Escitalopram

Escitalopramul este un medicament din clasa inhibitorilor selectivi de recaptare a serotoninei (ISRS), utilizat in tratamentul diferitelor tulburari psihice. Acest compus este un enantiomer S al citalopramului, fiind unul dintre medicamentele prescrise cel mai frecvent pentru gestionarea tulburarilor de anxietate si depresive.

De-a lungul anilor, escitalopramul si-a castigat popularitatea datorita eficacitatii sale in tratarea unor afectiuni, precum depresia majora, tulburarea de panica si tulburarea obsesiv-compulsiva. Fiind considerat un medicament sigur pentru numeroase categorii de pacienti, escitalopramul a devenit o optiune tot mai frecventa pentru medicii psihiatri.

Cum functioneaza

Escitalopramul actioneaza prin cresterea concentratiei de serotonina la nivelul creierului, aceasta fiind o substanta chimica responsabila de reglarea starii de spirit si a echilibrului emotional. Prin blocarea recaptarii serotoninei in sinapsele neuronale, escitalopramul permite cresterea concentratiei acestei substante la nivel cerebral, contribuind, astfel, la ameliorarea simptomelor asociate tulburarilor psihice.

Un aspect important cu privire la escitalopram este reprezentat de faptul ca acest medicament actioneaza selectiv la nivelul receptorilor de serotonina, provocand mai putine efecte secundare decat alte medicamente din aceeasi clasa. Aceasta selectivitate face ca escitalopramul sa fie bine tolerat de majoritatea pacientilor si sa aiba o contributie semnificativa in gestionarea simptomelor asociate tulburarilor psihice.

Pe langa actiunea sa principala de crestere a nivelului de serotonina, escitalopramul ajuta, in unele cazuri, si la imbunatatirea calitatii somnului, respectiv calmarea episoadelor anxioase. Aceste efecte suplimentare ii confera escitalopramului o adresabilitate extinsa in ceea ce priveste categoriile de pacienti ce ar putea beneficia de acest tratament.

Precautii la administrare

Trebuie subliniat faptul ca utilizarea escitalopramului trebuie sa se faca strict conform recomandarilor medicului, iar ajustarea dozei trebuie facuta doar la indicatiile si sub supravegherea acestuia. Ca orice alt medicament, escitalopramul poate avea efecte secundare si poate interactiona cu alte substante, motiv pentru care este necesar sa se stabileasca o comunicare deschisa si constanta intre pacient si medicul curant.

Includerea escitalopramului in planul de tratament al tulburarilor psihice poate aduce beneficii semnificative pacientilor, contribuind la restabilirea echilibrului emotional si la imbunatatirea calitatii vietii.

Escitalopramul este un medicament cu o gama variata de indicatii terapeutice, fiind utilizat in tratamentul mai multor tulburari psihice. Principalele indicatii pentru care este prescris includ depresia majora, tulburarea de panica, tulburarea obsesiv-compulsiva si anxietatea generalizata:

• depresia majora - escitalopramul este adesea recomandat pentru tratarea depresiei majore, o afectiune caracterizata printr-o stare constanta de tristete, lipsa de energie, pierderea interesului pentru activitati obisnuite si tulburari ale somnului. Prin cresterea nivelului de serotonina la nivel cerebral, escitalopramul contribuie la imbunatatirea starii de spirit si la diminuarea episoadelor depresive;
• tulburarea de panica - acest medicament poate fi prescris pentru persoanele care sufera de tulburare de panica, o afectiune caracterizata prin aparitia brusca a atacurilor de panica si a starilor anxioase de intensitate ridicata. Reducerea anxietatii si a frecventei atacurilor de panica reprezinta beneficii semnificative, care fac acest medicament potrivit pentru multi dintre pacientii diagnosticati cu tulburare de panica;
• tulburarea obsesiv-compulsiva (TOC) - tratamentul cu escitalopram poate fi eficient in abordarea terapeutica a tulburarii obsesiv-compulsive. Aceasta este o afectiune psihica manifestata prin prezenta gandurilor obsesive si a comportamentelor compulsive. Gandurile obsesive sunt idei, imagini sau impulsuri involuntare si repetitive, care provoaca anxietate sau disconfort semnificativ. In incercarea de a face fata acestor ganduri obsesive sau de a preveni evenimente nedorite, pacientii cu TOC dezvolta comportamente compulsive, repetitive si rigide. Actiunea escitalopramului asupra nivelului de serotonina poate ajuta la reducerea intensitatii obsesiilor si la controlul compulsiilor;
• anxietatea generalizata - persoanele care sufera de anxietate generalizata, caracterizata prin griji excesive si neliniste constanta, pot beneficia si ele de tratamentul cu escitalopram. Acest medicament poate ajuta la reducerea simptomelor anxietatii si la restabilirea echilibrului emotional.

