Vipera are culoare maslinie, cu o dunga neagra in zig-zag lata pe spate si in forma de V pe cap si are o lungime de cel mult 90 de cm. Viperele pot fi intalnite din luna mai pana in septembrie, dupa care intra in hibernare. Viperele sunt cel mai active in perioada de imperechere, adica intre lunile iunie-august. Vipera este foarte activa in zilele calde si umede si mai putin activa in zilele cu vant. Serpii tineri sunt mai periculosi decat cei aflati la maturitate, deoarece nu au capacitatea de a-si controla cantitatea de venin injectat.
Vipera este un sarpe sperios, in caz de pericol cauta sa se ascunda sau sa fuga. Muscatura survine ca mijloc de aparare, cand vipera se simte amenintata si in pericol. Majoritatea muscaturilor apar ca urmare a calcarii viperei din neatentie. Vipera va ataca si cand este luata in mana. Daca sunt incoltite, se apara prin sasaituri si miscari specifice. O vipera incolacita, cu capul in S, este intr-o pozitie defensiva, in timp ce o vipera alungita incearca sa fuga.
Semne si simptome
Cele mai multe muscaturi de sarpe apar pe extremitati (maini si picioare). Semnele si simptomele tipice ale muscaturii de sarpe neveninos sunt durerea si zgarietura la locul respectiv.
De obicei, dupa o muscatura de sarpe veninos, apare o durere severa sub forma de arsura dupa 15-30 de minute din momentul muscarii. Ulterior, zona se umfla si apar vanatai la nivelul ranii care cuprind apoi intregul brat sau picior. Alte semne si simptome sunt: greata, respiratie dificila si stare generala de slabiciune, precum si un gust ciudat in gura.
In functie de gradul de toxicitate, muscaturile de vipera pot fi clasificate in:
- Gradul 0 (fara reactie toxica ) - urme ale muscaturii, fara umflare local.
- Gradul 1 (reactie toxica minima ) - umflare local in jurul muscaturii, fara reactie sistemica.
- Gradul 2 (reactie toxica moderata) - umflare a intregului membru muscat, reactie sistemica minima (varsaturi, hipotensiune arteriala tranzitorie).
- Gradul 3 (reactie toxica severa) - umflare care se extinde rapid spre trunchi, stare de soc, hemoragii sau alte reactii sistemice.
Uneori, un sarpe veninos poate musca fara a injecta venin. Rezultatul acestor „muscaturi uscate” este iritatia pielii la locul muscaturii.
Primul ajutor in muscatura de vipera
Suna imediat la 112 pentru a cere ajutor de urgenta si declara muscatura de sarpe. Aceasta informatie este importanta pentru operatorul 112 pentru a verifica daca unitatea medicala de urgenta are pe stoc ser antiviperin. Singurul tratament eficient in cazul muscaturii de vipera este o doza de ser antivenin. Serul antiviperin se va administra doar la spital, daca gradul de toxicitate este moderat-sever.
Aplica urmatoarele masuri de prim ajutor pana la sosirea echipajului medical:
- Indeparteaza-te usor dincolo de distanta de atac a sarpelui (20-30 m de locul unde a avut loc accidentul).
- Ramai cat mai nemiscat si calm pentru a ajuta la incetinirea raspandirii veninului in sange.
- Scoate-ti bijuteriile si imbracamintea stramta inainte de a incepe sa te umfli.
- Pozitioneaza-te, daca este posibil, astfel incat muscatura sa fie sub nivelul inimii.
- Proximal de plaga muscata aplica o banda sau fasa elastica stransa suficient de larg (sa permita introducerea degetului aratator sub banda). Aplicat larg, bandajul va incetini diseminarea veninului pe cale limfatica.
- Curata rana cu apa si sapun. Pune un pansament curat si uscat.
- Marcheaza cu un pix marginea zonei umflate la fiecare 15 minute pentru a ajuta doctorii sa stabileasca gradul de expunere la venin.
Ce nu trebuie sa faci
- Nu suge sangele cu venin.
- Nu stoarce rana.
- Nu taia pielea de-a lungul urmelor de colti, in incercarea de a indeparta veninul.
- Nu aplica un garou (o banda elastica stransa care intrerupe temporar circulatia sangelui; garoul se aplica doar in cazul unei hemoragii arteriale severe).
- Nu aplica gheata sau obiecte reci.
- Nu aplica curent electric pe rana.
- Nu consuma alcool, cafea si stimulente, care ar putea accelera absorbtia veninului in organism.
- Nu incerca sa capturezi sarpele. Incarca sa retii culoarea si forma, astfel incat sa il poti descrie, ceea ce va ajuta medicul sa stabileasca tratamentul. Daca ai un smartphone si asta nu va intarzia obtinerea ajutorului, fa o poza cu sarpele de la o distanta sigura (foloseste zoom), pentru a ajuta la identificare.
Preventie
- Nu te abate din poteca marcata. Evita cararile necunoscute, nemarcate, cu ierburi inalte.
- Foloseste bete lungi pentru a verifica pe unde mergi. Sarpele va ataca mai degraba batul. Viperele nu aud si nici nu vad foarte bine, in schimb simt vibratiile.
- Lasa sarpele in pace daca l-ai vazut si nu-l atinge nici daca ti se pare mort.
- Daca vezi un sarpe anunta grupul si parasiti zona in cea mai mare liniste.
- Nu te apropia de un sarpe ca sa faci poze. Daca vrei neaparat, stai la cel putin 5-6 metri distanta si foloseste zoom-ul.
- Inainte sa te asezi in iarba, verifica bine zona. Fii atent cand vrei sa culegi ceva din iarba. Fii atent unde pui mana pe stanca cand te cateri.
- Pentru a te proteja, poarta incaltaminte inalta, peste glezna (ghete) si pantaloni lungi. Poti folosi inclusiv parazapezi, chiar si vara.
Surse de informatie:
- www.salvamontromania.ro
- www.mayoclinic.org
- www.mountsinai.org
- www.nhs.uk
- www.medlineplus.gov