Totul despre obezitate: cauze, factori de risc, opțiuni de tratament

• Ce este obezitatea?    
• Tipuri de obezitate
• Grade de obezitate
• Simptome ale obezității
• Cauze ale obezității    
• Factori de risc pentru obezitate    
• Impactul obezității asupra sănătății
• Obezitatea la copii
• Obezitate vs. supraponderalitate    
• Diagnosticarea obezității    
• Strategii de prevenire a obezității
• Opțiuni de tratament pentru obezitate    
• Dieta și nutriția în gestionarea obezității    
• Importanța exercițiilor fizice

Ce este obezitatea? 

Obezitatea se referă la o acumulare excesivă de țesut adipos (grăsimi), care poate pune o problemă semnificativă pentru sănătate. Distribuția țesutului adipos este foarte importantă pentru a putea defini riscul asociat acestei probleme de sănătate. De exemplu, acumularea de țesut adipos în zona abdominală sau viscerală (în jurul organelor) este asociată unui risc mai mare de diabet zaharat și de complicații cardiovasculare. 

Tipuri de obezitate

Odată ce IMC-ul trece de 30, excesul ponderal ia mai multe forme.

Obezitate abdominală (viscerală)

Țesutul adipos este depozitat în straturile profunde ale abdomenului, în jurul unor organe precum ficatul, pancreasul și intestinele. Grăsimea abdominală excesivă este asociată unui risc mai mare de diabet de tip 2 și de hipertensiune arterială. Apare la „burta de bere” și la forma corporală de tip măr. Este cea mai cunoscută formă de obezitate de aport, adică acel tip care are potențialul de a dăuna sănătății. 

Obezitatea subcutanată

Grăsimea se află sub piele. Aceasta este mai puțin problematică pentru metabolism și este asociată formei corporale de pară. Deși excesul de țesutul adipos subcutanat contribuie la distribuția inegală a țesutului adipos, este mai puțin periculoasă decât grăsimea viscerală.

Obezitatea androidă

Obezitatea androidă se manifestă prin acumularea de grăsime în zona abdominală. Apare mai ales la bărbați și crește riscul de sindrom metabolic, rezistență la insulină și boli cardiovasculare. 

Obezitatea ginoidă

Forma ginoidă este caracterizată de acumularea de țesut adipos pe șolduri și coapse. Apare mai ales la femei și este mai puțin periculoasă decât grăsimea viscerală în exces. 

Obezitatea endogenă

Forma endogenă se referă la acel tip cauzat de factori interni precum genetica, dezechilibrele hormonale sau bolile metabolice. Este dificil de ținut sub control doar prin schimbarea stilului de viață și necesită intervenția medicului. 

Obezitatea exogenă

Tipul exogen este cauzat de factori externi, precum mâncatul excesiv, sedentarismul și alegerea unor alimente nesănătoase și calorice. 

Obezitatea infantilă

Grăsimea excesivă infantilă apare la copii și adolescenți. Poate crește riscul de boli cronice și persistă până la maturitate, dacă este lăsată netratată. Apare pe fondul unei alimentații nesănătoase, a lipsei de mișcare și a factorilor genetici. 

Obezitatea morbidă

Forma morbidă este cea mai gravă și este caracterizată de un indice de masă corporală de peste 40. Crește semnificativ riscul de boli cronice asociate și poate indica necesitatea de operație bariatrică. 

👉 Vrei să tratezi obezitatea morbidă? Contacteaza Centrul de Excelenta in Chirurgia Obezitatii, singurul centru de excelență din Europa de Est, pentru a vedea ce opțiuni de tratament ai la dispoziție. 
 

Grade de obezitate

Gradele de obezitate (numite si clase de obezitate) sunt definite în funcție de indicele de masă corporală (vezi mai jos în secțiunea diagnostic). Este dificil de spus de la câte kilograme ești obez. Indicele de masă corporală, calculat în funcție de greutate și înălțime, se clasifica în mai multe categorii, problema fiind după un IMC în valoare de 30. Astfel, avem următoarele grade:

• Gradul I (clasa I) - 30 - 35 kg/m2;
• Gradul II (clasa II) - 35 - 40 kg/m2;
• Gradul III (clasa III) - peste 40. În urmă cu câțiva ani, aici intra obezitatea morbidă, însă în prezent se folosește termenul de obezitate de gradul III. 

Este important de spus că excesul de grăsime la copii ține cont de curba de creștere mai mult decât de indicele de masă corporală. 

Trebuie spus câteva lucruri și despre limitările IMC. Pentru majoritatea oamenilor, indicele de masă corporală oferă o valoare estimativă a procentului de grăsime corporală. Totuși, acest indice nu măsoară în mod direct nivelul grăsimii corporale. 

