Biasul cognitiv ne afectează capacitatea de a procesa realitatea și a lua decizii
Termenul de bias cognitiv a fost introdus pentru prima dată de către psihologii Amos Tversky și Daniel Kahneman care au încercat să explice de ce oamenii se confruntă sistematic cu tipare de erori de judecată și luare a deciziilor. Concluzia celor doi a fost că oamenii folosesc simplificări ale realității sau scurtături mentale (numite euristice) pentru a procesa rapid realitatea și a lua decizii chiar și atunci când resursele mentale sunt limitate.
Din punct de vedere psihologic, biasul cognitiv este definit ca acea eroare de gândire care apare atunci când oamenii procesează și interpretează informații despre lumea din jurul lor. Această eroare mentală afectează capacitatea de a lua decizii și a face judecăți de valoare, iar biasul cognitiv apare adesea atunci când creierul încearcă să simplifice informația pe care o are de procesat. Uneori, aceste biasuri sunt atât de subtile încât ne este foarte greu să le detectăm, deși ele afectează modul în care percepem lumea din jurul nostru. Specialiștii atrag atenția că mulți confundă biasul cognitiv cu erorile logice, însă acești doi termeni sunt distincți – în timp ce erorile logice apar din cauza unor probleme de logică în cadrul procesului mental, biasul cognitiv își are originea în probleme de procesare a propriilor gânduri, fie că vorbim de probleme de memorie, de atenție, de atribuire/responsabilitate sau alte tipuri de erori mentale.
Un articol științific apărut în revista Frontiers in Psychology arată că atunci când fac judecăți sau iau decizii în mediul profesional, oamenii se bazează pe o versiune simplificată a realității, ceea ce duce adesea la apariția de biasuri cognitive. De exemplu, își pot supraestima capacitatea de a lua decizii (bias de încredere excesivă), pot să creadă că evenimentele sunt mai ușor de anticipat decât sunt ele de fapt (bias de prevedere) sau pot să interpreteze informațiile prin prisma propriilor convingeri și credințe (bias de confirmare). Dincolo de acestea explicate aici, există sute de alte biasuri cognitive, însă indiferent de tipul lor numitorul comun este că ele afectează capacitatea de a lua decizii corect și pot duce chiar la unele decizii iraționale sau periculoase.
Există, de exemplu, oameni care preferă să aleagă riscul în locul unei măsuri sigure, așa cum există cei care preferă să nu se abată de la siguranță în favoarea riscului unui câștig mai mare. Acest procedeu mental este numit susceptibilitate către contextualizare și reprezintă tendința oamenilor de a acționa diferit față de o anume decizie, în funcție de cum este prezentată (ca o pierdere sau ca un câștig).
Cum biasurile cognitive influențează modul în care percepem realitatea și își au originea în procesarea gândurilor, ele aduc și stări emoționale puternice. Acest aspect este relevant mai ales pentru că un studiu al Universității Harvard arată că emoțiile determină 80-90% dintre deciziile pe care le luăm zi de zi, iar odată ce învățăm să reglăm erorile de procesare a gândurilor vom putea să luăm, apoi, decizii mai eficient.
Semne că te confrunți cu un bias cognitiv
Pentru că sunt atât de adânc înrădăcinate în modul nostru de gândire și funcționare, biasurile cognitive sunt de cele mai multe ori greu de identificat, iar depistarea lor necesită un efort mental intențional. Iată câteva semne că te-ai putea putea confrunta cu această problemă, chiar dacă nu îți dai seama:
- Ești mereu atent doar la știrile sau la articolele care îți confirmă convingerile;
- Dai vina mereu pe factori externi atunci când lucrurile nu merg așa cum ți-ai dori;
- Atribui succesele altora norocului, dar ai grijă să îți asumi complet meritele atunci când tu ai un succes;
- Presupui că toată lumea din jurul tău are aceleași opinii, credințe și preferințe ca tine;
- Te documentezi doar la suprafață despre subiecte, dar ai impresia că le cunoști în profunzime, la nivel de expert, deși informațiile pe care le ai sunt superficiale.
Desigur că așa cum există sute de biasuri cognitive, așa există și numeroase alte indicii că un anumit bias cognitiv te afectează. Ce contează, însă, este să conștientizezi că faptul că te confrunți cu biasuri cognitive e perfect normal, chiar dacă tu te vezi ca o persoană logică, obiectivă și capabilă să evalueze mereu echidistant realitatea pentru a lua deciziile corecte. Indiferent de nivelul ierarhic, toată lumea se va confrunta cel puțin o dată cu un bias cognitiv, iar asta nu îi face profesioniști mai slabi, ci doar arată cât de complex este modul de funcționare a creierului uman. Cu cât înveți să recunoști mai des „semnalele de avertizare” că te confrunți cu un
Cum să te ferești de biasurile cognitive
Evitarea în totalitate a biasurilor cognitive este imposibilă, dar există o serie de lucruri pe care le poți face ca să te asiguri că ești cât mai pregăătit atunci când treci prin asemenea situații:
- Găsește alte perspective. Dacă ai de luat o decizie și ți se pare că e totul clar, încearcă să aduni și idei și informații conexe. Cercetează în profunzime și alte perspective și ferește-te de afirmațiile care generalizează. Folosește și abordarea de tip „avocatul diavolului” și găsește toate argumentele pentru care decizia ta este greșită, ca să poți vedea care sunt punctele slabe.