Este important de mentionat ca escitalopramul poate fi procurat si administrat doar la recomandarea medicului psihiatru. Alegerea unui astfel de medicament se face in functie de starea fiecarui pacient in parte.

De asemenea, pe parcursul monitorizarii pacientului, medicul poate ajusta doza de escitalopram, astfel incat efectul terapeutic sa fie optim, iar efectele secundare sa fie minimizate.

Administrarea corespunzatoare a escitalopramului este esentiala pentru obtinerea beneficiilor terapeutice, dar si pentru reducerea riscului de efecte secundare. Inainte de a incepe tratamentul cu acest medicament, este necesar sa asculti cu atentie indicatiile medicului si sa te asiguri ca ai inteles modul corect de administrare.

Forma farmaceutica sub care se gaseste escitalopramul este cea de comprimate filmate, avand concentratia de 10 mg per comprimat. Cu toate acestea, medicul specialist este cel care stabileste doza zilnica pentru fiecare pacient in parte, deoarece fiecare caz in parte este unic si nu toate persoanele raspund la fel la aceasta substanta activa.

Administrarea de escitalopram nu depinde de programul meselor, insa este recomandat sa fie luat in fiecare zi la aceeasi ora, pentru a mentine o concentratie constanta in organism.

Nu este indicat, sub nicio forma, sa modifici doza sau sa intrerupi tratamentul cu escitalopram, fara a consulta medicul in prealabil.

Ajustarea dozei trebuie facuta sub supravegherea specialistului, iar intreruperea brusca a tratamentului poate declansa sindromul de retragere si poate afecta negativ progresul terapeutic.

Un alt aspect demn de luat in seama este faptul ca efectul terapeutic se face simtit in decurs de cateva zile sau chiar saptamani, asadar, este nevoie sa-i acorzi putin timp acestui tratament, pentru a beneficia pe deplin de avantajele sale.

Comunicarea cu medicul pe parcursul tratamentului

Pe durata tratamentului, daca identifici aparitia unor efecte secundare, este important sa le comunici medicului tau, astfel incat acesta sa-ti poata evalua starea si, daca este nevoie, sa faca modificari in schema terapeutica. De asemenea, informeaza-ti medicul cu privire la orice alt medicament sau supliment alimentar pe care il iei, deoarece escitalopramul poate interactiona cu alte substante.

Inainte de a incepe tratamentul cu escitalopram, discuta cu medicul psihiatru despre istoricul tau medical si despre orice alta afectiune de care suferi, intrucat comunicarea deschisa si transparenta cu medicul curant este unul dintre elementele-cheie ale unui tratament eficient si sigur.

In ciuda beneficiilor sale terapeutice semnificative, escitalopramul poate provoca o serie de efecte secundare. Este important sa acorzi atentie acestor aspecte, pentru a putea beneficia de un tratament potrivit si pentru a evita eventualele complicatii. De asemenea, nu ezita sa-i comunici medicului tau daca apare orice schimbare in starea ta generala, pentru ca acesta sa-ti poata oferi indrumare adecvata. Iata cateva dintre efectele adverse posibile ale escitalopramului:

• insomnie sau somnolenta - unii pacienti se pot confrunta cu dezechilibre in rutina de somn, precum insomnia sau, dimpotriva, somnolenta excesiva. Discuta cu medicul psihiatru daca aceste efecte persista sau iti afecteaza activitatea de zi cu zi;
• variatii ale greutatii corporale - unele persoane pot observa cresterea sau scaderea in greutate ca rezultat al administrarii escitalopramului. Raporteaza-i medicului curant orice modificare semnificativa pe care o observi in ceea ce priveste greutatea corporala, iar acesta va putea lua in considerare ajustarea dozei sau inlocuirea escitalopramului cu alte variante de tratament;
• disfunctii de natura sexuala - unii pacienti se pot confrunta cu probleme ale aparatului reproducator, precum scaderea libidoului sau dificultatile in atingerea orgasmului. Aceste aspecte ar trebui discutate deschis cu medicul curant, pentru a putea afla cum sa gestionezi aceste efecte secundare;
• sindrom serotoninergic - Sindromul serotoninergic este o afectiune medicala potential severa care poate aparea atunci cand exista o crestere brusca a nivelului de serotonina in sistemul nervos central. Principalele simptome ale sindromului serotoninergic sunt reprezentate de agitatia psihomotorie, starile de confuzie, tahicardia (cresterea ritmului cardiac), exacerbarea reflexelor musculare, tremorul, transpiratia excesiva si febra;
• somnolenta diurna - unii dintre pacientii care urmeaza un tratament cu escitalopram pot intampina dificultati la trezire sau somnolenta constanta pe timpul zilei. Acest efect secundar poate afecta activitatea profesionala si calitatea vietii pacientului, de aceea, uneori, poate fi necesara informarea medicului;
• sindrom de retragere - intreruperea brusca a tratamentului cu escitalopram poate conduce la aparitia sindromului de retragere, manifestat prin dureri de cap, ameteli si insomnie. Este important sa discuti cu medicul tau, daca ai in plan intreruperea tratamentului;
• reactii alergice - in cazuri rare, escitalopramul poate provoca reactii alergice, caracterizate de eruptii cutanate, prurit, umflarea fetei sau dificultati de respiratie. Daca observi astfel de simptome, solicita asistenta medicala de urgenta, pentru a preveni evolutia reactiei alergice.

