Schimbarile climatice ne afecteaza sanatatea

Cauzele schimbarii climei

Cele mai multe dintre schimbarile recente ale climei Pamantului sunt provocate de activitatea umana. Principala cauza este arderea combustibililor fosili (petrol, carbune, gaze naturale etc.), care elibereaza in atmosfera gaze cu efect de sera, cum sunt dioxidul de carbon (CO2), metanul, oxidul nitric si ozonul, ceea ce are ca efect cresterea temperaturii atmosferei planetei.

La aceasta se adauga si alte activitati umane, cum ar fi agricultura si despaduririle, care accelereaza schimbarile climatice.

Efectul de sera

Efectul de sera este foarte important: fara acesta, temperatura medie a planetei ar fi de -18 °C.

Efectul de sera este responsabil de incalzirea suficienta a atmosferei Pamantului pentru a permite dezvoltarea plantelor. Acest fenomen a fost descoperit in anul 1824 de matematicianul si fizicianul francez Joseph Fourier. Efectul de sera reprezinta fenomenul in care anumite gaze emise natural sau artificial contribuie la incalzirea atmosferei terestre prin modificarea permeabilitatii atmosferei la radiatiile solare reflectate de suprafata terestra.

Gazele cu efect de sera actioneaza precum geamurile intr-o sera: permit razelor ultraviolete ale soarelui sa treaca foarte usor si sa ajunga la suprafata solului transformandu-se in energie termica. Insa energia termica de la suprafata solului va trece mult mai greu prin acest strat de gaze (acest „geam”) - si cu atat mai greu cu cat acesta este mai gros - impiedicand eliminarea caldurii in spatiul cosmic.

Gazele cu efect de sera sunt dioxidul de carbon, metanul, oxidul nitric si ozonul. CO2 este gazul cu efect de sera eliberat in cea mai mare cantitate. Este produs in mod obisnuit de activitatile umane. Desi alte gaze cu efect de sera sunt emise in cantitati mai mici, acestea pot capta mult mai multa caldura decat CO2.

In ultima jumatate de secol au fost emise in atmosfera cantitati foarte mari de dioxid de carbon si metan, care au redus permeabilitatea atmosferei pentru radiatiile calorice reflectate de Pamant spre spatiul cosmic. Acest lucru a dus la inceperea asa-numitului fenomen de incalzire globala.

Incalzirea globala

Incepand cu era industriala, in doar aproximativ 150 de ani, temperatura globala a planetei a crescut mai repede decat in oricare alta perioada. Astazi temperatura atmosferei Pamantului este cu 1.1°C mai mare fata decat cea din perioada preindustriala. Se considera ca deceniul 2010-2020 a fost un deceniu record, din care anul 2019 a fost al doilea cel mai cald an din istoria inregistrarilor meteorologice. In ciuda angajamentelor internationale, nivelul de dioxid de carbon (CO2) din atmosfera a continuat sa creasca. Potrivit Organizatiei Meteorologice Mondiale, acesta a atins un nou record in anul 2019, ajungand sa fie cu aproape 150% mai mare fata de nivelul din 1750.

Daca se mentine tendinta actuala de incalzire, s-ar putea ajunge pana la sfarsitul secolului la temperaturi cu 3-5°C mai mari, ceea ce ar putea avea efecte dezastruoase. Ca sa intelegi amploarea si rapiditatea fenomenului, gandeste-te ca 5°C este cresterea temperaturii observata in ultimii 10.000 de ani!

Efectele incalzirii globale la nivelul lumii

Gazele cu efect de sera raman in atmosfera Pamantului pe perioade cuprinse intre cativa ani si cateva mii de ani. Astfel, acestea au un impact la nivel mondial, indiferent de locul in care au fost emise.

Uniunea Europeana (UE) este al treilea cel mai mare emitator de gaze de sera, dupa China si Statele Unite, fiind urmata de India si Rusia.

Efectele schimbarilor climatice la nivelul globului sunt importante:

• Cresterea temperaturii aerului cu topirea ghetei din zonele polare intr-un ritm accelerat.
• Cresterea nivelului marilor cu afectarea mediilor de coasta.
• Modificari ale tiparelor de precipitatii cu precipitatii anuale mai mari si risc crescut de inundatii.
• Evenimente meteorologice extreme (furtuni, seceta, valuri de caldura, incendii forestiere etc.) mai frecvente si din ce in ce mai severe.

Efectele schimbarilor climatice asupra sanatatii

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) considera ca schimbarile climatice reprezinta cea mai mare amenintare la adresa sanatatii in secolul 21. Schimbarile climatice afecteaza siguranta, sanatatea si bunastarea oamenilor prin:

• Impactul direct - prin amplificarea intensitatii si frecventei evenimentelor meteorologice extreme (cum ar fi valuri de caldura, inundatii si incendii de vegetatie).
• Impactul indirect - prin inrautatirea calitatii aerului, schimbarile in raspandirea bolilor infectioase, modificarile calitatii alimentelor si a apei si efectele asupra sanatatii mintale.

