Bolile cardiovasculare cuprind o gama de afectiuni care afecteaza inima sau miile de kilometri de vase sangvine care hranesc celulele din intregul corp. Trei exemple evidente sunt arteroscleroza (acumularea de depozite de grasime pe peretii arterelor), infarctul de miocard si tensiunea arteriala ridicata. Stresul cronic contribuie la toate trei. De asemenea, stresul poate declansa fibrilatia atriala, contractiile ventriculare premature si alte aritmii (ritmuri anormale ale inimii).
Factorii de risc cardiovasculari
Studiul de referinta Framingham Heart Study a evidentiat ca un numar de factori de risc pentru boala cardiovasculara nu pot fi controlati (rasa, varsta, sex si fondul genetic). Cu toate acestea, poti controla alti factori de risc, precum fumatul, inactivitatea, obezitatea, colesterolul ridicat si diabetul de tip 2 si, bineinteles, stresul.
O varietate de factori psihologici si sociali, inclusiv depresia, anxietatea si ostilitatea, lipsa suportului social, stresul serviciului, stresul din casnicie, statutul socioeconomic scazut si tensiunea generata de indatoririle de ingrijitor joaca, de asemenea, roluri semnificative in dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Actionand singur, fiecare dintre acesti factori creste sansele de aparitie a afectiunilor cardiace. Atunci cand se combina, puterea lor creste exponential.
Un studiu derulat pe trei ani a solicitat unui numar de 2.700 de americani sa completeze un chestionar online de sanatate fizica si mentala dupa atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. Persoanele care aveau nivele ridicate de stres imediat dupa cele doua atacuri aveau o probabilitate de doua ori mai mare de aparitie a hipertensiunii arteriale si de mai mult de trei ori mai mare de aparitie a altor probleme cardiace in urmatorii doi ani in comparatie cu cei care avea nivele de stres mai mici.
Chiar si perceptiile noastre despre modul in care stresul ne afecteaza poate fi daunator, conform unui studiu care a urmarit 7.200 de barbati si femei englezi, studiu publicat in European Heart Journal in 2013. Persoanele care credeau ca stresul le-a afectat sanatatea „mult sau extrem” avea o probabilitate de doua ori mai mare de a muri din cauza unei boli cardiovasculare sau de a avea un atac de cord nefatal, in comparatie cu aceia care au raportat ca stresul nu ii afecta.
Cum poate contribui stresul, mai precis, la bolile cardiovasculare?
Cateva piste sunt in curs de studiu.
Eliberarea hormonilor de stres
Eliberarea hormonilor de stres, precum epinefrina, in fluxul sangvin pare sa creasca cantitatea de colesterol generata de catre corp. In plus, atunci cand sistemul nervos simpatic este excitat, tensiunea arteriala creste si trombocitele devin mai aderente, ceea ce creste posibilitatea formarii de cheaguri de sange, in timp ce ternsiunea arteriala crescuta continuu dauneaza inimii, vaselor de sange si altor organe si creste in mod semnificativ sansele de aparitie a bolii cardiace daca reactia la stres este declansata in mod repetat.
Inflamatia cronica
Inflamatia cronica – cunoscuta ca avand un rol cheie in dezvoltarea bolilor cardiace si aparent exacerbata de stresul cronic – este un alt posibil actor in acest caz. Inflamatia are multe functii utile. Apara corpul impotriva bacteriilor, virusilor si altor invadatori straini, indeparteaza resturile si ajuta la repararea tesuturilor deteriorate. Cu toate acestea, in interiorul arterelor, inflamatia cronica de grad scazut contribuie la aparitia aterosclerozei ceea ce duce la ingustarea vasele de sange semnificativ, provocand durere in piept (angina pectorala), infarct de miocard sau accident vascular cerebral. Inflamatia cronica influenteaza formarea cheagurilor care blocheaza arterele, cauza principala a atacurilor de cord si a multor atacuri cerebrale.
Impact asupra unor comportamente nesanatoase
Stresul are influente indirecte, de asemenea, atunci cand emotiile negative modeleaza comportamente care afecteaza riscul cardiovascular. De exemplu, persoanele care sunt stresate prezinta o probabilitate mai mare de a fuma si mai mica de a fi active fizic.
La unele persoane vulnerabile, cercetarile au ilustrat, de asemenea, ca spasmele bruste din arterele coronariene pot fi provocate de stres – cel putin atunci cand persoanelor cu o boala cardiaca existenta li se solicita sa rezolve ecuatii complexe in timpul experimentelor de laborator. Un spasm brusc poate bloca fluxul de sange catre o parte a inimii, provocand dureri in piept sau chiar un infarct de miocard.
Un studiu publicat in The Lancet, care a implicat peste 24.000 de participanti din 52 de tari, a demonstrat rolul stresului in cresterea riscului de atac de cord. Aproximativ 11.000 de persoane care tocmai avusesera un prim atac de cord au fost intrebate, cand s-au externat din spital, despre diverse forme de stres la care fusesera supuse in cele 12 luni anterioare.
Intrebarile erau legate de reactia la stresul de la serviciu si de acasa, problemele financiare si evenimente majore din viata. Membrii grupului de control, care au fost alesi avand varsta si sex asemanator pacientilor cu atac de cord, dar fara vreun istoric de boli cardiace, au fost supusi unor evaluari similare. In ciuda unor variatii in prevalenta stresului in functie de tari si grupuri etnice, nivelurile de stres ridicate au conferit un grad de risc mai mare pentru atac de cord decat hipertensiunea, obezitatea abdominala, diabetul si alti cativa alti factori de risc.
Poate ajuta gestiunea stresului?
Da. Cele mai puternice dovezi pentru beneficiile gestiunii stresului provin din studiile privind bolile cardiace. Cu siguranta, se pare ca tratarea depresiei, controlarea maniei si a ostilitati si imbunatatirea suportului social ar putea sa scada sansele de aparitie a bolilor cardiace.
In plus, un studiu sponsorizat de Medicare publicat in American Heart Journal in 2013 ofera dovezi cu privire la faptul ca programele complexe de gestiune a stresului te pot ajuta daca suferi deja de boala de inima. Acest studiu efectuat pe termen lung asupra a 589 de persoane cu boala cardiaca a examinat efectul unor programe derulate timp de un an, care aveau scopul de a imbunatati sanatatea cardiovasculara prin modificarea stilului de viata, inclusiv gestiunea stresului, exercitiu si consiliere privind nutritia. Doua programe recunoscute la nivel national au fost evaluate: Programul de Sanatate Cardiaca al Institutului de Medicina Minte Corp Benson-Henry si Programul Dr. Dean Ornish pentru Contracararea Bolilor Cardiace.
Ambele programe au avut un efect pozitiv asupra factorilor de risc cardiac: persoanele au scazut in greutate, si-au redus valoarea tensiunii arteriale, si-au ameliorat nivelurile de colesterol si au declarat o stare psihologica mai buna. De asemenea, se pare ca ambele programe au imbunatatit functia cardiaca. In plus, participantii la programul Benson-Henry (care a fost creat de Aggie Casey si Dr. Herbert Benson, editorii medicali ai acestui raport) au avut, de asemenea, rate de deces mai mici si au avut o probabilitate mai mica de a fi spitalizati pentru probleme cardiace, in comparatie cu grupul de control. Concluzia studiului a fost ca aceste programe de schimbari intensive ale stilului de viata sunt eficiente din punct de vedere clinic. In timp ce acest studiu reprezinta vesti bune pentru cei care sufera de booal cardiaca, este nevoie de mai multe studii pentru a confirma aceste rezultate.
Text: www.health.harvard.edu