- Identifică tendințele. Uită-te cum au procedat alții în situații similare și identifică tiparele decizionale sau acțiunile propriu-zise ca să poți vedea imaginea în ansamblu. Dacă lucrezi în grup, încearcă să îi provoci la dezbatere – o parte vor trebui să apere ideea, iar cealaltă parte să o atace. Acest procedeu te va ajuta să indetifici biasurile cognitive „de grup” și să vezi cum le poți evita.
- Alte surse. Dacă te afli în fața unui bias legat de o informație, încearcă să te informezi și din alte surse decât o faci de obicei. Vezi cum prezintă și alții problema, chiar dacă ți se pare greșit. O altă idee este să reformulezi informațiile pe care le analizezi și să vezi dacă ajungi la aceeași conclzie ca la început.
- Setează unități de măsură. După ce ai terminat un proiect, încearcă să faci un pas înapoi și să evaluezi „la rece” rezultatele. Dacă ți-ai setat un obiectiv sau o unitate de măsură a performanței înainte să te apuci de lucru, analizează dacă ai atins ce doreai și cum.
- Alege înțelept. Dacă ai de ales între mai multe variante sau soluții, ia-ți timp și analizează-le în profunzime pe fiecare, chiar dacă pare că una dintre ele este deja răspunsul „câștigător” la problemă. Eventual poți grupa toate variantele pe care le ai pe categorii și le poți analiza în funcție de caracteristicile comune sau diferențele pe care le prezintă.
- Ia decizii „organizat”. Stabilește o serie de politici cu privire la cum se iau deciziile în organizație și urmează de fiecare dată regulile. Fie că este vorba de un for decizional, de ședințe dedicate sau de un cadru de lucru cu etape specifice, implementarea unor forme de organizare pentru situațiile când trebuie să iei decizii te va ajuta să minimizezi biasurile cognitive. Identifică-ți convingerile. Fiecare are un set de convingeri mentale de la sine înțelese și rar chestionate. Dacă știi că acționezi în anumite feluri, încearcă să vezi care este sursa sau gândul care te faci să te îndrepți spre acea direcție. Așa îți va fi mai ușor să identifici tiparele de gândire eronate și să verifici dacă ceea ce gândești este doar un adevăr neverificat sau are la bază fapte.
- Training. Biasurile cognitive sunt o constantă pentru toată lumea, dar cu ajutorul unor traininguri dedicate poți să te ajuți pe tine sau pe echipa ta să înțelegeți mai bine care vă sunt tiparele gândurilor și care sunt biasurile specifice care vă afectează pe fiecare cu precădere. Fiecare individ e unic, așa că și modul în care percepe realitatea este unic, iar trainingurile specializate cu psihologi vă pot ajuta în acest sens.
- Nu te crede mai deștept decât ceilalți. Atunci când ești într-o poziție de conducere este ușor să crezi că ești cel mai inteligent dintre toți, dar rămâi cu picioarele pe pământ ca să te ferești de biasurile cognitive. Analizează cum acționează alții din poziții ierarhice similare, inferioare sau superioare și nu le desconsidera deciziile și modurile de gândire doar pentru că simți că ești superior intelectual.
- Evită familiaritatea. De obicei, tindem să apelăm la decizia sau soluția cu cel mai mare grad de familiaritate. Analizeză decizia la care ai ajuns și vezi dacă nu cumva este doar o „rămânere în zona de confort”. Uneori, ieșirea din tiparele deja stabilite poate aduce efecte pozitive.
- Compania este o sumă de oameni. Mai ales când te afli în fruntea unei companii tinzi să simți că rezultatele ți se datorează. Realitatea este că orice companie este suma angajaților ei, iar fiecare dintre ei contribuie cu ceva, indiferent de poziția ierarhică. Încearcă să nu-ți asumi doar tu meritele și nici să dai vina pe alții când lucrurile nu merg bine – toată lumea face parte din aceeași echipă.
Surse de informații:
- https://www.mindtools.com/
- https://www.weforum.org/
- https://www.sciencedirect.com/
- https://www.frontiersin.org/
- https://psychologywriting.com/
- https://hbr.org/
- https://www.verywellmind.com/
- https://www.visualcapitalist.com/
- https://www.forbes.com/
- https://www.psd.gov.sg/