Nu ezita sa stai de vorba cu medicul psihiatru in legatura cu eventualele efecte secundare pe care le identifici, pe parcursul tratamentului cu escitalopram.

Utilizarea concomitenta a escitalopramului cu alte medicamente poate afecta eficacitatea tratamentului si poate creste riscul aparitiei efectelor adverse. De aceea, este necesar sa informezi medicul cu privire la toate medicamentele, suplimentele alimentare si tratamentele naturiste pe care le iei, pentru a evita interactiunile nedorite. Printre medicamentele care pot interactiona cu escitalopramul se numara urmatoarele:

• inhibitorii de monoaminooxidaza (IMAO) - administrarea simultana a escitalopramului si a antidepresivelor din clasa IMAO (selegilina, iproniazid, fenelzina) poate creste riscul declansarii sindromului serotoninergic. De aceea, este necesar sa existe un interval de timp suficient de lung intre intreruperea tratamentului cu inhibitori de monoaminooxidaza si initierea tratamentului cu escitalopram, atunci cand este cazul;
• alte antidepresive - asocierea escitalopramului cu alte antidepresive (litiu, imipramina) poate mari riscul de tulburari ale ritmului cardiac si poate intensifica efectele secundare;
• anticoagulantele - escitalopramul poate interactiona cu anticoagulantele (warfarina, dipiridamol), crescand riscul de sangerare. Este important sa anunti medicul daca urmezi un tratament cu anticoagulante, pentru ca acesta sa poata monitoriza corespunzator aceasta posibila interactiune;
• sedativele - asocierea escitalopramului cu alte medicamente sedative, precum benzodiazepinele, poate accentua starea de somnolenta si poate afecta coordonarea motorie. Aceste aspecte trebuie luate in considerare, mai ales daca obisnuiesti sa desfasori activitati care necesita concentrare, precum condusul sau manipularea unor echipamente complexe;
• inhibitorii de pompa de protoni - medicamentele precum omeprazolul sau lansoprazolul pot influenta metabolismul escitalopramului, conducand la cresterea concentratiei plasmatice a acestuia;
• medicamentele care scad valorile serice ale potasiului si magneziului - anumite medicamente pot avea drept efect secundar scaderea potasemiei sau a magneziemiei, declansand, astfel, dezechilibre electrolitice si dereglarea ritmului cardiac. Printre acestea, se numara glucocorticoizii, diureticele si unele antibiotice (ceftriaxona si amfotericina B).

Pentru a evita interactiunile medicamentoase nedorite si pentru a te asigura de siguranta si eficienta tratamentului cu escitalopram, aminteste-ti sa-i mentionezi medicului tau toate tratamentele pe care le urmezi.

Desi escitalopramul s-a dovedit a fi un tratament eficient pentru o varietate de tulburari psihice, exista anumite situatii in care utilizarea sa este contraindicata. Este important sa cunosti aceste contraindicatii si sa discuti cu medicul tau, inainte de a incepe tratamentul cu escitalopram, pentru a evita posibilele complicatii. Iata cateva situatii in care administrarea escitalopramului poate fi contraindicata:

