Echimozele (vanataile)

Cand te lovesti de un obiect dur care determina lezarea vaselor mici (capilare) de la nivelul pielii, corpul raspunde in mod normal formand cheaguri de sange pentru a opri sangerarea, ceea ce previne aparitia vanatailor. Uneori insa, sangele nu este capabil sa formeze cheaguri asa cum ar trebui. Cand se intampla acest lucru, sangele extravazeaza din vas si este posibil sa observi ca te invinetesti.

Echimozele sunt mai frecvente in randul adultilor in varsta. Acest lucru se datoreaza faptului ca pielea lor tinde sa devina mai subtire pe masura ce inainteaza in varsta. De asemenea, acestia pierd o parte din stratul gras (tesutul adipos) din piele, care ajuta la protejarea vaselor de sange impotriva ranirii.

Alte motive ale aparitiei cu usurinta a echimozelor sunt administrarea anumitor medicamente sau suplimente alimentare, boli de coagulare sau deficienta unor vitamine, cum sunt vitaminele K si C.

Medicamente si suplimente alimentare

Anumite medicamente pot contribui la aparitia cu usurinta a vanatailor prin scaderea capacitatii sangelui de a se coagula (de a forma cheagul de sange cand peretele vasului se rupe si astfel, de a opri sangerarea). Aceste medicamente sunt adesea folosite pentru prevenirea infarctului miocardic acut si a accidentului vascular cerebral (AVC). Medicul iti poate prescrie, de asemenea, aceste medicamente daca ai fibrilatie atriala, tromboza venoasa profunda (TVP) sau trombembolism pulmonar (TEP) sau ti s-a montat recent un stent cardiac pentru o boala arteriala coronariana.

Exemple de astfel de medicamente sunt:

• Medicamente anticoagulante: warfarina, heparina, dabigatran (Pradaxa), rivaroxaban (Xarelto) si apixaban (Eliquis).
• Medicamente antiagregante plachetare: clopidogrel (PLAVIX), prasugrel (Efient) si ticagrelor (Brilique).
• Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): aspirina, ibuprofen, naproxen, celecoxib.
• Unele antibiotice, ca de exemplu ampicilina si vancomicina.

De asemenea, anumite plante si suplimente alimentare pot creste riscul de vanatai din cauza unui efect de subtire a sangelui, desi studiile care sa dovedeasca aceste efecte sunt limitate in literatura de specialitate. Unele exemple sunt:

• Ginkgo biloba
• Ginseng
• Ulei de peste
• Usturoi
• Sunatoare

Daca iei aceste medicamente sau suplimente alimentare, este posibil ca sangerarea la nivelul pielii sa dureze mai mult decat de obicei pana se va opri. Acest lucru permite sa se scurga suficient sange sub piele pentru a provoca aparitia unei vanatai.

In plus, corticosteroizii au ca efect secundar subtierea pielii, ceea ce favorizeaza aparitia echimozelor.
Corticosteroizii topici si sistemici pot fi folositi pentru a trata diverse afectiuni, cum ar fi alergiile, astmul si eczemele.

Daca observi aparitia unor vanatai, nu inceta sa iei medicamentele prescrise fara sa discuti mai intai cu medicul tau. Unele medicamente nu trebuie intrerupte brusc, ci treptat, reducand doza. Suna-ti medicul curant sau mergi la un consult pentru a stabili impreuna coduita terapeutica in acest caz. De asemenea, spune-i medicului despre orice suplimente alimentare pe care le iei, mai ales daca le-ai luat in acelasi timp cu medicamentele care subtiaza sangele. Medicul iti poate recomanda sa eviti anumite medicamente eliberate fara prescriptie medicala (fara reteta) sau suplimente alimentare.

Boli

Daca vanataile apar cu usurinta, afectarea capacitatii de a se forma cheaguri de sange care sa opreasca sangerarea poate fi rezultatul unei afectiuni subiacente. Formarea cheagurilor de sange depinde de o alimentatie buna, un ficat sanatos si o maduva osoasa sanatoasa. Daca oricare dintre acesti factori este dezechilibrat, vanataile pot sa apara cu usurinta.