Astfel, unele persoane, de exemplu, sportivii de performanță cu un procent ridicat al masei musculare, pot avea un IMC ridicat ceea ce i-ar plasa într-o anumită categorie de exces ponderal, deși nu au un procent ridicat de grăsime. 

Simptome ale obezității

• Greutatea excesivă implică mai mult decât simpla prezență a excesului ponderal. Vezi care sunt simptomele la adulți:
• Acumulare excesivă de țesutul adipos în diferite zone ale corpului;
• Dificultăți respiratorii;
• Transpirație excesivă;
• Sforăit;
• Probleme de somn;
• Iritații frecvente ale pielii;
• Imposibilitatea de a realiza anumite activități sau exerciții fizice;
• Oboseală cronică;
• Durere generală;
• Efecte psihologice (depresie, anxietate, o stimă de sine redusă, izolare socială, uneori și boli alimentare).

Vezi cum se manifestă această problemă la copii și adolescenți:

• Boli alimentare (de exemplu, bulimie);
• Vergeturi pe șolduri și spate;
• Dificultăți respiratorii;
• Apnee în somn;
• Constipație;
• Reflux gastric;
• Probleme ortopedice. 

Cauze ale obezității 

Obezitatea este un rezultat al dezechilibrului dintre caloriile consumate și cele arse de corp, însă realitatea este mai nuanțată de atât. Unii factori contributori sunt individuali, în timp ce alții țin de societate sau de familie. De exemplu, în țările moderne, dieta zilnică este formată preponderent din alimente bogate caloric, de la fast food, la băuturi carbogazoase hipercalorice. 

Factori de risc pentru obezitate 

O multitudine de factori de risc contribuie la apariția sa. Să vedem care sunt aceștia.

Mâncarea fast-food la îndemână

În familiile și comunitățile unde se consumă cantități mari de produse procesate și ultraprocesate, este foarte ușor să consumi multe calorii. În plus, aceste alimente conțin cantități mari de zahăr și sare și sunt sărace în fibre și nutrienți; astfel, este nevoie de o cantitate mai mare de astfel de produse pentru a oferi sațietate. De asemenea, ingredientele folosite încurajează consumul alimentar abuziv și adictiv. 

Prezența produselor cu zahăr

Industria alimentară oferă o gamă variată de produse, majoritatea pentru a oferi energie. Din nefericire, această energie provine adesea din produse cu un conținut ridicat de zahăr. 

Produsele cu zahăr, inclusiv băuturile carbogazoase, sunt sărace din punct de vedere nutrițional, însă bogate caloric. Prezența lor în majoritatea magazinelor crește probabilitatea ca o persoană să aleagă un astfel de produs în locul unei gustări sănătoase, precum un măr sau o porție de nuci. În plus, aceste produse dulci sunt printre cele mai promovate atât la televizor, cât și online. 

Factorii psihologici

Plictiseala, singurătatea, anxietatea sau depresia sunt comune societății moderne și pot duce la consum alimentar excesiv, în special mâncat emoțional. Așa cum arată un studiu din 2021, publicat în revista științifică Nutrients, mâncatul emoțional este asociat unui risc mai mare de a opta pentru alimente cu un conținut ridicat de calorii. 

👉 Mâncatul emoțional este un factor de risc în obezitate. Află ce este mancatul emotional și ce măsuri poți lua pentru a-l ține sub control. 

Hormonii

Hormonii reglează pofta de mâncare și semnalele sațietății. Mulți factori pot influența activitatea hormonală, inclusiv stresul, lipsa somnului sau anumite variații genetice. Unele dezechilibre hormonale te pot face să mănânci mai mult chiar dacă nu îți este foame. Tot hormonii pot face dificil să știi când te-ai săturat. 

Unele medicamente

Anumite medicamente pot duce la îngrășare. Antidepresivele, steroizii, anticonvulsivele, medicamentele pentru diabet, betablocantele sunt doar câteva categorii de medicamente care pot duce la îngrășare. 

Expunerea prelungită la ecrane

Pe măsură ce munca, viața socială și cumpărăturile se mută online, petrecem tot mai mult timp în fața telefonului sau a computerului. Streamingul de filme și/sau seriale contribuie la sedentarism și încurajează alimentarea cu produse fast food bogate caloric. 

👉 Timpul petrecut în fața ecranelor poate avea beneficii educaționale și recreative, însă poate duce la consum alimentar excesiv. Vezi cum sa limitezi expunerea copiilor la ecrane. 

Mediul de lucru

Automatizarea și tehnologizarea caracteristică epocii moderne determină tot mai mulți oameni să lucreze la birou în loc să se miște. Acest lucru poate duce la sedentarism, masa luată pe fugă și alegeri mai puțin sănătoase. 

