Endoscopia digestiva superioara (EDS)

Endoscopia digestiva superioara (EDS) este utilizata pentru a diagnostica si, uneori, pentru a trata afectiunile care afecteaza partea superioara a tubului digestiv. Tubul digestiv superior include esofagul, stomacul si portiunea initiala a intestinului subtire (duodenul).

Indicatiile pentru EDS sunt urmatoarele:

Gasirea cauzei unor semne sau simptome digestive

Endoscopia digestiva superioara (EDS) poate ajuta la aflarea cauzei unor semne si simptome digestive variate, cum ar fi:

• Arsuri la stomac (pirozis) in boala de reflux gastroesofagian (BRGE) care nu raspund la tratament
•  Greata si varsaturi recurente
• Senzatie rapida de plenitudine gastrica, disconfort sau dureri in abdomenul superior persistente (dispepsie)
• Durere la inghitit (disfagie)
• Dificultate la inghitit alimente solide si/sau lichide. Acest lucru poate fi cauzat de o ingustare (strictura) sau tumora la nivelul esofagului sau pentru ca esofagul nu se contracta adecvat (acalazie). Daca exista o strictura, aceasta poate fi adesea dilatata cu baloane speciale sau tuburi de dilatare in timpul endoscopiei.
• Sangerare gastrointestinala superioara (varsaturi cu sange sau scaun in „zat de cafea”). Sangerarea poate fi tratata in timpul endoscopiei.
• Pierderea in greutate neintentionata de cauza necunoscuta.
• Anemie feripriva (numar scazut de celule rosii in sange asociat cu un nivel scazut de fier in sange) la o persoana care nu are sangerari vizibile.
• Constatari anormale sau incerte descoperite la efectuarea unei radiografii cu bariu gastro-intestinale sau la un examen CT sau RMN.

Diagnostic

Endoscopia digestiva superioara ofera posibilitatea de a colecta o proba de tesut (biopsie) care este analizata la microscop pentru a diagnostica afectiuni care cauzeaza anemie, sangerare, inflamatie sau tulburari de tranzit intestinal. De asemenea, poate diagnostica diverse tipuri de cancer la nivelul tubului digestiv superior.

Urmatoarele afectiuni pot fi diagnosticate cu ajutorul endoscopiei digestive superioare:

• Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) 
• Ulcer gastric sau duodenal
• Cancer esofagian
• Cancer gastric 
• Esofag Barrett
• Boala celiaca
• Boala Crohn
• Acalazie
• Strictura esofagiana
• Gastrita, duodenita, esofagita

Tratament

In timpul endoscopiei digestive superioare, medicul gastroenterolog poate introduce prin endoscop instrumente speciale pentru a trata diverse afectiuni digestive superioare. 

De exemplu, EDS poate fi utilizata in scop terapeutic pentru:

• Controlul hemoragiei - permite cauterizarea un vas de sange rupt pentru a opri sangerarea
• Dilatarea sau stentarea unei stricturi esofagiene - un esofag ingustat (strictura esofagiana) poate fi largit cu ajutorul unui balon sau a unui stent - un tub dur care mentine esofagul deschis
• Polipectomie - indepartarea unui polip 
• Recuperarea unui corp strain (un obiect inghitit)
• Gastrostoma percutanata endoscopica - procedura prin care se amplaseaza prin peretele abdominal in stomac un tub flexibil, cu rol in hranirea pacientului
• Sfincterotomie endoscopica - efectuarea unei mici incizii in deschiderea canalului pancreatic sau a canalului biliar, care ajuta calculii biliari mici, bila si sucul pancreatic sa se scurga corespunzator
• Ablatia neoplasmelor - ca de exemplu, ablatia cu radiofrecventa pe cale ecoendoscopica a neoplasmele pancreatice

Endoscopia digestiva superioara poate fi uneori combinata cu alte proceduri:

• Ecoendoscopia  sau endoscopia ultrasonografica (EUS)
• Colangiopancreatografia retrograda endoscopica (ERCP)

Ecoendoscopia sau endoscopia ultrasonografica (EUS)

Ecoendoscopia (endoscopia ultrasonografica) este o extensie a endoscopei digestive superioare care se realizeaza cu un echipament medical care imbina proprietatile unui endoscop cu proprietatile unui ecograf. Astfel, medicul gastroenterolog poate obtine imagini si informatii despre interiorul tubului digestiv superior (esofag, stomac, duoden), dar si despre organele si structurile invecinate - ficat, cai biliare, pancreas, mediastin - care nu pot fi vizualizate in mod normal utilizand doar endoscopia clasica.