Exemple de tulburari de coagulare si afectiuni care favorizeaza aparitia echimozelor sunt:

Hemofilia A

• Hemofilia A este cunoscuta si sub numele de hemofilie clasica sau deficitul de factor de coagulare VIII (FVIII)
• Este de obicei mostenita. Gena care determina absenta sau deficitul de factor de coagulare VIII este prezenta la nivelul cromozomului sexual X si se transmite autozomal recesiv.
• Transmiterea autozomal recesiva inseamna ca un pacient va avea boala numai daca are mutatia prezenta pe ambele copii ale genei implicate. Daca exista doar o singura copie, persoana va fi purtatoare.
• Femeile mostenesc doi cromozomi X (XX), unul de la mama si unul de la tata. Barbatii mostenesc un cromozom X de la mama si un cromozom Y de la tata (XY). Acest lucru inseamna ca, daca un fiu mosteneste cromozomul X purtator de hemofilie de la mama, el va avea hemofilie. Si mai inseamna ca tatii nu pot transmite genetic catre fiii lor hemofilia, deoarece fiul nu poate mosteni de la tata decat cromozomul Y. Insa, pentru ca fiicele au doi cromozomi X, chiar daca mostenesc gena hemofiliei de la mama, cel mai probabil vor mosteni un cromozom X sanatos de la tata si nu vor avea hemofilie. O fiica care mosteneste un cromozom X care contine gena hemofiliei este denumita purtator. Ea poate transmite gena catre copiii ei. Hemofilia se apara si la fete, insa cazurile sunt rare.

Hemofilia B

• Hemofilia B este denumita deficitul de factor IX (FIX) sau boala Christmas.
• La fel ca hemofilia A, si aceasta boala este cauzata de o mutatie genetica localizata pe cromozomul X care determina lipsa sau deficitul factorului IX, o proteina de coagulare.

Boala von Willebrand

• Boala von Willebrand este cauzata de o mutatie genetica care are ca rezultat deficitul unei proteine cunoscute sub numele de factor von Willebrand (vWF). Acesta este un tip de proteina care ajuta la coagularea sangelui cu rol foarte important in aderarea trombocitelor in primele etape ale coagularii, cand se formeaza cheagul de trombocite.
• Boala von Willebrand este cea mai frecventa tulburare hemoragica mostenita, cu o prevalenta de 1% in populatia generala.
• Multi pacienti cu boala von Willebrand nu stiu ca sufera de aceasta afectiune, deoarece semnele sunt usoare sau absente. Cel mai frecvent semn al afectiunii este sangerarea anormala.

Trombocitopenia (numar scazut de trombocite)

• Se considera trombocitopenie daca numarul de trombocite este < 150.000/ microL sange.
• Exista multe cauze ale scaderii numarului de trombocite. Unele cauze implica scaderea productiei de trombocite in maduva osoasa, iar altele determina distrugerea sau pierderea crescuta a trombocitelor.
• Un numar scazut de trombocite inseamna ca nu se poate forma cheagul de sange si in cazul unei raniri ai un risc crescut de sangerare greu de oprit si formare de echimoze (vanatai). Un numar foarte scazut de trombocite poate cauza pierderi excesive de sange sau hemoragie interna, care ar putea pune viata in pericol. Este posibil sa ai nevoie de tratament medical.

Sindromul si boala Cushing (hipercorticism)

• Concentratia crescuta de cortizol pentru o perioada lunga de timp poate determina o conditie medicala denumita sindrom Cushing. Cauza poate fi o afectiune sau tumora localizata la nivelul glandelor suprarenale (adenomul corticosuprarenalian) sau o tumora hipofizara care produce un exces de cortizol prin secretia neadecvata de ACTH (in acest caz, afectiunea se numeste boala Cushing).
• Pot sa apara modificari la nivelul pielii (piele subtire, fragila, care poate fi ranita usor, cu vanatai si vergeturi albastrui).
• Sindromul Ehlers-Danlos
• Sindromul Ehlers-Danlos reprezinta un grup heterogen de boli genetice rare in care apare o anomalie a tesutului conjunctiv.
• Pielea este foarte fragila, supla, hiperextensibila, sensibila la cele mai mici lovituri, care determina rani intinse, care se cicatrizeaza dificil. Echimozele si hematoamele sunt numeroase si pot sa apara spontan sau sunt provocate de lovituri minore. Nu exista tulburari de coagulare.