Oboseala prelungită

Sedentarismul creează efecte în lanț. Cu cât stăm mai mult pe scaun sau canapea cu atât suntem mai puțin motivați să ne ridicăm și să facem mișcare. De asemenea, statul jos mult timp contribuie la apariția durerii și a înțepenelii care descurajează mișcarea. De asemenea, reprezintă o sursă de stres, fapt care crește starea de oboseală. 

Planificarea urbană

Multe persoane nu au unde să facă mișcare, chiar dacă și-ar dori acest lucru, din motive de siguranță sau acces. De exemplu, apropierea de un parc încurajează mișcarea, plimbările și sportul recreațional. 

Tendințele privind îngrijirea copiilor

Copiii petrec mult mai puțin timp afară față de acum 20 de ani. Timpul liber este petrecut adesea în fața unui ecran, iar activitatea fizică are loc mai ales la grădiniță sau școală. 

Dizabilitate

Copiii și adulții cu dizabilitate și/sau probleme de învățare au un risc mai mare de obezitate. Limitările fizice și lipsa educației fizice pentru nevoi speciale pot fi un factor în apariția acestei probleme de sănătate. 

Sarcina

Îngrășarea este normală pe durata sarcinii, însă unele femei au dificultăți în a pierde din greutate după naștere. Acest exces ponderal poate contribui la dezvoltarea acumulării de kilograme. 

Renunțarea la fumat

Renunțarea la fumat, o acțiune foarte bună pentru sănătate în general, este asociată unui risc ridicat de îngrășare. Pentru unele persoane acest lucru poate însemna supraponderabilitate severă. Apare mai ales la persoanele care folosesc mâncarea pentru a face față anxietății renunțării la fumat. 

Calitatea somnului

Prea puțin, prea mult sau un somn dezordonat pot afecta producția hormonală și crește pofta de mâncare. În timp, contribuie la apariția excesului ponderal. 

Stresul prelungit

Multe persoane expuse în mod constant la stres apelează la mâncare, în special produse calorice pentru a face față emoțiilor neplăcute. 

Microbiomul

Bacteriile intestinale (microbiomul intestinal) sunt afectate de ceea ce mâncăm și pot contribui la creșterea în greutate sau pot îngreuna pierderea excesului ponderal. 

Factorii genetici

Au fost identificate anumite gene asociate cu excesul adipos, însă prezența lor nu este suficientă pentru a explica dezvoltarea acestei boli. La acestea se adaugă factorii epigenetici. Epigenetica este o disciplină care leagă factorii de mediu de schimbările care apar la nivel genetic. De exemplu, schimbarea obiceiurilor alimentare poate influența fenotipul obezității. 

Unele probleme metabolice sau de altă natură

Unele persoane obeze cu boli metabolice au dificultăți în a arde grăsimi față de alte persoane cu aceeași alimentație. Acest lucru este remarcabil în familiile în care doar unul dintre copii este obez, iar fratele sau sora nu, deși au fost expuși la același mediu, alimentație și nivel de activitate fizică. 

Alte afecțiuni sunt asociate, însă în unele cazuri nu este clar dacă supraponderalitatea severă a fost un factor pentru aceste boli sau invers. Aici intră următoarele afecțiuni:

• Bolile alimentare - bulimia, sindromul mâncatului nocturn, tulburarea de alimentație compulsivă;
• Sindromul Cushing - poate duce la o acumulare excesivă de cortizol;
• Hipogonadism (un nivel scăzut al testosteronului);
• Hipotiroidism;
• Deficit al hormonului de creștere;
• O tumoră în zona pancreasului;
• Sindromul ovarelor polichistice.

Prezența acestor factori de risc arată cât de complexă este obezitatea, motiv pentru care tratamentul și prevenirea complicațiilor ar trebui să fie personalizate. 

Impactul obezității asupra sănătății 

Persoanele care suferă de acumularea de țesut adipos în exces au un risc mai mare de a dezvolta alte probleme de sănătate:

• Boli de inimă și atac vascular cerebral - excesul ponderal crește susceptibilitatea organismului la hipertensiune arterială și un nivel crescut al colesterolului, factori de risc principali în bolile de inimă și AVC;
• Diabet zaharat - surplusul excesiv de kilograme afectează modul în care organismul folosește insulina pentru a controla nivelul zahărului din sânge. Prin urmare, crește riscul de rezistență la insulină și de diabet zaharat. Greutatea foarte mare este unul dintre principalii factori în diabetul de tip 2;
• Unele forme de cancer - obezitatea crește riscul de cancer uterin, de col uterin, endometrial, de ovare, sân, colon, rect, esofag, ficat, vezică biliară, pancreas, rinichi și prostată;
• Boli de rinichi;
• Boli respiratorii;
• Gută;
• Simptome digestive - arsuri gastrice, reflux gastric, constipație etc;
• Apnee în somn - persoanele obeze au un risc mai mare de apnee în somn, care se manifestă prin încetarea și apoi reluarea respirației pe durata somnului;
• Osteoartrită - prezența excesului ponderal sever crește presiunea exercitată de corp asupra articulațiilor și crește riscul de complicații;
• Complicații asociate COVID-19 - persoanele obeze care iau virusul SARS-CoV-2 au simptome mai grave ale bolii și pot necesita internarea la terapie intensivă;
• Complicații psihologice - stigmatizarea persoanelor obeze poate duce la un comportament nepotrivit. De asemenea, expunerea regulată la desconsiderarea si bullying-ulcelor din jur poate contribui la stigmatizare internalizată. Aceasta trebuie adresată în timpul evaluării medicale, deoarece prezența sa poate fi un impediment în tratament;
• Speranță de viață mai mică;
• Depresie.

