Ștefania Rădulescu este una dintre femeile care au ajuns la dr. Eugeniu Darii cu un astfel de diagnostic. Câteva luni mai târziu aceasta spunea despre sine: „Mă simt renăscută și sunt bine!”. Între cele două momente este povestea de viață, densă, complicată din care amândoi, și pacient, și medic au ieșit învingători.
Un diagnostic care te poate doborî
La 45 de ani, Ștefania Rădulescu a primit diagnosticul de cancer mamar. Pacienta ne-a mărturisit că a simțit că acesta va fi diagnosticul încă de la primul consult, dar a încercat să nu se lase înfrântă și să lupte cu toate forțele pentru șansa ei, indiferent cât de mică.
„Cumva cel mai tare m-a demobilizat relația superficială pe care am avut-o cu medicii la care am fost. Nu-i critic, poate că atâta s-a putut, dar m-am simțit foarte debusolată. M-au făcut, cumva să mă simt rușinată de problema mea de sănătate, deși nu aveam nicio vină pentru boala mea. Am trecut prin toate etapele diagnosticării, de la mamografie până la biopsie. Aș fi avut nevoie de mai multe explicații, să înțeleg ce mi se întâmplă și care este scopul investigațiilor și al terapiei, dar mereu totul era pe repede înainte”, povestește Ștefania.
Mamă a doi băieți, unul de 6 și altul de 17 ani, aceasta a găsit suportul necesar acasă, în familie, alături de copiii și de soțul ei, pe parcursul primei etape a tratamentului când la indicația medicului oncolog a făcut chimioterapie. Investigațiile imagistice dovediseră existența a mai multe focare tumorale, localizate în sectoare diferite ale sânului stâng, motiv pentru care terapia neoadjuvantă a fost o necesitate. Deși a parcurs această etapă cu destulă dificultate, organismul a reacționat foarte bine, astfel că era pregătită pentru a doua etapă a tratamentului: intervenția chirurgicală.
„Să ți se spună că ai cancer la sân este genul de informație care te poate doborî. Nu știu de unde am avut puterea necesară pentru a rezista. Cred că avem în noi resurse nebănuite și suntem în stare să facem ceea ce nu credeam că putem face. Sau să ducem suferințe de acestea care te duc în situația în care simți că-ți fuge pământul de sub picioare. Pentru că așa simți…
Dar, acum când sunt bine și boala mea a fost depășită cu succes, sunt foarte mândră de mine. Dacă am un punct de sprijin devin o forță. Pentru mine sprijinul acesta a venit de la cei trei băieți ai mei, copiii și soțul, și din momentul cel mai dificil prin care am trecut cu boala mea, după chimioterapie, de la domnul doctor Eugeniu Darii. Când am ajuns la dumnealui eram epuizată psihic și cu bateriile goale”, adaugă Ștefania la povestea ei.
Intervenția chirurgicală
Rezultatul bun al terapiei neoadjuvante a fost momentul în care Ștefania a decis să caute și să aleagă singură unde se va opera. „Am exclus din start opțiunile pe care le aveam în orașul meu. Am ales Spitalul din Brașov conștient, iar la domnul doctor Darii am ajuns la sfatul surorii mele, care auzise despre dumnealui de la foste paciente. Și mă felicit pentru decizia luată, pentru că a fost providențial pentru mine. Nu doar că am fost pe aceeași lungime de undă, dar m-a ajutat cum nu-mi imaginam că vreun medic o poate face. Pur și simplu a luat cazul meu în mâinile dumnealui și ușor, ușor m-a scos din boală. Mi-a explicat tot, m-a sfătuit, mi-a dat încredere”.
Examenele radiologice au dovedit scăderea formațiunilor tumorale până la imposibilitatea detectării lor. Binele acesta venea la pachet cu o situație paradoxală. Deși evoluția patologiei permitea o intervenție conservatoare, mastectomia era inevitabilă pentru că formațiunile tumorale nu fuseseră marcate la momentul în care s-a realizat biopsia mamară.