Ecoendoscopia este utila pentru stabilirea diagosticului in:

• Cancere digestive (esofag, stomac, duoden, pancreas si de cai biliare)
• Calculi biliari - datorita rezolutiei superioare, ecoendoscopia poate vizualiza calculii mici (pana la 2-3 mm) din caile biliare si colecist, care nu pot fi detectati prin alte explorari imagistice
• Pancreatita acuta si cronica
• Tumori solide si chistice pancreatice
• Tumori mediastinale de etiologie incerta

Ecoendoscopia este o procedura care permite obtinerea in acelasi timp atat a vizualizarii de inalta rezolutie a leziunilor, cat si recoltarea de tesut (biopsie) pentru confirmarea diagnosticului prin examen anatomopatologic. Echipamentul permite efectuarea unei punctii fine aspirative bioptice. Sub control ecografic, un ac extrem de fin este ghidat catre leziunile vizualizate - tumori, noduli limfatici - cu extragerea de tesut pentru analiza.

Ecoendoscopia se efectueaza cu sedare profunda, sub supravegherea medicului anestezist.

Colangiopancreatografia retrograda endoscopica (ERCP)

Colangiopancreatografia retrograda endoscopica (ERCP) este utilizata pentru a vizualiza si accesa vezica biliara si caile biliare, precum si ductele pancreatice, prin care se elimina secretiile digestive din pancreas. 

ERCP este o procedura de diagnostic care combina endoscopia cu radiologia. Odata endoscopul ajuns la nivelul duodenului, medicul gastroenterolog introduce un cateter mic in calea biliara comuna prin care injecteaza substanta de contrast. Pe un ecran radiologic aflat in sala de examinare, medicul va vedea aspectul arborelui biliar si al canalelor pancreatice putand identifica daca acestea sunt ingustate sau stenozate, cu calculi, tumori, chiste, etc.

ERCP este, de asemenea, o procedura de tratament minim-invaziva moderna prin care pacientilor cu obstructii la nivelul cailor biliare le sunt extrasi calculii fara sa fie nevoie de o interventie chirurgicala. Cu ajutorul procedurii ERCP medicul gastroenterolog poate gasi si extrage calculii biliari din canalul biliar si uneori din pancreas. 

De asemenea, aceasta metoda este folosita atunci cand canalele biliare sunt blocate ca urmare a unor tumori la nivelul cailor biliare sau al capului pancreasului. Medicul utilizeaza ERCP pentru a introduce un tub mic de plastic sau metal numit “stent", astfel incat sa mentina canalul deschis si sa permita realizarea normala a procesului de digestie.

• Discuta cu medicul gastroenterolog
• Nu manca si nu bea timp de 8 ore inainte
• Aranjeaza ca altcineva sa te duca acasa dupa procedura

Vei primi instructiuni specifice cu privire la modul de pregatire pentru examinare inainte de procedura. Aceste instructiuni sunt concepute pentru a maximiza siguranta in timpul si dupa examinare si pentru a minimiza posibilele complicatii. Este important sa citesti instructiunile din timp si sa le urmezi cu atentie. Pune intrebari daca exista ceva ce nu intelegi.

Discuta cu medicul gastroenterolog

Este important sa informezi medicul gastroenterolog despre problemele de sanatate pe care le ai si despre toate medicamentele prescrise si fara prescriptie medicala, inclusiv despre vitamine si suplimente alimentare pe care le iei. 

Urmatoarele informatii sunt utile:

• Daca ai fost diagnosticat cu boli de inima sau pulmonare cronice, ai diabet zaharat, anemie, esti alergic la anumite medicamente (inclusiv orice tip de anestezie).
• Daca faci tratament cu antiagregante plachetare sau anticoagulante orale (exista un risc crescut de sangerare daca se efectueaza biopsii sau polipectomii). Ti se va cere sa intrerupi administrarea acestor medicamente timp de cateva zile inainte de investigatie. Nu intrerupe aceasta medicatie fara sa discuti cu medicul tau curant! 

Nu manca si bea timp de 8 ore inainte

Ti se va cere sa nu mananci si sa nu bei nimic timp 8 ore inainte de procedura. Este important ca stomacul sa fie gol pentru a permite endoscopistului sa vizualizeze intreaga zona si pentru a reduce posibilitatea ca alimentele sau lichidele sa fie aspirate in plamani in timpul sedarii (pneumonie de aspiratie).

Aranjeaza ca cineva sa te duca acasa dupa procedura

Din motive de siguranta, daca ai facut endoscopia cu sedare, nu poti conduce masina timp de 24 de ore dupa procedura, deoarece este nevoie de timp pentru a disparea efectul sedativului. Va trebui sa planifici ca altcineva sa te duca acasa dupa procedura.