Obezitatea la copii

Obezitatea la copii este cauzată de un cumul de factori, printre care elementul genetic, alimentația și lipsa activității fizice. În ultimele decenii greutatea ridicată la copii este o problemă tot mai mare și poate contribui la boli de inimă la vârste fragede, diabet zaharat și apnee în somn. De asemenea, afectează stima de sine și sănătatea mintală a copiilor. 

Printre factorii care contribuie la apariția acumulării de țesut adipos la copii se numără:

• Exces ponderal la unul dintre părinți sau la ambii înainte de sarcină;
• Diabet gestațional;
• Exces ponderal al mamei;
• Un mediu casnic unde sunt consumate alimente calorice și nu este încurajată mișcarea. La acestea se adaugă porțiile mari de mâncare, încurajarea gustărilor calorice între mese, timpul excesiv petrecut în fața ecranelor. 

Obezitate vs. supraponderalitate

Atât supraponderalitatea, cât și obezitatea sunt marcate de acumularea de exces ponderal și de grăsime. Deși sunt asemănătoare, există anumite diferențe între ele. 

Supraponderalitatea înseamnă că ai un număr ceva mai mare de kilograme (IMC mai mare de 25) decât este considerat sănătos pentru grupa de vârstă. Pe de altă parte, grăsimea excesivă se referă la un număr mult mai mare de kilograme (IMC peste 30) în plus și de țesut adipos. 

Persoanele supraponderale au un risc de a deveni obeze în viitor prin comparație cu persoanele care au o greutate sănătoasă. Datele arată că adolescenții supraponderali au o probabilitate de 70% de a ajunge adulți obezi. 

Diagnosticarea obezității 

Diagnosticarea se bazează pe examinarea fizică, pe istoricul pacientului (alimentație și activitate fizică) și pe anumite teste și investigații. Pentru a diagnostica problema se folosește indicele de masă corporală (IMC) și alte teste. Vezi mai multe despre ele mai jos. 

Testul de obezitate (indicele de masă corporală)

Indicele de masă corporală numit popular și testul de obezitate nu măsoară în mod direct procentul de grăsime corporală, însă este un instrument util pentru a evalua riscul excesului ponderal asupra sănătății. Se consideră că un IMC cuprins între 18,5 și 24,9 este sănătos. Peste 25 vorbim despre supraponderabilitate, iar ce este peste 30 este diagnosticat drept greutate excesivă. Iată care este formula de calcul pentru indicele de masă corporală:

IMC = greutatea (în kg) / înălțimea (în m)2.

Astfel pentru o greutate de 96 kg și o înălțime de 1,73 metri, vom împărți 68 la pătratul lui 1,73 și vom obține 32,1, ceea ce înseamnă obezitate de gradul I. 

Alte teste

Alte teste cu un plus de acuratețe pentru a indica nivelul de grăsime corporală și distribuție a țesutului adipos includ:

• Grosimea pliului cutanat - rezultatul se compară cu standardul pentru o persoană sănătoasă;
• Comparația raportului dintre circumferința taliei și a zonei șoldurilor - un rezultat peste 0,81 la femei și peste 0,96 la bărbați indică un exces de țesutul adipos și un risc mai mare de boli cardiovasculare și diabet zaharat;
• Teste de sânge pentru a măsura nivelul glicemiei și a colesterolului;
• Testarea funcțiilor ficatului;
• Testarea funcțiilor tiroidei;
• Testarea sănătății cardiovasculare.

Strategii de prevenire a obezității

Dacă ai o greutate sănătoasă sau ești supraponderal, poți lua anumite măsuri pentru a preveni obezitatea:

• Adoptă o alimentație echilibrată, sănătoasă și variată;
• Introdu activitatea fizică moderată în programul zilnic - sunt indicate minimum 30 de minute de activitate fizică de intensitate moderată pe zi;
• Limitează consumul de alimente și produse cu grăsimi saturate (alimente prăjite, produse fast food, carne procesată, carne roșie, piele și grăsime de la carne, ulei de palmier, ulei de cocos);
• Redu consumul de sare și zahăr;
• Consumă legume și fructe în fiecare zi;
• Monitorizează alimentația și nivelul de activitate fizică a copiilor și adolescenților;
• Limitează sedentarismul și timpul petrecut în fața ecranelor;
• Odihnește-te 7-9 ore pe noapte și stabilește o rutină înainte de culcare;
• Ia măsuri pentru a reduce stresul - sportul, dansul, masajul, meditația, exercițiile de respirație pot ajuta la calmarea stresului;
• Fii atent la porțiile de mâncare și fii prezent (nu te uita la televizor/telefon, nu citi, concentrează-te asupra mâncării din fața ta);
• Dacă ai probleme cu mâncatul emoțional este indicat să consulți un psihoterapeut. 

