Interviu cu Dr. Dana Iacob, medic specialist radiologie-imagistica medicala, Reteaua de sanatate REGINA MARIA
Creierul ramane cel mai fascinant si enigmatic organ al corpului uman, in ciuda avalansei de studii si cercetari medicale recente, tot mai aprofundate, care isi propun sa descifreze pana la nivel molecular mecanismele si principiile sale de functionare. Si aceasta, cu atat mai mult cu cat destinul fiecarei fiinte umane, si la urma urmei, traiectoria umanitatii, par tributare modului in care acest centru de comanda, analiza si control este structurat si functioneaza pe parcursul intregii vieti. In ultimele decenii, numeroase discipline s-au aplecat cu minutiozitate asupra diferitelor aspecte ale biologiei acestui organ iar neuroimagistica, in mod firesc si deloc intamplator, s-a desprins din trunchiul specializarilor radiologice si imagistice, creionandu-si propriul areal de explorare.
Daca ar fi sa apelam la o definitie consacrata, neuroimagistica este o disciplina noua care studiaza structura si functia sistemului nervos prin intermediul tehnologiei imagistice si in care imaginile creierului pot fi obtinute intr-un mod neinvaziv. Neuroimagistica exploreaza o serie de mecanisme precum cognitia, procesarea informatiilor si modificarile creierului in starea patologica.
In ultimii ani, aceasta specialitate s-a dezvoltat rapid si a devenit un instrument puternic pentru cercetarea si diagnosticul medical. Odata cu cresterea prevalentei bolilor neurologice, au existat solicitari tot mai mari pentru tehnologia neuroimagistica si analiza ulterioara a datelor si s-au facut multe progrese in acest domeniu.
In Romania, Dr. Dana Iacob practica medicina in cadrul retelei de sanatate REGINA MARIA in calitate de medic specialist radiologie-imagistica medicala. Desi este absolventa a UMF din Timisoara, a ales sa profeseze la polul opus al tarii, la Suceava, unde experienta sa valoroasa incluzand stagii de specializare in neuroimagistica, neuroimagistica pediatrica si imagistica musculo-scheletala este utila miilor de pacienti care apeleaza anual la serviciile sale.
Face parte din generatia tanara de medici conectati la noutatile si progresele din domeniul medical si este unul dintre specialistii la care colegii chirurgi, pediatri, neurologi, oncologi, endocrinologi ori de alte specialitati apeleaza cu incredere atunci cand au pacienti la care analiza clinica indica suspiciunea unei afectiuni complicate care necesita evaluare imagistica si, in special, neuroimagistica.
Am vrut sa aflam mai multe despre RMN-ul cerebral, una dintre cele mai avansate metode de diagnostic actuale, fara de care, practic, astazi nu poate fi formulat un diagnostic de precizie in patologia creierului. RMN-ul este adesea citat ca una dintre cele mai importante realizari medicale din secolul al XX-lea, iar impactul sau continua sa creasca in secolul al XXI-lea. Si, oarecum surprinzator, am aflat ca sub umbrela acestui termen sunt incluse o multitudine de tehnici evoluate, rafinate si adaptate solicitarilor si exigentelor actuale ale medicinei.
Cum functioneaza, pe scurt, scanarea RMN si de ce aceasta investigatie imagistica este considerata una de top astazi?
„RMN este o tehnica imagistica de ultima generatie prin performantele diagnostice oferite in absenta folosirii radiatiilor ionizante.”, precizeaza doamna doctor Dana Iacob. „Scanarea RMN utilizeaza un camp magnetic cu putere diferita, in functie de particularitarile fiecarui aparat si o statie de procesare pentru a furniza o imagine de inalta rezolutie din interiorul corpului, indiferent de zona.” adauga medicul.
In prezent, RMN-ul este cea mai sensibila investigatie imagistica a capului (in special a creierului), in comparatie cu alte tehnici de imagistica, cum ar fi scanarile CT (tomografie computerizata) sau razele X.