Deficit (carente) de vitamina K si C

• Deficientele de vitamine care ajuta la coagularea sangelui, cum sunt vitamina K si vitamina C, pot contribui, de asemenea, la aparitia cu usurinta a vanatailor. A fi subnutrit poate creste sansa de a avea deficit de vitamine si nutrienti esential.
• Medicul poate recomanda efectuarea unor analize de sange pentru a verifica nivelul acestor de vitamine (vitamina K si vitamina C) si poate recomanda suplimente de vitamine in functie de rezultat.

Varsta

Vanataile care apar cu usurinta sunt frecvente la varste mai inaintate.

Afectiunea se numeste purpura senila si este mai frecventa la femei. Pe masura ce oamenii imbatranesc, pielea lor devine mai subtire si uscata si pierde o parte din stratul gras de protectie care ajuta la amortizarea vaselor de sange in momentul unei lovituri sau traumatism. Vanataile apar mai frecvent pe coapse, fese si la nivelul membrelor superioare, pe brate sau fata dorsala a mainii. Totusi, aceste persoane nu au alte semne de sangerare excesiva, iar rezultatele analizelor de sange sunt normale.

Majoritatea vanatailor la persoanele in varsta sunt inofensive si dispar fara tratament.

Totusi, vanataile la varstnici pot sa apara si deoarece acestia iau in mod frecvent medicamente care subtiaza sangele, cum ar fi aspirina, clopidogrel sau warfarina, ceea ce creste riscul de aparitie a sangerarilor si a echimozelor.

Denumirea de „echimoza” deriva din cuvantul grecesc „ekkhumōsis” care inseamna „scapare de sange”. In cazul echimozei, sangele „scapa” din vasele de sange deteriorate si se infiltreaza in tesutul din jur, provocand modificarea de culoare caracteristica.

• Vanataia incepe mai intai ca o pata de culoare roz-rosie si in decurs de cateva ore (1-2 zile) se schimba in albastru inchis sau violet, iar dupa cateva zile se estompeaza in violet, verde, galben inchis si in final devine galben pal pana cand dispare complet. De obicei, o vanataie se va vindeca complet in 2 saptamani.
• Aceasta modificare de culoare se datoreaza degradarii biochimice a hemoglobinei (proteina bogata in fier care transporta oxigenul in celule rosii sanguine). Produsii finali de degradare ai hemoglobinei sunt biliverdina si bilirubina care sunt pigmenti de culoare verde, respectiv galbena.

Echimozele au frecvent 1 centimetru sau sunt mai mari, iar persoana poate prezenta ocazional durere si umflare ulterioara in jurul leziunii. In plus, zona poate fi sensibila la atingere. Vanataile sunt frecvente pe brate si picioare, deoarece acestea sunt zonele cel mai probabil sa fie ranite. Echimozele pot sa apara si cand suferi o entorsa sau luxatie, in special la incheietura mainii sau la glezna. Adultii mai in varsta pot observa vanatai nedureroase pe antebrate si pe dosul mainilor.

Conditii medicale asemanatoare

Pe langa echimoze, exista alte 2 tipuri de sangerare sub piele. De obicei, iti poti da seama ce tip de sangerare ai uitandu-te la dimensiunea, locatia si severitatea petei colorate.

Purpura

Purpura se refera la pete violet inchis cu un diametru intre 4-10 milimetri (mai mici decat echimoza). Tinde sa aiba o margine mai bine definita decat echimoza si uneori arata mai mult ca o eruptie cutanata (rash) decat o vanataie. Spre deosebire de echimoza, purpura nu este cauzata de impactul asupra capilarelor datorat unei raniri. In schimb, purpura este de obicei cauzata de o infectie (HIV, hepatitac< indectia cu virusul Epstein-Barr, rubeola), anumite medicamente care afecteaza numarul sau functia trombocitelor sau tulburari de coagulare a sangelui.