Opțiuni de tratament pentru obezitate

Prima linie de tratament a obezității constă în modificarea alimentației și a stilului de viață, apoi intervenții bariatrice, eventual și medicamente. Citește mai multe mai jos.  

Alimentație sănătoasă

Schimbarea alimentației este vitală pentru a pierde în greutate. Unele persoane pot beneficia de reducerea porțiilor și înlocuirea gustărilor nesănătoase dintre mese cu fructe, iaurt, nuci etc. În alte cazuri, este necesară schimbarea alimentelor consumate și a cantității. 

Majoritatea persoanelor obeze au de câștigat dacă aleg să mănânce mai multe legume, cereale integrale și leguminoase (fasole, linte, năut). Acestea oferă sațietate și au un conținut nutrițional bogat.

De asemenea, este indicat să mănânci lactate slabe, carne slabă, pește, fructe cu un conținut scăzut de zahăr. Este o idee bună să fii atent și la calorii, pentru a asigura că mănânci mai puține decât arzi. 

Activitate fizică

Exercițiul fizic merge mână în mână cu schimbarea alimentației atât pentru a slăbi, cât și pentru a menține o greutate sănătoasă. În funcție de numărul de kilograme în plus, poți practica înotul sau poți începe cu plimbări lungi în ritmul personal. Este indicat să mergi cel puțin 30 de minute pe zi în fiecare zi, iar după ce corpul se acomodează să crești la 45 de minute sau chiar 30 de minute după fiecare masă. 

La acestea se adaugă grupurile de suport sau psihoterapia, care te vor ajuta să faci mai ușor schimbări pozitive și să le menții pe termen lung. De asemenea, îți va fi mai ușor să faci față stresului și factorilor psihologici. 

Intervenții chirurgicale pentru obezitate 

Pentru un indice de masă corporală de peste 35, doctorul poate recomanda chirurgia bariatrică. Intervenția este un mod eficient de a pierde în greutate. Astfel de proceduri modifică sistemul digestiv, în special stomacul. Această schimbare limitează numărul de calorii absorbite, influențează hormonii, metabolismul și pofta de mâncare. Iată care sunt principalele tipuri de chirurgie bariatrică:

• Gastric sleeve - constă în micșorarea stomacului (gastrectomie longitudinală). Este cea mai folosită intervenție bariatrică laparoscopică;
• Bypass-ul gastric - este una dintre cele mai eficiente și cele mai folosite pentru tratarea obezității. Constă în delimitarea unei porțiuni din stomac. Astfel, alimentele vor ajunge doar în partea superioară a stomacului iar de aici se creează o legătură la intestinul subțire;
• Plicatura gastrică - este cel mai modern tip de tratament pentru supraponderalitatea severă. Este un procedeu prin care stomacul se micșorează chirurgical prin realizarea unor pliuri în peretele gastric, care urmează a fi cusute cu fire neresorbabile;
• Gastric banding (inelul gastric) - se realizează laparoscopic și constă în montarea unui inel reglabil, din silicon pentru a împărți stomacul în două zone inegale. Alimentele vor ajunge în prima porțiune a stomacului, provocand senzatia de satietate si vor progresa treptat prin porțiunea ingustata a inelului spre a doua parte a stomacului;
• Diversia biliopancreatică - constă în micșorarea stomacului și conectarea la zona distală a intestinului subțire. Alimentele mâncate vor ocoli o parte a intestinului subțire și vor ajunge în segmentul său distal;
• Balonul endogastric - se introduce un balon umplut cu soluție salină sau aer în stomac, care va ocupa aproximativ o treime din spațiul disponibil. Oferă senzația de sațietate imediată, după doar câteva mușcături. 

Medicamente

În anumite cazuri, doctorul poate recomanda medicamente. Acestea vin în completarea alimentației sănătoase și a activității fizice, nu în locul lor. De exemplu, unele medicamente pot influența pofta de mâncare. Iată câteva dintre substanțele active ce pot ajuta în tratarea obezității:

• Orlistat - reduce absorbția grăsimilor la nivel de intestin;
• Liraglutidă - reduce din pofta de mâncare și încetinește digestia;
• Semaglutidă - este injectabilă și reduce pofta de mâncare;
• Fentermină - reduce pofta de mâncare;
• Bupropion-naltrexonă - reduce pofta de mâncare și consumul unei cantități mari de alimente;
• Combinații de acid citric și celuloză - creează senzația de sațietate.