EDS este efectuata de un medic gastroenterolog intr-un departament de endoscopie digestiva dintr-un spital sau un centru ambulatoriu. Procedura de endoscopie digestiva dureaza de obicei 15-30 de minute, dar poate dura mai mult daca se vor efectua manevre de tratament.

Inainte de endoscopie, medicul va revizui istoricul medical si chirurgical, inclusiv medicamentele curente si alergiile si iti va explica procedura. Ti se va cere sa semnezi consimtamantul medical. Inainte de a semna consimtamantul, ar trebui sa intelegi beneficiile si riscurile procedurii, alternativele la procedura si toate intrebarile pe care le ai ar trebui sa primeasca raspuns.

EDS cu sedare sau anestezie topica

Endoscopia digestiva superioara poate fi realizata cu: 

• Sedare usoara (analgosedare) - se administreaza intravenos (pe vena) medicamente cu efect de relaxare si de diminuare a durerii. Sub aceasta sedare te vei simti somnoros in timpul procedurii. Pentru majoritatea oamenilor, sedativul ii face incapabili sa-si aminteasca procedura dupa aceea.
• Anestezie topica - multe persoane pot tolera bine procedura fara sedare. De obicei, acestor pacienti li se administreaza un anestezic topic (fie sub forma de gargara, fie spray) pentru amortirea spatelui gatului chiar inainte de endoscopie pentru a preveni reflexul de voma (reflexul de gag) in timpul trecerii instrumentului prin gura in esofag. 

Daca ai ales endoscopia digestiva superioara cu sedare, o asistenta medicala va monta o linie intravenoasa (un ac introdus intr-o vena in mana sau brat) pentru a administra sedativul. Semnele vitale (tensiunea arteriala, ritmul cardiac si nivelul oxigenului din sange) vor fi monitorizate inainte, in timpul si dupa examinare. Monitorizarea nu este dureroasa.

Din motive de siguranta, protezele dentare mobile trebuie indepartate inainte de procedura. Adesea, pacientii sunt rugati sa nu poarte sau sa indeparteze bijuteriile si sa nu aiba lac de unghii pentru a permite monitorizarea mai usoara a nivelului de oxigen la nivelul degetului.

Procedura

• Vei sta intins pe partea stanga pe un pat de examinare. 
• O protectie bucala din plastic este plasata intre dinti pentru a preveni deteriorarea dintilor si a endoscopului.
• Medicul va introduce endoscopul - un tub subtire flexibil care are montat la capat o camera video si o sursa de lumina - prin gura in esofag. Majoritatea oamenilor nu au nici o dificultate la inghitirea endoscopului.
• Endoscopul nu interfera cu respiratia. Respiratia lenta si profunda chiar inainte si in timpul procedurii te poate ajuta sa te relaxezi.
• Nu poti vorbi odata ce endoscopul trece de gat, dar poti emite sunete.
• Pentru o vizualizare mai buna, medicul va introduce aer. Este posibil sa simti o senzatie de plenitudine sau disconfort abdominal usor cand aerul este impins in stomac si in tractul intestinal. Ragaitul poate ameliora senzatia. 
• Camera video proiecteaza imaginile pe un monitor aflat in sala de examinare, permitand medicului sa examineze esofagul, stomacul si duodenul (prima parte a intestinului gros).
• Medicul va introduce instrumente chirurgicale speciale prin endoscop pentru a recolta probe de tesut (biopsie). Obtinerea biopsiilor nu este dureroasa. 
• Medicul poate efectua, de asemenea, tratamente specifice, cum ar fi dilatarea unei zone ingustate, indepartarea polipilor (polipectomie) sau tratamentul sangerarii, in functie de ceea ce gaseste in timpul examinarii.
• Cand examinarea este terminata, endoscopul este retras incet prin gura.

• Dupa procedura, vei fi urmarit indeaproape pentru ca medicul sa se asigure ca nu ai complicatii.
• Sedarea necesita un timp pentru a se epuiza complet. Vei ramane sub supraveghere timp de aproximativ 1 ora dupa procedura, dupa care poti pleca acasa insotit de un apartinator.
• Daca endoscopia s-a efectuat cu sedare, nu vei putea conduce masina 24 de ore dupa. De asemenea, se recomanda sa nu efectuezi activitati care necesita atentie sporita sau sa iei decizii importante.
• Este posibil sa simti crampe in abdomen, sa fii balonat si sa ai flatulenta in primele 1-2 ore dupa procedura, pe masura ce se elimina aerul introdus in stomac. Mersul pe jos poate ajuta la ameliorarea acestui disconfort.
• Gura si gatul vor fi probabil amortite pentru cateva ore. Nu ti se va permite sa mananci sau sa bei pana cand amorteala nu dispare. Odata ce amorteala a disparut, este posibil sa ai o durere in gat, tuse sau raguseala pentru 1-2 zile.

