Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

Oxidul de etilena din alimente: ce trebuie sa stii

Un numar mare de produse alimentare au fost retrase de pe piata si rechemate de la consumatorii care deja le cumparasera din cauza identificarii in compozitia acestora a oxidului de etilena, o substanta care nu este permisa in alimente in Uniunea Europeana.

Ce este oxidul de etilena?

Oxidul de etilena este o substanta chimica a carei formula este C₂H₄O. La temperatura camerei, oxidul de etilena este un gaz incolor inflamabil, cu miros dulce. Este folosit pe scala larga ca sterilizant gazos, cu scopul de a steriliza echipamentele si instrumentele medicale. De asemenea, este utilizat pentru a produce alte substante chimice, inclusiv antigel. 

In cantitati mici, oxidul de etilena este utilizat ca pesticid si ca sterilizant in aditivii alimentari pentru a elimina contaminarea bacteriana cu Salmonella a alimentelor. 

Cum poate fi o persoana expusa la oxid de etilena?

Exista 2 cai principale de expunere la oxidul de etilena: prin inhalare si prin ingestie. Contaminarea se poate produce prin expunere profesionala, de mediu sau prin consum. 

Deoarece oxidul de etilena este extrem de exploziv si reactiv, echipamentele utilizate pentru prelucrarea acestuia constau din sisteme etanse si automatizate, ceea ce scade semnificativ riscul de expunere profesionala. In ciuda acestor precautii, lucratorii si oamenii care locuiesc in apropierea instalatiilor industriale care produc sau utilizeaza oxid de etilena pot fi expusi prin emisii industriale necontrolate.

Populatia generala poate fi expusa prin fumul de tigara si prin utilizarea produselor care au fost sterilizate cu oxid de etilena, cum ar fi produsele medicale, produsele cosmetice, echipamentele apicole si alimentele.

In Uniunea Europeana (UE), utilizarea oxidului de etilena ca pesticid sau pentru dezinfectarea alimentelor NU este permisa. 

Care sunt riscurile pentru sanatate cauzate de oxidul de etilena?

Oxidul de etilena este clasificat de Agentia Europeana pentru Produse Chimice (European Chemicals Agency - ECHA) ca mutagen (produce modificari in structura genetica), cancerigen (cauzeaza cancer) si toxic pentru functia de reproducere. 

Oxidul de etilena este un agent de sterilizare eficient deoarece are capacitatea de a deteriora ADN-ul, insa asta explica, de asemenea, posibilitatea de a cauza cancer. La om, limfomul si leucemia sunt cancerele cel mai frecvent asociate cu expunerea profesionala la oxid de etilena. In plus, cancerele de stomac si de san pot fi asociate cu expunerea la oxid de etilena.

In populatia generala, consumul de alimente care contin cantitati mici de oxid de etilena nu prezinta un risc acut, imediat, pentru sanatate, insa reprezinta un risc crescut daca alimentele contaminate cu oxid de etilena sunt consumate pe o perioada lunga de timp. Prin urmare, expunerea la oxidul de etilena trebuie redusa la minimum.

Care sunt reglementarile europene actuale privind oxidul de etilena din alimente?

In Uniunea Europeana, folosirea oxidului de etilena in alimente nu este permisa. A fost interzis ca pesticid din anul 1991 si ca produs final in alimente si furaje din anul 2011.

  • Prezenta oxidului de etilena in alimente este reglementata prin Regulamentul (CE) 396/2005 privind nivelul maxim de reziduuri de pesticide in sau pe alimente. Aceasta reglementare defineste oxidul de etilena ca suma dintre oxidul de etilena si 2-clor-etanol (un produs inrudit) si stabileste ca oxidul de etilena nu trebuie detectat in alimente.
  • De asemenea, in conformitate cu Regulamentul (UE) 231/2012, oxidul de etilena nu poate fi utilizat in scopuri de sterilizare in aditivii alimentari. Desi conform acestei legislatii, exista cativa aditivi alimentari pentru care s-au stabilit nivelurile limita pentru reziduurile de oxid de etilena, aceasta nu se aplica gumei de curraba (E410).

Este oxidul de etilena din alimente o problema in Europa?