„Neoplazia a fost confirmată prin biopsie într-un alt centru medical. Tot acolo s-a realizat și examenul anatomopatologic și confirmarea tipului de celule tumorale. Totodată exista proba existenței a mai multor focare tumorale, răspândite în tesutul mamar. Dar, pentru că după terapia neoadjuvantă, care s-a dovedit foarte eficientă, structurile tumorale au regresat masiv, iar la momentul biopsiei nu au fost clipate cu marker de țesut, așa cum ar fi fost normal, nu mai existau indicii clare cu privire la locul acestora. În plus, din punct de vedere imagistic, la momentul diagnosticului aveam și suspiciunea afectării ganglionilor axilari de către celulele tumorale, dar nu aveam biopsie care să confirme acest fapt.
Situația a impus opțiunea de mastectomie stângă, dar cu excizie de ganglioni santinelă; deoarece post chimioterapie, imagistica arata cum că celulele tumorale din ganglioni regresase complet, am luat în calcul atât siguranța oncologică respectând ghidurile internaționale, cât și vârsta pacientei și calitatea vieții cu care ar fi rămas postoperator”, explică dr. Eugeniu Darii, medic primar chirurgie generală, doctor în științe medicale, la Spitalul Regina Maria Brașov.
Planul terapeutic a inclus mastectomie subcutanată și reconstrucție mamară imediată, cu simetrizarea celor doi sâni, în aceeași etapă operatorie. O astfel de abordare nu doar că este pasul esențial pentru vindecare, dar are și beneficii fizice și psihice complexe.
Procedura ajută pacienta să depășească mai repede și mai ușor, din punct de vedere psihic, trauma mastectomiei pentru că după intervenție integritatea fizică este restabilită și contribuie la echilibrarea posturii și prevenirea unor afecțiuni viitoare ale coloanei vertebrale, care pot să apară frecvent la femeile cu mastectomie, mai ales în cazul celor cu sâni voluminoși.
Intervenția a fost complexă, a durat 8 ore și a fost realizată de doctorul Eugeniu Darii, care a tratat patologia oncologică a pacientei, și de doctorul Daniel Henric, medic specialist chirurgie plastică și reconstructivă.
Ultimul hop - radioterapia
„Recuperarea după mastectomie a fost bună. Nu pot spune că a fost ușor, dar cu fiecare zi care trecea îmi era mai bine. Mai greu a fost să-l fac pe băiețelul meu cel mic să înțeleagă de ce mami nu se poate juca cu el, de ce nu-l ia în brațe și de ce sunt obosită. Băiatul meu cel mare a fost marele meu suport pentru că mi-a fost tot timpul alături. Soțul meu la fel, dar el era plecat la serviciu, preluase toate sarcinile mele în casă… M-am simțit iubită și susținută, iar asta a fost extrem de important pentru mine”, povestește Ștefania.
În cursul intervenției au fost excizați și ganglionii santinelă, iar examenul anatomopatologic complet a dovedit că celulele maligne au fost în totalitate distruse de tratamentul chimioterapeutic, adică a fost un raspuns patologic complet. Cu toate acestea, gradul de răspândire a bolii la etapa de diagnostic a impus indicația de radioterapie postoperatorie.
Din cauza radioterapiei postoperatorii, la nivelul sânului reconstruit s-a format o colecție de lichid (serom), unul dintre efectele secundare ale acestei terapii.
„Din anumite puncte de vedere a fost cea mai dificilă etapă. După radioterapie am făcut un serom, care a fost aspirat repetitiv de dr. Darii. Investigațiile postoperatorii la trei luni și șase luni au fost bune. Toate acestea la un loc arată că am depășit una dintre cele mai grele cumpene din viață. Am certitudinea că fără incredibilul suport pe care l-am primit de la doctorul Eugeniu Darii nu reușeam”, mărturisește Ștefania Rădulescu.
Recuperarea
După radioterapie Ștefania și-a revenit treptat. Și-a reluat activitatea și rolul de mamă și soție. Trauma mastectomiei a fost uitată pentru că din punct de vedere estetic recunoaște că arată mai bine decât înainte de descoperirea neoplaziei deoarece, constituțional, avea o macromastie cu un grad important de ptoză mamară.
„Probabil că nu aș fi luat în calcul niciodată o intervenție estetică, dar trebuie să recunosc că sunt foarte mulțumită de felul în care arăt acum. Mă uit în urmă și sunt foarte mândră de mine. Am învins cancerul de sân și acum sunt mai puternică decât am fost vreodată, dar nu pot să uit că asta este în bună măsură meritul doctorului Darii și al modului în care mi-a vorbit, mi-a explicat și m-a încurajat să trec peste toate obstacolele, să depășesc trauma mastectomiei, mai ales că putea fi evitată dacă protocolul ar fi fost respectat sau măcar dacă eram întrebată și-mi asumam riscul de a nu clipa tumorile…
În fine, poate că nici nu mai contează, cred cu tărie că tot răul a fost spre bine, pentru că am avut norocul să ajung pe mâna unor medici fantastici, umani, empatici și profesioniști și mă refer la dr. Darii și dr. Hernic, la medicul oncolog, la toți cei care m-au salvat”, încheie pacienta.