Totusi, in practica termenii pot fi derutanti. Exista diferenta intre un RMN al capului si RMN cerebral? Ce arata un RMN cerebral?
Nu exista diferente intre cele doua investigatii, ne lamureste Dr. Iacob. „Termenul de RMN cerebral este preferabil, metoda imagistica fiind utila in evaluarea cu preponderenta a structurilor intracraniene si nu a cutiei craniene”.
Pe scurt exista doua tipuri de RMN cerebral, confirma medicul, in functie de administrarea sau nu a unei substante de contrast (SC) pe cale intravenoasa si anume RMN cerebral nativ (fara injectare de SC) si RMN cerebral cu injectare de contrast intravenos.
„In functie de patologia pacientului si particularitatile cazului, protocoalelor de baza li se pot adauga secvente de inalta performanta diagnostica utile in studiul vascular arterial sau venos (cunoscutul angioRMN nativ), al urechii interne, hipofizei, descrierea aprofundata a tumorilor cerebrale (tractografie, spectroscopie, perfuzie).”
Diversitatea protocoalelor imagistice impune necesitatea unei comunicari directe in cadrul echipei interdisciplinare de ingrijire, pentru agrearea si selectarea celei mai bune proceduri de evidentiere a structurilor tinta. „Stabilirea cu acuratete a tipului de RMN cerebral necesar particularitatilor pacientului se face printr-o colaborare intre medicul solicitant si medicul radiolog.”, subliniaza dr. Iacob.
Imagistica prin rezonanta magnetica s-a dovedit indispensabila in clarificarea unor patologii severe cerebrale, iar traumatismele cerebrale, anevrismele cerebrale sau accidentele vasculare sunt afectiuni critice, unde RMN efectuat in urgenta ghideaza medicii pentru optiunea terapeutica cea mai adecvata, salvatoare de vieti.
Imagistica este recunoscuta pentru capacitatea sa de a detecta si diagnostica boli. Care sunt aplicatiile clinice, respectiv afectiunile cel mai bine vizualizate cu tehnicile de imagistica prin RMN?
Raspunsul doamnei doctor a venit prompt, prin prisma experientei sale de zi cu zi in centrul de radiologie si imagistica din Suceava. „Afectiunile pe care le intalnim frecvent si care pot beneficia cu precadere de diagnostic imagistic prin RMN cerebral sunt:
- cefaleea si sindromul migrenos, destul de frecvente in practica clinica,
- excluderea/ confirmarea accidentului vascular acut,
- bolile demielinizante,
- afectiunile autoimune si inflamatorii,
- patologiile nervilor cranieni,
- leziunile tumorale cerebrale benigne sau maligne,
- afectiunile orbitei.
Uneori, cand spunem RMN cerebral, ne gandim ca aparatul poate felia virtual toate structurile creierului si ca ar putea detecta cu acuratete orice anomalie direct. Insa, am aflat ca lucrurile nu stau chiar asa, exista protocoale specifice, distincte, pentru zone tinta diferite, exact ca atunci cand incerci sa focalizezi mai bine chipurile sau anumite obiective cu aparatul de fotografiat, pentru a evita incetosarile, suprapunerile sau artefactele posibile. De aceea, precizarea de catre medicul curant (care solicita investigatia) a diagnosticului vizat, simptomelor clinice sau chiar a evolutiei pacientului poate fi utila in alegerea celei mai indicate strategii de examinare.
Este suficienta solicitarea formala a unui RMN cerebral sau este necesara specificarea afectiunii, respectiv a structurii tintite?
Exista protocoale diferite de examinare in imagistica cerebrala, pentru diferite afectiuni sau structuri cerebrale urmarite? Ne puteti oferi cateva exemple? (ex. zona hipotalamo-hipofizara, epilepsie, Alzheimer, afectiuni vasculare, cancer, afectiuni psihiatrice, etc)
„Dupa cum am precizat anterior, spune Dana Iacob, protocoalele RMN sunt personalizate in functie de particularitatile fiecarui caz. Precizarea antecedentelor pacientului, descrierea simptomatologiei clinice si, in primul rand, precizarea indicatiei RMN joaca un rol major in stabilirea protocolui necesar fiecarui caz. Dispunem de protocoale bine stabilite pentru fiecare suspiciune de patologie cerebrala (studiul dementei senile sau vasculare, studiul urechii interne, protocoale adaptate epilepsiei, pacientilor oncologici si nu in ultimul rand copiilor, in vederea maximizarii posibilitatilor diagnostice si minimizarii timpului petrecut in aparat.” a continuat medicul.