Dupa ce efectul sedativului va disparea, medicul gastroenterolog va discuta cu tine despre ceea ce a gasit in timpul examinarii. Vei primi, de asemenea, inregistrarea examinarii in format electronic.

Daca s-a efectuat si testul pentru bacteria Helicobacter pylori (H. pylori), cel mai adesea, rezultatul va fi gata la momentul discutiei cu medicul. Infectia persistenta cu Helicobacter pylori poate cauza gastrita, ulcer gastric sau duodenal si cancer gastric. Un rezultat pozitiv inseamna ca ai bacteria in stomac. Infectia cu H. pylori poate fi tratata. Pentru eradicarea bacteriei, medicul gastroenterolog iti va prescrie o combinatie de antibiotice si alte medicamente pentru a controla secretia de acid clorhidric din stomac si pentru a ameliora durerea si vindeca gastrita sau ulcerul.

Daca s-a efectuat biopsie sau s-a indepartat un polip, un medic specialist antomopatolog va examina la microscop tesutul indepartat, rezultatul examenului histopatologic fiind gata in decurs de cateva zile pana la 2-3 saptamani. Discuta cu medicul gastroenterolog cand sa revii pentru interpretarea rezultatului.

Endoscopia digestiva superioara este o investigatie sigura, care are putine riscuri. Rareori, complicatiile unei EDS pot fi:

• Reactie adversa la sedativul sau anestezicul utilizat in timpul examinarii.
• Sangerare din locul de unde a fost luata biopsia sau a fost indepartat un polip sau alt tesut anormal. Sangerarea este de obicei minima si autolimitata (se opreste de la sine)  sau poate fi usor controlata. In cazuri rare, o astfel de sangerare poate necesita o transfuzie de sange.
• Ruptura peretelui esofagului (perforatie). Este o complicatie severa, insa foarte rara. Riscul creste daca se efectueaza proceduri suplimentare, cum ar fi dilatarea pentru a largi esofagul. Daca este recunoscuta imediat ce apare, endoscopistul poate sa inchida ruptura in timpul procedurii. O perforatie este de obicei insotita de dureri considerabile. 
• Aspiratia (inhalarea) alimentelor sau fluidelor din stomac in plamani - acest risc este minimizat prin a nu manca sau bea in perioada recomandata inainte de examinare.

Mergi de urgenta la spital

Vei discuta cu medicul gastroenterolog despre riscurile endoscopiei digestive superioare si vei primi instructiuni specifice cu privire la momentul in care ar putea fi necesar sa revii la spital. Asigura-te ca intelegi cand trebuie sa soliciti asistenta medicala de urgenta.

Mergi de urgenta la spital daca ai oricare din urmatoarele semne si simptome dupa endoscopia digestiva superioara:

• Durere severa in abdomen (mai mult decat crampe abdominale)
• Un abdomen ferm, umflat
• Varsaturi
• Febra
• Dificultate la inghitire sau durere severa in gat
• Durere toracica
• Senzatie de crepitatie sub pielea gatului
• Varsatura cu sange sau scaun negru sau  in „zat de cafea”
• Ameteala
• Senzatia de slabiciune sau lesin

Contraindicatiile pentru endoscopia digestiva superioara (EDS) sunt urmatoarele:

• Perforatie posibila
• Pacientii instabili din punct de vedere medical
• Pacientii care refuza 
• Tratamentul cu anticoagulante, diverticulul faringian sau chirurgia capului si a gatului  - sunt contraindicatii relative

Tratamentul cu anticoagulante

EDS diagnostica este considerata o procedura cu risc scazut de sangerare la pacientii tratati cu anticoagulante si, prin urmare, poate fi efectuata fara ajustarea anticoagulantelor inainte de procedura. Totusi, daca se suspicioneaza ca urmeaza sa se faca polipectomie (indepartarea polipilor) sau biopsie, atunci trebuie ajustat tratamentul anticoagulant. 

EDS terapeutica in care se efectueaza anumite proceduri, ca de exemplu, dilatatii, polipectomie, gastrostoma endoscopica percutanata, sfincterotomie endoscopica, aspiratie cu ac fin ghidata EUS, oprirea sangerarii cu laser, este considerata cu risc ridicat de sangerare si va fi necesara ajustarea anticoagularii.

Surse de informatie:

• www.uptodate.com
• www.emedicine.medscape.com
• www.mayoclinic.org 
• www.patient.gastro.org
• www.cancer.org