Astfel de medicamente pot avea efecte secundare severe, motiv pentru care se iau cu prescripție medicală și doar la recomandarea expresă a medicului. 

Dieta și nutriția în gestionarea obezității

• Alimentația și nutriția sunt foarte importante în tratamentul obezității din mai multe motive:
• Echilibrului caloriilor - alimentele oferă organismului energia de care are nevoie. Prin reducerea numărului de calorii zilnice vei slăbi mult mai ușor. De asemenea, raportul dintre carbohidrați, proteine și grăsimi din dietă influențează metabolismul, sațietatea și starea generală de sănătate;
• Densitatea nutrienților - o alimentație echilibrată și variată oferă corpului vitaminele, mineralele, fibrele, antioxidanții și alte substanțe nutritive de care are nevoie. Unii compuși chimici ajută prin stimularea metabolismului și reducerea poftei de mâncare. Proteinele, de exemplu, te ajută să arzi mai multe calorii prin simpla lor digestie. De asemenea, fierul transportă oxigenul la celule și susține metabolismul, iar iodul este implicat în reglarea tiroidei, un alt organ cu rol în metabolism. La acestea se adaugă fibrele care oferă sațietate, acizii grași Omega 3 implicați în reglarea poftei de mâncare și carbohidrații complecși care oferă energie și previn poftele alimentare;
• Sațietate și reglarea poftei de mâncare - unele alimente ajută la reglarea hormonilor poftei de mâncare și te ajută să consumi o cantitate mai mică de mâncare și în același timp să slăbești. Aici intră carnea slabă, ouăle, lactatele, leguminoasele, precum linte sau fasole, cereale integrale, legume, grăsimi sănătoase (ulei de măsline, avocado, pește, nuci și semințe). În plus, planificarea meselor și controlul porțiilor te ajută să eviți mâncatul excesiv;
• Echilibrul hormonal - alimentația poate influența producția de hormoni implicați în pofta de mâncare, metabolism și depozitarea grăsimilor. Alimentele bogate în proteine cresc senzația de sațietate și reduc nivelul grelinei, hormonul poftei de mâncare. De asemenea, alimentele bogate în fibre încetinesc digestia, cresc sațietatea și oferă energie. Grăsimile sănătoase sunt implicate în reglarea poftei de mâncare, iar alimentele bogate în apă (legume, supe, fructe) oferă sațietate cu un conținut caloric redus. La acestea se adaugă alimentele care influențează depozitele adipoase, respectiv alimentele cu un indice glicemic redus (cereale integrale, carne slabă, grăsimi Omega 3), alimentele bogate în antioxidanți și cele care conțin fibre și ajută la reglarea glicemiei;
• Prevenirea unor boli sau reducerea riscului de complicații - o alimentație sănătoasă ajută la prevenirea unor boli cronice sau reduce riscul de complicații la persoanele care doresc să slăbească;
• Bunăstarea psihologică - respectarea unor obiceiuri alimentare sănătoase ajută la îmbunătățirea stimei de sine, iar pierderea greutății ca parte a unui plan mai amplu de revitalizare a stilului de viață susține slăbirea pe termen lung. 

Hormonii de bază influențați de alimentație

• Grelina - numit și hormonul poftei de mâncare, grelina poate fi afectată de ora la care iei masa, precum și de compoziția sa. De exemplu, dacă sari peste mese, crește nivelul grelinei, în timp ce mesele regulate ajută la reglarea acestui hormon. De asemenea, dacă iei ultima masă a zilei seara târziu, acest lucru poate duce la creșterea nivelului grelinei și chiar afecta calitatea somnului. În general, mesele bogate în proteine mențin grelina la un nivel sănătos; 
• Leptina - cunoscută și ca hormonul sațietății, leptina poate fi influențată de procentul de țesut adipos. Dietele bogate în produse procesate și zahăr pot duce la o producție ridicată de leptină;
• Insulină - deși este cunoscută pentru rolul în reglarea nivelului zahărului din sânge, insulina afectează și pofta de mâncare și depozitarea grăsimilor. Alegere de grăsimi rafinate poate duce la creșterea semnificativă a insulinei și creșterea depozitelor adipoase;
• Cortizol - numit și hormonul stresului, nivelurile sale pot fi influențate de alimentație. De exemplu, dietele cu un conținut ridicat de zahăr pot crește producția de cortizol;
• Hormonii tiroidieni - deși nu sunt influențați în mod direct de alimentație, deficitul acestor hormoni poate afecta funcția tiroidei, ceea ce are un impact asupra metabolismului.