Cat de utila este imagistica in gestionarea bolilor cerebrale? Imbunatateste intelegerea bolii sau imbunatateste prognosticul pacientului?
„Pe langa diagnostic”, sustine doamna doctor, „imagistica cerebrala ofera posibilitatea monitorizarii evolutiei sau regresiei bolii si a raspunsului terapeutic, oferind inclusiv posibilitatea unui screening familial in cazul patologiilor cu componenta genetica.” Cu siguranta, spectrul afectiunilor genetice este astazi atat de larg, incat testele genetice ar trebui efectuate mult mai de timpuriu pentru a preveni si controla o serie de afectiuni care debuteaza.
Pe masura ce populatia avanseaza in varsta, creste riscul aparitiei unor tulburari neurocognitive si neurodegenerative. Cum poate ajuta investigatia RMN solutionarea acestor probleme?
„Intr-adevar, recunoaste dr Dana Iacob, bolile neurodegenerative (dementa vasculara, dementa Alzheimer) reprezinta o problema majora de sanatate publica. Raspunsul la intrebarea daca RMN-ul poate diagnostica o dementa este complicat si complex, insa cu siguranta aceasta metoda imagistica este cea mai performanta in cadrul patologiei. Rolul RMN in acesta patologie este acela de a cuantifica si clasa leziunile specifice bolii si de a exclude alte afectiuni (potential grave) care ar putea mima o dementa. In prezent se fac progrese majore in privinta diferentierii pe baza RMN a dementei senile de cea vasculara.”
Ce rol poate juca RMN de inalta rezolutie in monitorizarea eficacitatii tratamentelor existente?
Obiectivul final al unui tratament consta in ameliorarea sau vindecarea bolii, iar pentru medic este critic sa stie la care borna a drumului a ajuns, care este situatia locala si sistemica, cum raspunde afectiunea la terapia instituita. De aceea, o tehnologie neinvaziva, nedureroasa si, mai ales, precisa il poate ghida atent in gestionarea bolii. „Studiile si practica clinica indica utilitatea examinarii RMN in evaluarea raspunsului terapeutic oncologic, al placilor ateromatoase intracraniene, raspunsul post chirugical, chimio si radioterapeutic al diferitelor tipuri de tumori cerebrale, precum si progresul terapeutic al bolilor demielinizante, in corelatie cu titrul anticorpilor specifici fiecareia.” explica dr. Iacob.
Ce credeti ca ne rezerva viitorul pentru scanarea RMN? Ce surprize are medicina pentru scanarea corpului uman in deceniul urmator?
Am vrut sa aflam raspunsurile, desi a devenit evident ca o asemenea intrebare pare hazardata in contextul impredictibil al caruselului ametitor al cercetarilor si progreselor tehnologice actuale, care pot oricand aduce in prim plan tehnologii inovatoare bazate pe inteligenta artificiala sau sisteme insolite de operare.
„La nivel global se aniverseaza deja 50 ani de prezenta a rezonantei magnetice in practica clinica (in tara noastra, primele aparate RMN au fost folosite in anii ‘90). Progresele sunt uluitoare, de la utilizarea aparatelor RMN cu putere de 7 Tesla (marea majoritate a aparatelor au o putere de 1,5 T) in afara studiilor clinice, la extinderea pe o scara cat mai larga a PET-RMN-ului si de la aparate RMN portabile la secvente functionale cu vizualizarea directa a activitatii corticale.”
Cum se leaga intensitatea campului magnetic, respectiv performanta aparatului de rezolutia imaginilor produse?