• alergie sau hipersensibilitate - persoanele care manifesta reactii alergice la escitalopram sau la excipientii medicamentului trebuie sa evite utilizarea acestuia;
• terapia cu inhibitori ai monoaminooxidazei (IMAO) - utilizarea concomitenta a escitalopramului si a antidepresivelor din clasa inhibitorilor de monoaminooxidaza este contraindicata, deoarece poate creste riscul de sindrom serotoninergic, o tulburare care poate pune in pericol starea generala de sanatate a pacientului;
• probleme renale grave - pacientii cu insuficienta renala severa pot avea nevoie de administrarea unor doze reduse de escitalopram sau pot fi indrumati catre inlocuirea acestuia cu un alt medicament. De asemenea, este important sa se evalueze functia renala inainte de inceperea tratamentului;
• afectiuni hepatice - in cazul persoanelor care sufera de tulburari hepatice grave, administrarea de escitalopram este contraindicata. Cu toate acestea, daca medicul considera necesara terapia cu escitalopram, pacientul poate avea nevoie de ajustarea dozei, monitorizarea atenta a sanatatii ficatului fiind esentiala, in aceste cazuri;
• convulsii - escitalopramul poate scadea pragul convulsiv, asadar, in cazul persoanelor cu antecedente de convulsii sau epilepsie, utilizarea acestui medicament nu este recomandata;
• copii cu varsta sub 12 ani - siguranta si eficacitatea escitalopramului nu au fost inca stabilite, in cazul copiilor cu varsta sub 12 ani. Decizia de a utiliza acest medicament la copiii din aceasta categorie de varsta apartine in totalitate medicului psihiatru;
• sarcina - administrarea de escitalopram in timpul ultimului trimestru de sarcina poate provoca probleme grave nou-nascutului. Acestea includ un aspect cianotic, convulsii, tulburari musculare, dificultati de respiratie si hranire etc.;
• alaptare - intrucat escitalopramul este o substanta care trece in laptele matern, se recomanda evitarea administrarea lui pe perioada alaptarii.

Este important de mentionat ca aceasta nu este o lista exhaustiva a contraindicatiilor tratamentului cu escitalopram. Medicul psihiatru va evalua riscurile si beneficiile acestui medicament, in functie de istoricul tau medical si de nevoile tale.

Escitalopramul este un medicament eficient in managementul anumitor tulburari psihice, actionand asupra nivelului de serotonina din creier. Cu toate acestea, la unii pacienti poate fi utila integrarea consilierii psihologice in schema terapeutica, astfel incat acestia sa beneficieze de o explorare mai profunda a factorilor psihologici si emotionali care stau la baza afectiunilor psihice de care sufera.

Consilierea psihologica devine, astfel, un sprijin deosebit de important in parcursul terapeutic al pacientilor. Aceasta ii ofera pacientului metode prin care sa inteleaga mai bine cauzele care au declansat dezechilibrele psihice si emotionale, dar si strategii individualizate prin care sa poata gestiona mai usor schimbarile prin care trece si episoadele mai dificile ale bolii. De asemenea, psihologul poate juca un rol esential in sustinerea pacientului atunci cand se confrunta cu efectele secundare ale tratamentului cu escitalopram.

Cum poate fi de ajutor psihoterapia

De-a lungul terapiei, pacientul exploreaza si identifica factorii declansatori care au contribuit la dezvoltarea tulburarilor psihice de care sufera. Aceste metode pot oferi o perspectiva importanta asupra bolii, astfel incat pacientul sa invete cum sa o gestioneze pe termen lung. In plus, psihologul sprijina pacientul in dezvoltarea abilitatilor de gestionare a stresului, contribuind la imbunatatirea rezilientei si la prevenirea recidivelor.

Importanta consilierii psihologice pentru cei aflati sub tratament cu escitalopram nu consta doar in oferirea de solutii pe termen scurt, ci in mentinerea unui echilibru psihic si emotional durabil. Prin formarea de obiceiuri sanatoase si prin sprijinirea pacientului in dezvoltarea unui stil de viata echilibrat, consilierea psihologica ajunge sa contribuie la imbunatatirea calitatii vietii, in general. Astfel, asocierea consilierii psihologice cu tratamentul medicamentos creeaza un cadru complex, personalizat si sustenabil pentru tratarea corespunzatoare a tulburarilor psihice.

Abordarea terapeutica a tulburarilor psihice ramane, in multe privinte, un teritoriu complex si insuficient explorat. Cu toate acestea, medicina moderna aduce in atentia specialistilor din domeniu substante medicamentoase avansate, asa cum este escitalopramul. Fiecare pacient este unic si, prin urmare, personalizarea tratamentului, dialogul deschis intre medic si pacient, precum si integrarea optiunilor terapeutice complementare reprezinta etape esentiale pentru ingrijirea eficienta si corecta a afectiunilor psihice.

**Acest articol este cu titlu informativ si nu constituie o recomandare medicala.

Bibliografie

https://www.webmd.com/depression/ssris-myths-and-facts-about-antidepressants
https://www.mayoclinic.org/drugs-supplements/escitalopram-oral-route/side-effects/drg-20063707
https://www.thelancet.com/journals/ebiom/article/PIIS2352-3964(23)00345-6/fulltext
https://www.anm.ro/_/_RCP/rcp_12533_16.10.19.pdf