In septembrie 2020, Belgia a emis primul semnal de alarma cu privire la prezenta oxidului de etilena in produsele alimentare care proveneau din India si care contineau seminte de susan. Ca urmare, a fost notificat Sistemul de alerta rapida pentru alimente si furaje (Rapid Alert System for Food and Feed - RASFF) care reprezinta sistemul pentru raportarea problemelor de siguranta alimentara in cadrul Uniunii Europene. Acesta a avut 3 reuniuni de criza (in octombrie si noiembrie 2020, respectiv februarie 2021), concluzia acestora fiind de a retrage de pe piata si de la consumatori produsele alimentare contaminate cu susan, cum ar fi: amestecuri de seminte, bare de cereale, tofu, fursecuri, paine cu seminte, produse de patiserie, ulei de susan, tahini sau humus.

Ulterior, alte tari cum ar fi Spania, Franta, Belgia, Irlanda, etc. au testat si identificat multe alte alimente contaminate cu oxid de etilena, cum ar fi ghimbir, pulbere de ceapa, cafea, coriandru, guma de guar, grau dur, piper, praf de telina, turmeric, amarant, patlagina sau spirulina. Originea alimentelor contaminate cu oxid de etilena nu s-a limitat doar la India, acestea provenind si din alte tari precum Republica Dominicana, Uganda, Turcia, Etiopia sau Regatul Unit.  Au fost facute peste 165 de notificari catre RASFF datorita prezentei acestui compus in variate produse. De exemplu, in Franta au fost identificate peste 7000 de astfel de produse. In plus, in ultimele saptamani a fost detectat oxid de etilena in inghetate.  

Aceste alimente sunt la risc ca urmare a prezentei in compozitia lor a doi stabilizatori: guma de boabe de roscov sau carruba (E410), respectiv guma de guar (E412). Acestia sunt autorizati sa fie folositi ca aditivi alimentari in UE prin Regulamentul (EC) No. 1333/2008. Sunt folositi in principal ca agenti de ingrosare, de umplere si aglomerare intr-un numar mare de produse alimentare, cum ar fi: inghetata, cereale pentru micul dejun, produse din carne, produse de cofetarie, produse de panificatie, produse lactate si branzeturi fermentate. De exemplu, guma de carruba determina acea consistenta cremoasa, placuta, a inghetatei.

„Este clar ca nu este o problema izolata a unui anumit produs sau a unei anumite tari de origine, folosirea oxidului de etilena ca pesticid in tarile din afara Uniunii Europene in care utilizarea acestuia nu este interzisa, a determinat patrunderea in spatiul european a alimentelor sau a ingredientelor cu reziduuri din aceasta substanta cu niveluri cu mult peste limitele maxime admise in Uniunea Europeana.”, a subliniat Roberto Ortuño, responsabil cu siguranta alimentara in cadrul Institutului Tehnologic al Alimentelor - Ainia, din Spania. 

Utilizarea oxidului de etilena este reglementata in tari din afara UE. Aceste tari au propria lor legislatie care nu este neaparat armonizata cu legislatia europeana. De aceea, controalele la frontiera si sistemele de autocontrol ale industriilor alimentare sunt cele care garanteaza ca produsele pe care le consumam in Europa nu contin reziduuri de oxid de etilena cu valori peste limita maxima stabilita in legislatia europeana.

In conformitate cu RASFF din cadrul Comisiei Europene, care s-a intrunit la 29 iunie, 30 iunie si 13 iulie 2021, nu poate fi definit un nivel sigur de expunere a consumatorilor la oxidul de etilena din aditivul E410 si ca urmare, firmele alimentare care au introdus pe piata UE astfel de produse contaminate trebuie sa le retraga de pe piata, respectiv vor fi rechemate cele care deja au fost cumparate de consumatori.

Cum stiu care sunt alimentele contaminate cu oxid de etilena, existente pe piata din Romania?

Poti consulta aici lista de produse alimentare supuse procedurii de rechemare/retragere publicata de Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA). ANSVSA atentioneaza cetatenii sa NU consume produsele supuse procedurii de rechemare si sa le distruga sau sa le returneze la magazinul de unde le-au achizitionat.

O alta sursa de informatie este portalul pentru consumatori al RASFF (Sistemul de alerta rapida pentru alimente si furaje) din cadrul Comisiei Europene. 


Surse de informatie:

www.ec.europa.eu
www.merieuxnutrisciences.com
www.ansvsa.ro 
www.fsai.ie 
www.webgate.ec.europa.eu
www.cancer.gov

Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Editor