Gândirea critică, un cuțit elvețian al oricărui lider de succes
U.S. Department of Labor a identificat gândirea critică drept una dintre abilitățile de bază la birou. Definită ca acea abilitate de a gândi rezonabil și a te detașa (pe cât posibil) de biasul cognitiv, răspunsurile bazate pe emoțional și opiniile subiective, gândirea critică presupune folosirea informațiilor și datelor pe care le ai la dispoziție ca să iei decizii inovatoare, fără să fii tentat să apelezi la clișee mentale. Un articol publicat în Oxford Research Encyclopedias notează că gândirea critică este un proces complex care include interpretarea, analizarea, evaluarea, efectuarea de inferențe, auto-reglarea și explicarea.
Mai simplu, gândirea critică presupune capacitatea de a evalua situația, a sintetiza informațiile care îți permit să o rezolvi și a lua o decizie informată despre care sunt cele mai bune soluții. Un bun „gânditor critic” nu doar acumulează informații, ci știe și cum să le folosească în avantajul său.
Gândirea critică este, întrucâtva, o abilitate înnăscută pentru că indiferent de vârstă suntem puși să luăm decizii rapid în viața de zi cu zi, ea se poate dezvolta și poate deveni o adevărată unealtă profesională doar cu exercițiu. De altfel, World Economic Forum susține că până în 2025 gândirea critică, împreună cu creativitatea și flexibilitatea vor deveni abilități de bază și foarte căutate pe piața muncii. Mai ales într-un mediu dinamic în care globalizarea își face din ce în ce mai simțită prezența, gândirea critică poate face diferența dintre o carieră de succes și imposibilitatea de dezvoltare.
Și un studiu Reboot arată că 95% dintre participanți consideră că gândirea critică este o abilitate de bază în prezent, iar 85% consideră că de obicei această gândire critică lipsește publicului general. Asta înseamnă că deși mulți consideră gândirea critică importantă, puțini investesc în dezvoltarea ei. În plus, datorită acestui lucru, un candidat cu o gândire critică dezvoltată ar putea fi perceput ca mai dezirabil în cazul unui job, deci abilitatea devine și un avantaj competitiv pe piața muncii.
Harvard Business Review (HBR) susține pe baza datelor obținute după un sondaj aplicat pe 63.924 manageri și 14.167 absolvenți că 60% dintre manageri cred că ceea ce le lipsește cel mai mult absolvenților este gândirea critică. De asemenea, mai mult de jumătate dintre manageri cred despre angajații lor că au capacități de gândire critică la un nivel mediu sau jos. De cealaltă parte, o cercetare Wall Street Journal citată de HBR arată că studenții analizați din 200 de facultăți nu au înregistrat o schimbare în bine a abilităților de gândire critică pe parcursul anilor de studiu. Toate acestea, spun specialiștii HBR, se întâmplă pentru că multe universități sau organizații nu au pus la punct metodologii de evaluare a gândirii critice a studenților sau angajaților.
Ca abilitate, gândirea critică este extrem de utilă oricărui angajat, dar cei mai câștigați de pe urma ei vor fi managerii și liderii, mai ales pentru că ei sunt cel mai des în ipostaza de a lua decizii importante rapid. Iată ce beneficii principale aduce gândirea critică la locul de muncă:
- Îmbunătățește comunicarea. Pentru că cei care gândesc critic se lasă mai greu pradă emoțiilor de moment, ei pot comunica mai bine cu restul angajaților, își pot articula mai bine pozițiile și pot contribui mai cu sens la sarcina pe care o au de îndeplinit.
- Încurajează creativitatea. Gândirea critică nu se bazează pe o singură soluție, ci presupune căutarea alternativelor, ceea ce înseamnă că cel care o folosește va avea oportunitatea să-și folosească creativitatea și să gândească „în afara cutiei”.
- Economisește timp și resurse. Unul dintre cele mai „palpabile” beneficii de business ale gândirii critice este că ea permite luarea de decizii mai rapid, ceea ce economisește resurse importante pentru organizație.
- Promovează bunăstarea la job. Cei care au o gândire critică dezvoltată sunt de obicei mai „conectați” la obiectivele lor de carieră, își cunosc valorile profesionale și etica după care se ghidează la birou. Toate acestea îi ajută să fie mai motivați și mai mulțumiți cu ceea ce fac.