Prognosticul este unul foarte bun. Recuperarea completă a readus-o în limite normale pe Ștefania, singurul lucru pe care îl mai are de făcut este să meargă la controale periodice.
„Cazul a fost unul special, mai ales pentru că am fi putut evita mastectomia. Este traumatică și sperie, dar reconstrucția în același timp operator și simetrizarea bilaterală oferă o compensație pe care femeile aflate în această situație o merită din plin. Din punctul meu de vedere, aleg să evit soluțiile radicale atunci când și siguranța oncologică ne oferă această posibilitate.
Nu fac mastectomii atunci când nu este cazul, chiar dacă pacientele sunt împăcate cu ideea. Cazul doamnei se putea preta la soluții conservatoare, dar din păcate, nu a fost posibil. De asta mă bucură mult faptul că și din punct de vedere estetic, nu doar oncologic, este foarte bine”, concluzionează dr. Eugeniu Darii.
Ce este un clip, marker biologic?
Clipul sau biomarkerul este un dispozitiv mic (3-5 mm) care este plasat în țesutul mamar pentru a marca locul tumorii de unde se recoltează proba de biopsie și va trebui făcută excizia ulterioară pentru leziunile mamare maligne. Este util pentru monitorizarea post terapie neoadjuvantă. Markerii pot fi din titan sau din materiale biodegradabile, principala lor caracteristică fiind aceea că pot fi identificați ușor pe imaginile radiografice și în cursul intervențiilor chirurgicale și sunt compatibili cu examinările de tip RMN.
Programele de screening mamar oferă posibilitatea depistării unor leziuni maligne sau cu potențial malign în stadii incipiente, asimptomatice. Prin urmare, majoritatea leziunilor suspecte detectate prin mamografie de screening sunt leziuni mici, nepalpabile. În cazul celor suspecte, biopsia este vitală pentru clarificarea diagnosticului și pentru a face diferența între leziunile benigne și maligne, în vederea stabilirii procedurilor terapeutice ulterioare.
Tumorile pot deveni nedetectabile imagistic sub chimioterapie neoadjuvantă, dar chiar și așa celule tumorale reziduale rămân și trebuie îndepărtate chirurgical. Marcarea cu clip în aceste cazuri este importantă pentru a defini zona țesutului mamar care trebuie eliminat.
Marcarea cu clip este utilă pentru pacientele care au indicație de terapie neoadjuvantă, când se anticipează reducerea dimensiunii formațiunilor tumorale, dar și în cazul tumorilor mari, pentru a facilita prelevarea amănunțită a patului tumoral unde tumora nu este vizibilă macroscopic postchimioterapie. Dacă leziunea sau zona patologică este larg răspândită, pot fi utilizate mai multe markere tumorale pentru a defini extinderea structurii.
Cliparea tumorală permite, în plus, doar excizia zonei tumorale, cu beneficiul unei proceduri de conservare a sânului pentru că permite chirurgului să identifice ușor poziția exactă a formațiunii tumorale, preexistente înainte de chimioterapie.
Implantarea clipului se face în cursul biopsiei sau înainte de începerea tratamentului neoadjuvant și este o procedură cu riscuri minime, efectuată cu anestezie locală. Fiind foarte mic, nu produce disconfort, chiar dacă nu mai este îndepărtat (situație în care este foarte util pentru monitorizarea ulterioară). După implantare se poate face o mamografie pentru a se asigura că markerul este plasat în zona de interes.
Statisticile probează beneficiile clipării tumorale, o dovadă fiind reducerea riscului de recidivă și au mai arătat că absența marcării poate duce la creșterea riscului de recidivă locală, tocmai ca urmare a incapacității de a identifica precis poziția formațiunii tumorale, în timpul operației de conservare a sânului.
Consultant: dr. Eugeniu Darii, doctor în științe medicale, medic primar chirurgie generală la Spitalul Regina Maria, Brașov