De asemenea, schimbarile climatice afecteaza anumite zone ale economiei, cu cresterea ratei somajului, stres financiar, insecuritate alimentara si inegalitate sociala.

Categoriile de persoane care au un risc crescut

Unii oameni sunt mai vulnerabili la efectele schimbarilor climatice asupra sanatatii:

Copiii

Copiii sunt mai vulnerabili din mai multe motive. De exemplu, copiii sunt mai sensibili la bolile provocate de caldura si la deshidratare si sunt mai sensibili la expunerea la poluarea aerului si la fumul degajat ca urmare a incendiilor de vegetatie. Sistemul lor imunitar nu este pe deplin dezvoltat, ceea ce creste riscul de infectii. De asemenea, ei depind de adulti pentru a fi in siguranta in timpul situatiilor de urgenta.

Femeile insarcinate

Femeile insarcinate prezinta un risc crescut de insolatie in timpul valurilor de caldura din cauza solicitarilor fiziologice ale sarcinii. Atat ele, cat si bebelusii lor sunt deosebit de sensibili la expunerea la poluarea aerului si la fumul degajat din incendiile de vegetatie.

Persoanele in varsta si cu afectiuni cronice

Persoanele in varsta si persoanele cu afectiuni medicale preexistente sunt mai predispuse la deshidratare, boli provocate de caldura, infectii si exacerbarea bolilor cronice cardiace si pulmonare.

Oamenii din zonele defavorizate

Oamenii care locuiesc in zone rurale indepartate, persoanele cu venituri mici si alte categorii populationale vulnerabile sunt expuse unui risc crescut, in parte din cauza inegalitatilor in ceea ce priveste accesibilitatea limitata la asistenta medicala sau la alte servicii sociale. Oamenii care traiesc in comunitati rurale indepartate sunt, de asemenea, mai expusi riscului de evenimente climatice extreme, cum ar fi inundatii, furtuni, seceta sau incendii forestiere.

Cum poti ramane sanatos intr-un climat in schimbare

Fiecare dintre noi putem face lucruri pentru a ne consolida rezistenta la efectele schimbarilor climatice si pentru a ajuta la incetinirea ritmului de progresie a acestora.

Cum te poti proteja de canicula

In ultimul secol, temperaturile medii au crescut, iar valurile de caldura au devenit mai toride, mai lungi si mai frecvente. Se asteapta ca aceasta tendinta sa continue pe masura ce incalzirea globala creste.

Cand afara este prea cald, corpul isi reduce temperatura in principal prin transpiratia care se evapora, reglandu-se astfel temperatura interna a corpului. Totusi, atunci cand suntem expusi la un mediu extrem de cald si cu umiditate crescuta, corpul va fi mai putin capabil sa se raceasca singur.

Astfel, apar bolile provocate de caldura:

• Crampele musculare - reprezinta forma cea mai usoara.
• Epuizarea termica - este o forma moderata de supraincalzire care poate progresa catre insolatie.
• Insolatia sau socul termic - este forma cea mai grava, o adevarata urgenta medicala. Reprezinta supraincalzirea corpului la o temperatura de peste 40°C in decurs de 10-15 minute. Netratat, socul termic poate duce la afectarea rapida a creierului, inimii, rinichilor si muschilor. Daca  tratamentul este initiat tardiv, pot sa apara complicatii severe si chiar deces.

Bolile provocate de caldura sunt previzibile si pot fi prevenite. Cea mai buna modalitate de preventie este folosirea bunului simt: atunci cand temperatura de afara este ridicata, este important:

• Sa stai in locatii ventilate unde exista aer conditionat. Aerul conditionat este cea mai buna masura de protectie impotriva supraincalzirii corpului. Nu lasa niciodata un copil in masina expusa direct la soare sau chiar parcata la umbra, chiar si cu geamul deschis, deoarece temperatura poate creste rapid, cu 10oC, in mai putin de 10 minute. Aceasta este o cauza frecventa a decesului la copii cauzat de bolile induse de expunerea la caldura.
• Sa bei apa in cantitate mare. Nu consuma alcool, care agraveaza si mai mult deshidratarea.
• Sa porti haine usoare, largi, de culoare deschisa, cand esti afara. Cand stai in casa, poarta cat mai putine haine.
• Sa faci pauze des, daca trebuie sa lucrezi afara cand vremea este extrem de calda. Planifica activitatea dimineata sau seara, cand vremea este mai racoroasa.
• Sa folosesti crema de protectie solara cu generozitate si cat mai frecvent cand stai afara. Arsura solara afecteaza capacitatea pielii de a permite racirea si cauzeaza pierderea de lichide.