Cum să-ți dezvolți gândirea critică
Dacă vrei să-ți completezi abilitățile profesionale, gândirea critică e o latură importantă pe care să o dezvolți sau să o menții antrenată. Iată ce poți face ca să duci la un nou nivel modul în care gândești la birou:
Citire activă. Mulți dintre noi am auzit de ascultare activă, însă există și citire activă. Citirea activă este acel mod de lectură în care ești implicat în text, adică evaluezi constant informațiile pe care le citești și încerci să le înțelegi și să le pui în context mai larg. Acest tip de lectură funcționează și atunci când ești singur, dar o eficiență și mai bună o are atunci când poți dezbate cu cineva lucrurile despre care citești. Pe parcurs, vei reuși să gândești critic mai ușor, pe măsură ce deprinzi acest obicei și vei ajunge la perspective noi sau idei complexe. Chiar dacă la început citirea activă este dificilă, după ce vei căpăta exercițiu în a o aplica o să devină un automatism.
Joacă-te. Ține-ți mintea agilă cu jocuri de cuvinte, puzzle cu numere sau orice alt tip de joc care să te pună în ipostaza de a combina mai multe tipuri de informații cât mai rapid. În acest fel îți va fi mai ușor să faci același lucru și la birou unde poți trata problemele complexe ca pe puzzle – le împarți în sarcini sau informații mai mici cu care apoi te „joci” până ajungi la soluția de care ai nevoie.
Curiozitate. Gândirea critică este imposibilă fără curiozitate. Pune-ți mereu întrebări despre situațiile prin care treci, fii mereu în căutare de lucruri noi și provoacă-te să afli mai multe de fiecare dată când te întâlnești cu o situație prin care nu ai mai trecut. Cu timpul, îți vei diversifica nu doar experiența profesională sau cunoștințele, ci și modul de gândire spre o abordare mai analitică.
Pune-ți la îndoială preconcepțiile. Biasul cognitiv este o capcană mentală greu de demontat și aproape sigur nu îl poți evita în totalitate, însă dacă îți pui la îndoială preconcepțiile constant vei gândi mai critic și vei putea să înțelegi mai ușor contexte și decizii. În plus, pentru că vei știi care dintre biasurile cognitive proprii îți pun cele mai mari probleme, poți să fii mai conștient și să le eviți când este nevoie.
Inferențe. Inferența este capacitatea de a trage o concluzie pe baza informațiilor pe care le ai, inclusiv analizarea situațiilor similare. Acest exercițiu mental te va ajuta să judeci mai larg lucrurile pe care le ai de rezolvat și să ajungi la soluții mai bune.
Identificare. Identificarea este diferită de inferență și presupune nu doar identificarea unei probleme, ci și identificarea factorilor care o influențează. Acest tip de analiză este esențial în gândirea critică pentru că „descompune” nu doar problema și ci cauzele sau factorii importanți, ceea ce te poate ajuta să ajungi mai rapid la o soluție pentru că vei identifica mai rapid cum se leagă toate elementele problemei între ele.
Începe cu lucruri simple. S-ar putea să fii tentat să încerci să gândești critic direct pe probleme mari, însă specialiștii spun că cel mai bun antrenament începe gradual. Încearcă să aplici gândirea critică pe lucruri mici și aparent fără importanță la început, apoi, pe măsură ce te obișnuiești cu acest mod de lucru, îl poți extinde către spețe mai complexe.
Observă. Cei care gândesc critic au și o capacitate de observare bună. Încearcă să nu mergi direct către concluzii, ci să privești dincolo de aparențe sau de primele lucruri care îți vin în minte. Observă atent toate variabilele sau situația, apoi poți să identifici cum ajungi la o soluție.
Evaluare inversă. După ce ai rezolvat o situație, încearcă să o privești în sens invers – de la soluție către problemă. Acest lucru s-ar putea să-ți ofere perspective noi și să te ajute să eviți problema pe viitor. În plus, e mai ușor să gândești critic în sens invers și să înțelegi mai bine situațiile „la rece” pentru că vei avea deja imaginea de ansamblu.
Simplificare. Atunci când gândești critic vei înțelege suficient de bine o situație cât să o poți explica simplu, chiar dacă elementele sunt foarte complexe. Încearcă să faci acest exercițiu de simplificare și să rezumi în câteva fraze toate elementele. Cu timpul, acest mecanism gândire te va ajuta să identifici rapid care sunt elementele principale și să înțelegi mai ușor cu ce te confrunți.
Surse de informații:
- https://reboot-foundation.org/
- https://www.dol.gov/
- https://oxfordre.com/
- https://emeritus.org/
- https://www.forbes.com/
- https://hbr.org/
- https://www.betterup.com/