Intensitatea campului magnetic (respectiv puterea aparatului RMN, care se masoara in unitati Tesla) este direct proportionala cu cantitatea de semnal transmisa de corpul uman in timpul examinarii. Semnalul transmis este folosit in a crea imagini, asadar cu cat acesta este mai mare (3Tesla, 7 Tesla) cu atat sunt mai detaliate imaginile obtinute.
Ce fel de rol poate juca imagistica RMN in prevenirea si prezicerea bolilor creierului? Am putea afla ca suntem la risc sa facem un accident vascular cerebral sau sa suferim de un proces degenerativ, cum ar fi dementa Azheimer sau alte boli genetice?
„Rolul RMN este unul de diagnostic, de screening si clasificare. Se fac progrese importante in ceea ce priveste rolul sau in diferentierea diverselor entitati patologice. Examinarea poate spre exemplu cuantifica riscul unui accident vascular cerebral prin coroborarea imaginilor de cartografie a placilor vasculare ateromatoase cu istoricul pacientului.”, este de parere doamna doctor Dana Iacob.
Uneori se fac confuzii in privinta RMN cu tomografia computerizata. Care sunt principalele avantaje si dezavantaje ale RMN in comparatie cu tomografia computerizata, de exemplu?
Avantajele RMN versus CT sunt clare si anume: nu exista expunere la radiatii ionizante, imaginile sunt net superioare pentru diverse structuri anatomice (ligamente, cartilaj, tendoane), etaleaza precizie si analiza fina in studiul organelor pelvisului.
Dezavantajele RMN fata de CT sunt si ele de luat in seama: timpul necesar examinarii RMN este mai lung, costul mai ridicat si disponibilitatea mai mica.
Exista contraindicatii ale acestei investigatii si ce alternative au persoanele care nu pot face RMN cerebral?
Exista persoane care, din pacate, nu pot beneficia de performantele diagnostice ale acestui aparat, explica dr. Iacob, motiv pentru care medicul trebuie sa gaseasca alternative de diagnostic:
- persoanele purtatoare de cardiostimulator (pace-maker)
- unele materiale metalice utilizate in imobilizarea fracturilor
- anumite proteze auditive
- clipuri mai vechi pentru tratarea anevrismelor
- pacientii necooperanti sau care se afla intr-o stare grava si nu suporta o imobilizare prelungita
- pacientii claustrofobi sau anxiosi, precum si copiii pot beneficia de un anumit grad de sedare in vederea posibilitatii efectuarii examenului. Se face in aceste cazuri o balanta risc-beneficiu in functie de particularitatile fiecarui caz.
Caracteristicele fiecarui produs (dispozitiv medical implantat) trebuie cautate in prospectul dispozitivului sau trebuie discutate cu medicul chirurg. In ultima perioada, datorita progresului tehnologic, multe materiale folosite sunt din titan sau metale nobile care permit efectuatea in siguranta a unei examinari RMN.
Este RMN, astazi, in Romania, o investigatie accesibila pacientilor?
„Investigatia RMN este cu siguranta mai accesibila ca oricand, astazi, pacientilor. Cu protocoale optimizate, cresterea numarului aparatelor si scaderea timpului petrecut in interiorul acestuia, cred ca orice pacient poate beneficia de performantele diagnostice ale RMN, in functie bineinteles de eventualele contraindicatii, pentru acestea putandu-se gasi solutii alternative.” incheie optimist dr. Dana Iacob.
Un avantaj al centrelor de imagistica REGINA MARIA il reprezinta faptul ca o parte din investigatii pot fi decontate de Casa de Asigurari si acest fapt a inlesnit accesul mai multor pacienti la examinari de top, cum este RMN. De asemenea, sistemul abonamentelor oferite prin reteaua de sanatate sau asigurarile voluntare pot facilita accesul rapid la investigatii performante, de ultima generatie.
Consultant: Dr. Dana Iacob, medic specialist radiologie-imagistica medicala, Reteaua de sanatate Regina Maria, Suceava