Acalazia

Este o tulburare de inghitire determinata de perturbarea motilitatii esofagiene acompaniata de afectarea sfincterului esofagian inferior (inel muscular de la jonctiunea dintre esofag si stomac). In mod normal, cand inghitim, acest sfincter se relaxeaza pentru a permite hranei solide si lichide sa ajunga in stomac. La cei cu acalazie, musculatura esofagiana slabita nu se poate impinge bolusul alimentar, iar sfincterul nu se relaxeaza, de aceea, alimentele raman la acest nivel. Nu exista un tratament curativ pentru acalazie, dar simptomele pot fi controlate cu ajutorul tratamentului minim invaziv sau chirurgical.

Nu se cunoaste cu exactitate de ce se produce aceasta disfunctie. Desi este bine documentata prezenta unui defect de inervatie extrinseca (celulele nervoase ale sistemului nervos din straturile musculare ale esofagului), totusi mecanismele etiologice exacte raman necunoscute. Celulele nervoase sunt atacate de sistemul imunitar al pacientului si se degradeaza din motive neintelese (foarte des este incriminata o cauza virala).

• Dificultatea de inghitire atat a alimentelor solide, cat si a celor lichide (disfagie)
• Regurgitatia alimentelor nedigerate
• Retentia alimentelor la nivelul esofagului
• Tuse
• Senzatia de sufocare
• Durere in spatele sternului

In absenta tratamentului, acalazia se poate complica prin aparitia riscului de aspirare bronsica a alimentelor. De asemenea, treptat, pe parcursul mai multor ani, persoanele cu acalazie pot slabi considerabil, din cauza incapacitatii de a se hrani corespunzator. Persoanele cu acalazie prezinta un mic risc de a face cancer esofagian, mai ales daca disfunctia este prezenta de multa vreme.

Pentru diagnosticarea acalaziei, examenul fizic este completat de explorari medicale precum:

• Endoscopia digestiva superioara – consta in explorarea esofagului, stomacului si a duodenului cu ajutorul endoscopului, un tub lung, subtire si flexibil prevazut cu o sursa de lumina si o camera video. Endoscopia este necesara pentru excluderea altor boli care au manifestari asemanatoare acalaziei.
• Manometria esofagiana este necesara pentru masurarea fortei contractiilor esofagiene si a relaxarii sfincterului esofagian inferior.
• Radiografia eso-gastro-duodenala cu bariu: se realizeaza dupa consumul unui lichid albicios (bariu) care umple mucoasa tubului digestiv si simuleaza traseul alimentelor. Aceasta substanta permite medicului sa  vizualizeze anatomia si functia  esofagului, stomacului si intestinului subtire.

Scopul tratamentului in acalazie este dilatarea sau sectionarea sfincterului esofagian inferior, astfel incat alimentele solide sau lichide sa ajunga usor in tractul digestiv. In functie de varsta pacientului si de severitatea bolii, se pot alege:

Tratament nechirurgical

• Dilatatia sfincterului esofagian cu ajutorul unui balonas. Scopul acestui tip de tratament este marirea canalului de trecere a alimentelor. Dilatatia cu balonas se face in acelasi timp cu efectuarea unei endoscopii. Interventia poate fi repetata daca sfincterul esofagian nu se dilata.
• Injectare de toxina botulinica la nivelul sfincterului esofagian in timpul endoscopiei digestive superioare. Este o procedura sigura si eficienta in tratamentul acalaziei, mai ales la pacientii in varsta, dar necesita tratament repetat. Efectele se atenueaza in timp, in plus injectiile repetate pot insa sa ingreuneze interventia chirurgicala de mai tarziu, daca va fi nevoie de aceasta. Injectarea de toxina botulinica este in general recomandata celor carora nu le sunt indicate interventia chirurgicala si dilatatia cu balonas, din cauza varstei sau a starii sanatatii.
• Medicamente care sa diminueze contractia sfincterului esofagian – au efect limitat si efecte secundare severe. Medicamentele sunt indicate doar celor care nu sunt candidati pentru dilatatia cu balonas sau tratament chirurgical si celor la care injectarea cu botox nu a dat rezultate.

Tratament chirurgical

Interventia chirurgicala este recomandata pacientilor tineri, intrucat, in cazul lor, tratamentele nechirurgicale au eficienta mai mica.  

Miotomia Heller

• Miotomia Heller – interventia presupune sectionarea muschiului din partea inferioara a sfincterului esofagian, avand ca scop trecerea mai usoara a alimentelor in stomac. Interventia se poate face minim invaziv. Principalul risc este aparitia bolii de reflux gastroesofagian, motiv pentru care miotomia trebuie intotdeauna insotita de o procedura antireflux – o fundoplicatura. In cadrul acesteia, medicul infasoara partea superioara a stomacului de sfincterul esofagian inferior, pentru a preveni refluxul alimentelor si a continutului acid al stomacului. In cele mai multe cazuri, fundoplicatura se face minim invaziv (laparoscopic sau robotic).

Miotomia perorala endoscopica

• Miotomia perorala endoscopica – este o alternativa eficienta si mai putin invaziva a miotomiei. Se realizeaza cu ajutorul endoscopului, un tub subtire prevazut cu o sursa de lumina, care este introdus prin gura si gat, la nivelul esofagului. Apoi, se va efectua o bresa la nivelul mucoasei esofagului, dupa care se sectioneaza stratul muscular circular si sfincterul esofagian inferior. Rata de recidiva si frecventa aparitiei refluxului esofagian este mai mare decat in cazul interventiei chirurgicale.

• Acalazia este o boala rara caracterizata prin dificultatea hranei solide sau lichide de a trece in stomac. Este o tulburare de inghitire determinata de afectarea sfincterului esofagian inferior.
• Acalazia se manifesta prin dificultatea de inghitire atat a alimentelor solide, cat si a celor lichide, prin regurgitatie, tuse.
• Pentru diagnosticarea acalaziei, se folosesc endoscopia digestiva superioara, manometria esofagiana si tranzitul baritat.
• Tratamentul acalaziei include solutii nechirurgicale si chirurgicale. Nu exista un tratament curativ pentru acalazie, doar simptomele pot fi controlate cu ajutorul tratamentului .

• Noteaza-ti intrebarile pe care vrei sa le adresezi medicului.
• Urmeaza indicatiile medicului.
• Noteaza diagnosticul si tratamentul recomandat de medic.
• Intreaba medicul daca boala poate fi tratata si prin alte terapii.
• Afla cand si de ce medicul recomanda tratamentul chirurgical.
• Noteaza data si ora urmatoarei programari.
• Afla daca poti lua legatura cu medicul si in afara orelor de program, in cazul in care vei avea nevoie.

• www.hopkinsmedicine.org
• www.mayoclinic.org

Consultant: Sef de Lucrari Dr. Victor Tomulescu, medic primar chirurgie generala, Doctor in stiinte medicale, Coordonator Departament Chirurgie Colorectala Ponderas Academic Hospital