Cum te poti proteja de intepaturile de tantari

Temperaturile medii mai ridicate pot insemna aparitia sezonului de primavara mai devreme, veri calduroase mai lungi, ierni mai scurte si ploi si inundatii mai frecvente. Ca urmare, conditiile pot deveni mai convenabile pentru prezenta tantarilor. Intepaturile de tantari sunt mai mult dureroase decat periculoase. Desi de obicei sunt inofensive, in anumite parti ale globului, pot cauza boli serioase, precum malaria sau infectiile cu virusul West Nile si virusul Zika.

De aceea, este recomandat sa te protejezi:

• Foloseste produse repelente – cele care contin DEET (substanta activa Dietiltoluamid) sunt cea mai buna alegere pentru a te proteja eficient. Cu cat este mai mare concentratia, cu atat este mai de durata protectia.
• Repelentii anti-tantari care contin permetrina s-au dovedit, de asemenea, eficienti. Acestia pot fi plasturi sau spray-uri care nu se aplica/pulverizeaza pe piele, ci pe haine sau obiecte aflate in apropiere, precum scaune, pat, carutul copilului. Citeste cu atentie instructiunile de folosire!
• Poarta bluze cu maneci lungi si pantaloni lungi.
• Limiteaza activitatile afara daca sunt foarte multi tantari prezenti.
• Asigura-te ca in apropierea casei nu este o sursa de apa stagnanta unde tantarii se pot reproduce.
• Asigura-te ca locuinta este echipata corespunzator cu plase de tantari.

Fii un inotator precaut

• Evita sa inoti in balti sau rauri dupa precipitatii abundente, inclusiv inundatii.
• Evita sa inghiti apa in timp ce inoti.
• Nu inota in piscina daca ai avut diaree in ultimele 14 zile.
• Fa-ti dus inainte de a inota intr-o piscina.
• Spala-te bine pe maini dupa ce mergi la toaleta.

Fii constient de poluarea aerului

Multi factori afecteaza calitatea aerului pe care il respiram:

• Arderea combustibililor fosili elibereaza in aer poluanti precum oxizi de azot, dioxid de sulf si pulberile in suspensie. Aproximativ 90% dintre locuitorii oraselor din Europa sunt expusi la poluanti in concentratii peste nivelurile de calitate a aerului considerate daunatoare pentru sanatate.
• Interactiunea intre poluarea aerului si razele solare produce ozon. In timp ce stratul de ozon prezent in atmosfera terestra actioneaza ca un filtru si ne ajuta sa ne protejam de radiatiile UV nocive, inhalarea ozonului la nivelul solului poate creste riscul de infectii respiratorii si poate agrava bolile cronice pulmonare, cum sunt astmul si bronhopeumopatia obstructiva cronica (BPOC).
• Calitatea aerului este afectata negativ de incendiile de vegetatie, care vor fi tot mai frecvente si mai severe ca urmare a  schimbarilor climatice.
• Schimbarile climatice pot cauza un debut mai devreme al sezonului de polenizare la multe specii de plante, cu prelungirea acestuia pe o perioada mai lunga de timp. Polenul poate provoca boli alergice, cum sunt rinita alergica sau astmul.

Poti minimiza riscul de expunere la aerul poluat sau de proasta calitate prin urmatoarele actiuni:

• Verifica calitatea aerului si planifica (sau amana) in consecinta orice activitate afara. Poti gasi pe internet informatii care arata calitatea aerului in timp real la nivel mondial/Romaniei  - World Air Quality Index sau in diverse regiuni sau orase, cum este, de exemplu, aplicatia „AerLive” care iti arata indicele calitatii aerului in Bucuresti sau Cluj Napoca.  
• Evita sau limiteaza activitatea fizica intensa practicata afara in conditii de calitate redusa a aerului.
• Daca suferi de vreo afectiune respiratorie sau cardiaca cronica, ia-ti medicamentele asa cum ti-au fost recomandate de medicul tau curant.

In timpul sezonului de polen, urmatoarele masuri de preventie pot fi utile daca suferi de alergie la polen:

• Evita plimbarile in aer liber, in special dimineata, la rasaritul soarelui si in zilele cu soare si vant mult.
• Poarta masti de protectie cu filtre speciale pentru polen.
• Poarta ochelari de soare cu protectie laterala si o palarie, care sa impiedice patrunderea particulelor de polen in par si la nivelul ochilor.
• Schimba-ti imbracamintea de strada de indata ce ajungi acasa.
• Spala-ti zilnic pielea si parul.
• Inchide usile si ferestrele in perioadele varfurilor de polenizare.
• Instaleaza aparate de filtrare a aerului in casa si filtre de polen in masina si schimba filtrele periodic.

