Incontinența urinară la femei nu este o condamnare!
Nu te mai feri să râzi. Recâștigă controlul.
Ce este incontinența urinară (IU)?
Multe femei pierd involuntar cantități mici de urină în anumite situații, atunci când râd, tușesc sau fac sport. Când această pierdere devine frecventă sau suficient de supărătoare astfel încât să fie o problemă, se numește incontinență urinară sau pierderea controlului vezicii urinare. O definiție sugestivă a incontinenței urinare este “pierderea de urină pe cale naturală, la un moment nepotrivit și într-un loc nepotrivit".
Cât de frecventă este IU?
Se estimează că IU afectează mai mult de 55% din populația feminină din Europa și poate să apară la toate vârstele. Deși este o afecțiune atât de frecventă, multe femei suferă de incontinență urinară și ezită să ceară ajutorul specialistului urolog. Credința că IU este un proces natural al îmbătrânirii sau o consecință a nașterilor repetate, combinată cu starea de jenă, le descurajează să ceară ajutor specializat.
Din punct de vedere psihologic și social, IU reprezintă un handicap cu implicații asupra calității vieții personale și sociale. În absența unui tratament adecvat, pacienta își limitează activitățile fizice, viața socială și profesională, iar viața sexuală i se deteriorează. Datorită temerii că micțiunea poate să apară în situații stânjenitoare, pacienta poate dezvolta anxietate sau depresie.
Care sunt cauzele IU?
Există mai mulți factori care contribuie la incontinență. La femei, IU este mai frecventă comparativ cu IU la bărbați ca urmare a predispoziției anatomice (de ex., uretră scurtă), precum și unor evenimente fiziologice hormonale, cum ar fi fluctuațiile hormonale legate de ciclul menstrual, menopauza și nașterile multiple pe cale naturală. Alte cauze sunt: slăbirea musculaturii perineului și a sfincterelor, operații efectuate la nivelul pelvisului sau perineului (histerectomie, fractura de bazin), tusea cronică, diabetul, obezitatea, sedentarismul sau vârsta înaintată. Deși frecvența crește odată cu vârsta, IU nu trebuie să fie considerată apanajul vârstei înaintate.
Există mai multe tipuri de incontinență urinară?
În literatura de specialitate sunt descrise mai multe forme clinice de IU, fiecare având cauze și metode de tratament diferite. Cele mai frecvente forme de IU sunt:
- IU de efort (stres)
- IU de origine vezicală (instabilitate vezicală)
- IU prin “prea plin"
IU de efort este cea mai frecventă formă de IU la femeie și este cauzată de slăbirea mușchilor pelvini care nu mai pot susține vezica sau uretra în poziție anatomică. Ca urmare, se pierde abilitatea de a preveni scurgerea involuntară de urină atunci când se exercită o anumită presiune (stres) la nivelul abdomenului. Sunt descrise 3 nivele de gravitate ale IU de efort:
- Nivel bazal: IU apare în urma efectuării unor exerciții fizice ușoare (fitness)
- Nivel mediu: IU apare în urma efectuării unor activități cotidiene (ridicatul de pe scaun, strănut, tuse, râs)
- Nivel sever: când IU este permanentă (apare și în timpul somnului)
Există și forme de IU cu caracter tranzitoriu, persistând atâta timp cât nu se tratează cauza (boli metabolice, administrare de sedative, diuretice, etc). Marea majoritate a incontinențelor urinare pot cauza infecții urinare recurente și severe și pot afecta întregul aparat urinar, cu consecințe grave.
Care sunt opțiunile de tratament?
IU este o afecțiune care poate fi tratată frecvent cu succes. Există o gamă variată de opțiuni de tratament, medicul specialist urolog stabilind care este metoda cea mai adecvată, în funcție de tipul și severitatea bolii. Tratamentul poate fi:
- Conservator: terapie comportamentală, tratament medicamentos sau electrostimulare
- Chirurgical: cu abordare abdominală, vaginală sau minim invazivă cu bandelete suburetrale
Bandeleta suburetrală – metodă modernă de tratament pentru incontinența urinară
Studiile de specialitate internaționale au demonstrat că folosirea bandeletei suburetrale în tratamentul IU de efort are avantaje net superioare comparativ cu alte metode, oferind rezultate mult mai stabile în timp.
Avantajele bandeletei suburetrale:
- Procedură minim invazivă, fără cicatrice abdominală vizibilă
- Durată scurtă a intervenției, maximum 30 minute
- Durată redusă a internării în spital, de 48 ore
- Dureri postoperatorii minime
- Reluarea activității sociale și sexuale în timp scurt
- Restabilirea igienei locale