Petesiile

Petesiile sunt pete foarte mici pe piele, rotunde, care pot fi violete, rosii sau maro. Sunt punctiforme si au dimensuni mai mici de 2 mm si de obicei sunt plate. In general, petesiile sunt versiuni mai mici de purpura. Se formeaza atunci cand capilarele se sparg si curge sange care se acumuleaza sub piele. Sunt cauzate de ruperea capilarelor si apar in grupuri. Asemanator purpurei, petesiile isi schimba culoarea pe masura ce sangele acumulat se descompune. Culoarea se modifica de la roscat-violet la maro, portocaliu, albastru sau verde. Aceste pete nu se estompeaza si nu-si schimba culoarea daca se aplica o presiune pe ele. Petesiile pot aparea in jurul sau printre petele de purpura. Petesiile sunt frecvente si pot indica o serie de afectiuni, de la minore la foarte grave.

Uneori, vanataile care apar cu usurinta indica o afectiune de baza serioasa, cum ar fi o tulburare de coagulare a sangelui sau o alte afectiune. Mergi la un consult la medic daca:

• Ai vanatai frecvente, mari, mai ales daca vanataile apar la nivelul trunchiului, spatelui sau fetei sau apar fara sa existe un motiv.
• Ai vanatai care apar usor si ai un istoric de sangerare excesiva sau prelungita, cum ar fi dupa o taiatura minora sau in timpul unei proceduri chirurgicale.
• Vanataile au aparut brusc, mai ales daca ai inceput recent sa iei un medicament nou.
• Ai un istoric medical familial de echimoze sau de tulburari de coagulare.
• Ai o umflatura foarte dureroasa in zona invinetita care poate fi semnul unui hematom (colectie de sange).
• Vanataia dureaza mai mult de 2 saptamani.
• Vanataia tinde sa apara in aceeasi zona.
• Observi o sangerare neobisnuita, cum ar fi la nivelul nasului (epistaxis), sange in urina (hematurie) sau in scaun (materii fecale).
• Inca ai dureri dupa 3 zile in cazul unei raniri aparent minore.

Aceste situatii pot indica:

• Un nivel scazut al anumitor celule din sange (trombocite) care au rol esential in formarea cheagului de sange dupa o rana sau un traumatism.
• Functionarea anormala a trombocitelor.
• Afectiuni ale unor proteine care ajuta la formarea cheagului de sange, denumite factori de coagulare.

O alta cauza grava de vanatai este violenta in familie. Daca o persoana apropiata are vanatai care nu pot fi explicate, in special intr-o zona neobisnuita, cum ar fi pe fata, ia in calcul posibilitatea abuzului fizic.

Pentru a gasi cauza aparitiei echimozelor, medicul va face un examen fizic si iti va pune o serie de intrebari despre simptome si istoricul tau medical si al familiei tale.

De asemenea, va recomanda efectuarea testului hemoleucograma, o analiza de sange de rutina care ii ofera informatii despre numarul de trombocite din sange, precum si a unor analize de coagulare care verifica cat de bine se coaguleaza sangele, ca de exemplu timpul de protrombina Quick (INR) si timpul de tromboplastina partiala activat (aPTTP). Aceste teste sunt considerate analize de screening. Daca unul dintre aceste teste arata o modificare, de obicei sunt necesare teste si investigatii suplimentare pentru a identifica cauza tulburarii de coagulare.

Daca se suspicioneaza o afectiune trombocitara sau o tulburare de coagulare, medicul curant iti va recomanda sa fii consultat de un medic hematolog, care este un medic specializat in diagnosticul si tratamentul afectiunilor hematologice.

Urmatoarele intrebari te pot ajuta sa discuti cu medicul despre problema ta:

• Ce a provocat vanataile?
• De ce sunt predispus la vanatai?
• Ar trebui sa fac analize de sange pentru a vedea daca o afectiune este cauza vanatailor?
• Ce masuri pot lua pentru a-mi reduce riscul de vanatai?
• Ar trebui sa fiu atent la anumite semne care sa indice o complicatie?

Odata ce s-a format o vanataie, nu se pot face prea multe pentru a o trata.

Majoritatea vanatailor se estompeaza in 2 saptamani fara tratament, pe masura ce corpul reabsoarbe sangele extravazat la nivelul pielii, desi vindecarea poate dura mai mult pe masura ce imbatranesti. Echimozele mai severe si hematoamele pot dura o luna sau chiar mai mult pana se vindeca.