Pastreaza si gateste alimentele in siguranta

Temperaturile mai ridicate cresc riscul de toxiinfectii alimentare. Acestea sunt boli cauzate de consumul de alimente si apa contaminate cu anumite bacterii, virusuri sau paraziti. Simptomele tipice sunt varsaturile si diareea.  

Virusurile reprezinta cea mai frecventa cauza de toxiinfectie alimentara, urmate de bacterii. Cei mai frecventi germeni care determina toxiinfectii alimentare sunt Norovirus (anterior denumit virus Norwalk), Salmonella, Clostridium perfringens, Campylobacter si Staphylococcus aureus.

Cea mai buna modalitate de a preveni toxiinfectia alimentara este sa pastrezi si sa gatesti alimentele in siguranta si sa eviti sa consumi acele alimente care ar putea fi contaminate.

Ai grija de sanatatea ta mintala

Sanatatea mintala reprezinta starea noastra de bine emotionala, psihica si sociala. Afecteaza modul in care gandim, simtim si actionam. De asemenea, ajuta la modalitatea in care gestionam stresul, relationam cu ceilalti si facem alegeri. Cand ne simtim bine mental, putem lucra productiv, ne putem bucura de timpul liber si putem contribui activ in comunitatea din care facem parte.

Schimbarile climatice nu numai ca au efecte asupra sanatatii fizice, dar pot afecta negativ sanatatea mintala a multor oameni. Evenimentele meteorologice extreme, cum ar fi inundatiile, seceta si incendiile de vegetatie, pot provoca suferinta psihologica din cauza traumei, bolilor, pierderii persoanelor dragi, distrugerii proprietatilor si stramutarii, precum si perturbarii functionarii comunitatii si a serviciilor.

Sa apelezi din timp la ajutor si suport specializat (psiholog sau medic psihiatru) te poate ajuta sa te vindeci sau sa-ti imbunatatesti semnificativ simptomele.

Cum poti reduce propria contributie la schimbarile climatice

Daca schimbarile climatice nu pot fi inversate, putem macar sa le atenuam efectele.

La nivel de tara si Comunitate Europeana

• Sa reducem emisiile eliberate in atmosfera, de exemplu prin dezvoltarea energiilor din surse curate si prin cresterea suprafetelor impadurite.
• Sa facem schimbari radicale in domenii importante precum transporturile, energia, industria, locuintele, gestionarea deseurilor si agricultura.
• Sa utilizam mai eficient resursele limitate de apa.
• Sa adaptam practicile agricole si forestiere.
• Sa ne asiguram ca imobilele si infrastructura pot rezista la viitoarele conditii climatice si la fenomene meteorologice extreme.

La nivel individual

Daca fiecare dintre noi vom facem schimbarile care sunt la indemana noastra, impreuna vom putea avea un impact important:

• Sa cresti folosirea „transportului activ” (cum ar fi mersul pe jos sau cu bicicleta). Asta te poate ajuta sa reduci riscul de obezitate, diabet, boala arteriala coronariana, unele tipuri de cancer si afectiuni musculo-scheletice.
• Sa reduci „dependenta” de masina si sa folosesti preponderent transportul activ sau transportul public. Asta va reduce emisiile de gaze cu efect de sera si va imbunatati calitatea aerului, contribuind la reducerea ratei cancerului pulmonar si a altor afectiuni pulmonare (inclusiv astm), boli de inima si accident vascular cerebral.
• Sa mananci sanatos. Asta inseamna sa consumi o dieta variata, bogata in alimente pe baza de plante, cum sunt fructele, legumele, nucile, semintele si cerealele integrale si cu un continut mai scazut in alimente de origine animala. Acest lucru este benefic atat pentru sanatatea ta, cat si pentru mediu.
• Sa reduci consumul de alimente procesate, cu continut mare caloric. Asta te va ajuta sa iti mentii o greutate sanatoasa si va reduce impactul asupra mediului asociat cu producerea acestor alimente. Alimentele procesate sunt, in general, bogate in grasimi saturate, zaharuri sau sare adaugate, necesita mai multa energie pentru a fi produse si sunt de obicei ambalate, ceea ce contribuie la cresterea deseurilor care ajung la gunoi.
• Sa consumi apa de la robinet. Sa bei apa potabila de la robinet, daca aceasta este de calitate buna si sa consumi mai putina apa imbuteliata sau bauturi dulci. Asta va avea un efect bun  pentru sanatatea ta si pentru mediu si este o modalitate mult mai ieftina pentru a-ti asigura o hidratare adecvata.
• Sa asiguri o incalzire si racire eficienta a locuintei. Asta te va ajuta sa te simti confortabil pe tot parcursul anului si, in acelasi timp, sa economisesti energie.

Surse de informatie:

www.betterhealth.vic.gov.au
www.eea.europa.eu
www.health.clevelandclinic.org
www.europarl.europa.eu
www.europa.eu

Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Editor