Principiile de bază ale unei alimentații sănătoase pentru tratarea obezității:

1. Deficitul caloric - consumul unui număr mai mic de calorii decât cele pe care le arzi stă la baza pierderii în greutate. Totuși, restricțiile calorice extreme sunt nesustenabile și pot duce la deficit nutrițional;
2. Echilibrarea macronutrienților - o dietă bogată în carne slabă, lactate, cereale integrale, grăsimi sănătoase, legume și fructe îți oferă nutrienții de care ai nevoie pentru a te simți sătul și pentru a avea energie;
3. Controlul porțiilor - o grijă față de porții te poate ajuta să eviți mâncatul excesiv;
4. Mesele regulate - regularitatea meselor ajută la stabilizarea glicemiei și previne mâncatul excesiv;
5. Hidratarea - apa consumată regulat de-a lungul zilei contribuie la reglarea poftei de mâncare și susține metabolismul;
6. Limitarea produselor și alimentelor procesate și ultraprocesate;
7. Alimentația conștientă - fii atent la ceea ce se află în farfurie, bucură-te de arome și ține cont de momentul în care organismul îți trimite semnale ale poftei de mâncare. 

Regim de slăbit pentru obezitatea morbidă

Este o formă complexă a bolii ce necesită o abordare multidisciplinară, marcată de schimbarea stilului de viață, de intervenția medicului, chiar și de chirurgie bariatrică. Un regim de slăbit pentru obezitatea morbidă trebuie să fie personalizat. Iată câteva motive pentru care este necesar un regim alimentar specializat:

• Este necesară o pierdere semnificativă în greutate, pe termen lung;
• Pentru îmbunătățirea sănătății - un regim alimentar corect va ajuta la ameliorarea unor comorbidități precum diabetul zaharat, bolile cardiovasculare etc;
• Îmbunătățirea calității vieții - pierderea în greutate va duce și la îmbunătățirea calității vieții, un nivel mai mare de energie și un plus de încredere în sine.

Importanța exercițiilor fizice 

Activitatea fizică este esențială. Deși alimentația sănătoasă se va schimba prima, mișcarea o va completa. Iată de ce este atât de importantă activitatea fizică în tratarea obezității:

• Arderea caloriilor - exercițiile fizice contribuie la arderea caloriilor și pierderea în greutate;
• Dezvoltarea musculaturii - dezvoltarea masei musculare stimulează metabolismul, fapt care duce la și mai multe arderi calorice, chiar și în repaus;
• Îmbunătățirea sensibilității la insulină - activitatea fizică regulată ajută la reglarea nivelului insulinei și a glicemiei;
• Sănătatea inimii - mișcarea întărește inima, contribuie la reducerea hipertensiunii arteriale și îmbunătățește sănătatea cardiovasculară, per ansamblu;
• Sănătatea psihică - mișcarea și sportul reduc stresul, anxietatea și depresia, ceea ce contribuie la o stare de bine;
• Sănătatea articulațiilor - activitatea fizică menține articulațiile flexibile și puternice.

Obezitatea este o problemă de sănătate multifactorială care necesită o abordare pe măsură. Adresarea interacțiunilor complexe dintre factorii care duc la apariția sa este esențială pentru a o trata.

Deși schimbarea stilului de viață este esențială pentru a pierde în greutate, intervenția medicului, uneori chiar și chirurgia bariatrică pot fi necesare pentru anumite persoane. Atingerea și menținerea unei greutăți sănătoase necesită efort, dedicare, susținere și îngrijire personalizată. 
Informațiile prezentate au scop informativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Programează o vizită la un medicul specialist din cadrul Regina Maria, pentru a vedea ce opțiuni de tratament ai pentru obezitate.

Bibliografie:

• Ultraprocessed Food: Addictive, Toxic, and Ready for Regulation, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7694501/ 
• Social, clinical, and policy implications of ultra-processed food addiction, https://www.bmj.com/content/383/bmj-2023-075354 
• Association between Emotional Eating and Frequency of Unhealthy Food Consumption among Taiwanese Adolescents, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8401002/ 
• Physiology, Obesity Neurohormonal Appetite And Satiety Control, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK555906/ 
• Hormonal Regulators of Appetite, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2777281/ 
• Stress, cortisol, and other appetite-related hormones: Prospective prediction of 6-month changes in food cravings and weight, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5373497/ 
• Association between Leisure Screen Time and Junk Food Intake in a Nationwide Representative Sample of Spanish Children (1–14 Years): A Cross-Sectional Study, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7922666/ 
• Screen time increases overweight and obesity risk among adolescents: a systematic review and dose-response meta-analysis, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9238177/ 
• Joint Association of Screen Time and Physical Activity with Obesity: Findings from the Korea Media Panel Study, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6110323/ 
• Trends in leisure-, transport-, and work-related physical activity in Canada 1994–2005, https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0091743510003609?via%3Dihub 
• Active and sedentary behaviors influence feelings of energy and fatigue in women, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23783259/ 
• Park Proximity and Use for Physical Activity among Urban Residents: Associations with Mental Health, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7369687/ 
• Park proximity, quality and recreational physical activity among mid-older aged adults: moderating effects of individual factors and area of residence, https://ijbnpa.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12966-015-0205-5 
• Longitudinal associations between neighborhood park and open space access and children’s accelerometer-assessed physical activity: the evidence from the MATCH study, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10913531/ 
• Obesity and Disability, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3198028/ 
• Disability and Obesity, https://www.cdc.gov/ncbddd/disabilityandhealth/obesity.html 
• Childbearing and Obesity in Women: Weight Before, During, and After Pregnancy, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2930888/ 
• Weight Gain After Smoking Cessation and Risk of Major Chronic Diseases and Mortality, https://jamanetwork.com/journals/jamanetworkopen/fullarticle/2779121 
• The effect of tobacco cessation on weight gain, obesity and diabetes risk, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5004778/ 
• Sleep deprivation and obesity in adults: a brief narrative review, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6196958/ 
• Association between long sleep duration and increased risk of obesity and type 2 diabetes: A review of possible mechanisms, https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1087079217300916 
• Stress and Obesity: Are There More Susceptible Individuals?, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5958156/ 
• Unhealthy Food and Psychological Stress: The Association between Ultra-Processed Food Consumption and Perceived Stress in Working-Class Young Adults, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8103503/ 
• A Review of the Relationship between Gut Microbiome and Obesity, https://www.mdpi.com/2076-3417/13/1/610 
• Genetics, epigenetics and transgenerational transmission of obesity in children, https://www.frontiersin.org/journals/endocrinology/articles/10.3389/fendo.2022.1006008/full 
• The Role of Obesity in Type 2 Diabetes Mellitus—An Overview, https://www.mdpi.com/1422-0067/25/3/1882 
• Addressing the Role of Obesity in Endometrial Cancer Risk, Prevention, and Treatment, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5455320/ 
• Anthropometric factors and the risk of ovarian cancer: A systematic review and meta‐analysis, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9675384/ 
• The relation between obesity and breast cancer risk in women by considering menstruation status and geographical variations: a systematic review and meta-analysis, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10373406/ 
• Association of Overweight, Obesity, and Recent Weight Loss With Colorectal Cancer Risk, https://jamanetwork.com/journals/jamanetworkopen/fullarticle/2804093 
• Obesity and hepatocellular carcinoma, https://www.gastrojournal.org/article/S0016-5085(04)01600-2/fulltext 
• Examining the Relationship Between Obesity and Prostate Cancer, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1550782/ 
• Chronic Kidney Disease: Its Relationship With Obesity, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9675899/ 
• Clinical impact of obesity on respiratory diseases: A real-life study, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8272433/ 
• Relationship between gout, hyperuricemia, and obesity—does central obesity play a significant role?—a study based on the NHANES database, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10804703/ 
• Obesity-Related Digestive Diseases and Their Pathophysiology, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5417774/ 
• Obstructive Sleep Apnea and Obesity: Implications for Public Health, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5836788/ 
• Association of general and central obesity, and their changes with risk of knee osteoarthritis: a nationwide population-based cohort study, https://www.nature.com/articles/s41598-023-30727-4 
• Obesity Stigma: Important Considerations for Public Health, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2866597/ 
• Obesity Stigma: Causes, Consequences, and Potential Solutions, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9985585/ 
• Internalised weight stigma as a mediator of the relationship between experienced/perceived weight stigma and biopsychosocial outcomes: a systematic review, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8501332/ 
• Impact of overweight, obesity and severe obesity on life expectancy of Australian adults, https://www.nature.com/articles/s41366-018-0210-2 
• Depression and Obesity: Analysis of Common Biomarkers, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7348907/ 
• Overweight, obesity, and depression: a systematic review and meta-analysis of longitudinal studies, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20194822/ 
• Predicting adult obesity from childhood obesity: a systematic review and meta-analysis, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26696565/ 
• What Is Ghrelin? All You Need to Know About This Hormone, https://www.healthline.com/nutrition/ghrelin 
• Leptin, Obesity, and Leptin Resistance: Where Are We 25 Years Later?, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6893721/ 
• What to know about insulin and weight gain, https://www.medicalnewstoday.com/articles/325328 
• Modifying Influence of Dietary Sugar in the Relationship Between Cortisol and Visceral Adipose Tissue in Minority Youth, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3946447/ 
• Thyroid Function and Obesity, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3821486/ 
• Hypothyroidism and obesity: An intriguing link, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4911848/ 
• Table of Body Mass Index (BMI), https://www.msdmanuals.com/professional/multimedia/table/body-mass-index-bmi