Urmatoarele recomandari simple pot imbunatati vindecarea vanataii :

• Ridica zona invinetita deasupra nivelului inimii, daca este posibil.
• In primele 1-2 zile dupa accidentare, aplica pe zona invinetita un pachet de gheata invelit intr-un prosop subtire, timp de 20 de minute. Repeta de mai multe ori pe zi. Acest lucru ajuta la reducerea umflaturii si a durerii.
• Daca zona invinetita se umfla, pune un bandaj elastic in jurul ei, dar nu-l lega prea strans.

Daca pielea nu este lezata, nu trebuie sa bandajezi vanataia. Daca este necesar, poti lua paracetamol pentru durere.

Vanataile pot fi inestetice, dar majoritatea se vindeca fara tratament. Totusi, echimozele pot fi un semn al unei afectiuni trombocitare sau al unei alte tulburari de coagulare, asa incat daca ai vanatai mari, frecvente sau care nu pot fi explicate, mergi la un consult la medic.

Desi anumite afectiuni si medicamente cresc riscul de a face cu usurinta vanatai, este posibil sa poti preveni aparitia acestora.

O metoda este sa ai grija suplimentara pe masura ce imbatranesti. Pielea la adultii in varsta este in general mai subtire, ceea ce poate creste riscul de vanatai.

Discuta cu medicul curant despre orice medicament care poate cauza sangerari si vanatai. Medicul poate ajusta planul de tratament. Nu decide niciodata pe cont propriu sa nu mai iei medicamentele prescrise. Unele medicamente pot necesita o reducere treptata si o monitorizare atenta.

Asigura-te ca ai o alimentatie sanatoasa, echilibrata, care sa-ti furnizeze o cantitate suficienta de vitamine K si C:

• Vitamina K (filochinona sau menadiona) este o vitamina esentiala, care nu poate fi produsa in organismul uman, care joaca un rol vital in producerea factorilor coagularii. Forma naturala se gaseste in legumele verzi (broccoli si spanac), ceai verde si uleiurile de soia, de samanta de bumbac, de canola si de masline. Cantitati mici se gasesc in carne si lactate. Doza zilnica recomandata pentru adulti este de 120 mcg (micrograme) pentru barbati si 90 mcg (micrograme) pentru femei. Ar trebui sa poti obtine intreaga cantitate necesara de vitamina K din dieta.
• Vitamina C (acid ascorbic). Vitamina C este, de asemenea, o vitamina esentiala care este disponibila intr-o gama variata de alimente. Se gaseste intr-o varietate de legume si fructe. Citricele (portocale, lamai) sunt cele mai cunoscute surse de vitamina C, dar se gaseste si in alte fructe (coacaze negre, capsuni, guava, kiwi, papaya) si legume, cum sunt: ardeiul gras, rosii, cartofi, morcovi, broccoli, varza, spanac, verdeata, precum si in lapte si unele tipuri de carne (stridii, rinichi, ficat, peste). Doza zilnica recomandata pentru adulti este de 90 mg pentru barbati si 75 mg pentru femei. Ar trebui sa poti obtine toata cantitatea necesara de vitamina C din alimentatia zilnica.

Ia masuri pentru a evita cazaturile si ranirile accidentale:

• Foloseste o buna iluminare in toata casa. Pastreaza o lampa de veghe in dormitor sau baie. Foloseste lanterna telefonulului mobil sau ataseaza o lanterna mica la chei, astfel incat sa poti vedea in zonele slab iluminate din preajma casei sau apartamentului.
• Verifica-ti vederea. Chiar si o usoara scadere a vazului poate creste riscul sa cazi.
• Evita dezordinea si nu folosi covoare, in special la nivelul scarilor.
• Tina-te de balustrada cand urci sau cobori scarile.
• Aranjeaza mobilierul si cablurile electrice, astfel incat sa nu te impiedici de ele.
• Citeste prospectul si intreaba medicul despre efectele secundare ale medicamentelor pe care le iei. Spune-i medicului daca medicamentul prescris te face sa te simti ametit sau somnoros.
• Imbunatateste-ti simtul echilibrului prin practicarea exercitiilor de echilibru.
• Poarta echipament de protectie, cum ar fi casca si tampoane atunci cand joci sporturi de contact sau mergi pe bicicleta sau motocicleta.