De cele mai multe ori, ai o idee destul de clara despre cauzele care iti tin copilul treaz pana tarziu in noapte sau care il impiedica sa doarma linistit pana dimineata. Insa, nu toti "hotii de somn" sunt usor de recunoscut.
Stresul este considerat de cei mai multi experti in somnologie ca fiind principalul factor perturbator al somnului, pe termen scurt. De asemenea, factorii biologici si stilul de viata afecteaza considerabil calitatea somnului, in special la copii si adolescenti.
Stilul de viata
Multe dintre obiceiurile referitoate la rutina de somn sunt influentate de o lipsa de intelegere a importantei somnului. Acest lucru, combinat cu un stil de viata aglomerat si o viata sociala activa, duce la o apreciere si mai scazuta a somnului.
Iata obiceiurile care afecteaza calitatea somnului copilului si adolescentului:
• Ore de somn neregulate in timpul saptamanii si in weekend. Acest obicei deregleaza ceasul intern al organismului (ritmul circadian). Atunci cand copilul se trezeste tarziu duminica, poate avea un inceput de saptamana mai greu la scoala.
• Supraincarcare senzoriala/multitasking. Schimbarea atentiei de la teme la tehnologie, la retelele de socializare si din nou la teme conduce la o activitate haotica si ineficienta a creierului. Seara, creierul nu mai reuseste sa se relaxeze si sa induca organismului acea stare de somnolenta de care copilul are nevoie pentru a adormi.
• Folosirea dispozitivelor electronice prea aproape de ora de culcare. Lumina albastra emisa de dispozitivele electronice inhiba secretia de melatonina, hormonul care ne ajuta sa adormim.
• Rezolvarea temelor seara tarziu. Creierul obosit lucreaza mai lent si ineficient, ceea ce inseamna ca adolescentul va petrece mai mult timp decat de obicei pentru a-si face temele. Astfel, va intarzia si mai mult ora de culcare.
• Practicarea exercitilor fizice prea aproape de ora de culcare. Acest obicei creste temperatura corpului si nivelul de cortizol, ceea ce intarzie ora de culcare. Copilul se va simti plin de energie si va adormi cu dificultate. Incurajeaza copilul sa duca o viata activa, insa explica-i ca este indicat sa-si faca execitiile cu cel putin 2-3 ore inainte de ora obisnuita de culcare.
• Folosirea patului pentru mai multe activitati. Patul trebuie folosit numai pentru dormit, deoarece in acest fel organismul se obisnuieste sa intre in starea necesara pentru a adormi ori de cate ori copilul se va aseza in pat. Utilizarea tehnologiei si realizarea altor activitati (mancat, citit, privitul la televizor) din pat transmite creierului mesaje mixte si confuze. Recomandarea expertilor este sa inveti copilul sa practice toate aceste activitati in alte camere si sa mearga in dormitor numai atunci cand este pregatit pentru somn.
• Consumul de stimulente dupa-amiaza tarziu sau seara. Cofeina, bauturile energizante sau alcoolul au un impact semnificativ asupra calitatii somnului si nu sunt recomandate la o ora apropiata de ora de culcare.
Factori biologici
Starea de somnolenta resimtita la un moment poate fi mai puternica sau mai slaba si este determinata de mecanismul homeostatic (care regleaza nevoia de somn) si de ritmul circadian. Mecanismul homeostatic se refera la perioada de timp care a trecut de cand copilul a dormit ultima oara si valoarea datoriei de somn (somnul insuficient sau de proasta calitate in timpul uneia sau mai multor nopti).
Iata care sunt factorii biologici care perturba somnului copilului si adolescentului:
• Modificari ale ritmului circadian. Melatonina este secretata mai tarziu in timpul pubertatii decat la copii si adulti Aceasta intarziere reseteaza temporar ritmul circadian, fapt care explica de ce adolescentii prefera sa mearga la culcare mai tarziu si sa se trezeasca tarziu.
• Tulburari de somn, precum sforait, sindrom de apnee in somn, sindromul picioarelor nelinistite. Daca observi ca, desi doarme suficient, copilul sau adolescentul este irascibil, are un apetit scazut si manifesta tulburari de concentrare si de memorie, este recomandat sa consulti un medic pediatru specialist in somnologie.
• Alte probleme de sanatate, cum ar fi: anxietate, alergii, infectii respiratorii, deviatie de sept,etc
• Medicamente. Anumite medicamente, precum decongestionantele nazale, steroizii si unele medicamente pentru hipertensiune arteriala, astm sau depresie, pot afecta calitatea si durata somnului.
• Mediul inconjurator. Factorii de mediu care au un impact negativ asupra somnului sunt: caldura, lumina, zgomotul, calitatea aerului.
Factori psihologici: stresul si anxietatea
De multe ori, parintii nu reusesc sa-si dea seama cand copiii lor sunt stresati. Asta in ciuda faptului ca o cincime dintre copiii cu varste cuprinse intre 8 si 17 ani sustin ca au adesea stari de neliniste, informeaza expertii americani de la National Sleep Foundation.
Stresul cronic poate duce la o serie de probleme, atat psihologice, cat si fizice, iar impactul asupra calitatii somnului este un efect secundar frecvent. Copiii pot adormi cu dificultate sau trebuie sa depuna un efort foarte mare pentru a sta treji in timpul zilei, pot avea cosmaruri si le pot cere parintilor sa doarma in pat cu ei sau pot evita sa mearga la culcare.
Din fericire, atat anxietatea, cat si problemele legate de somn pot fi rezolvate, iar parintii joaca un rol esential in a-si ajuta copiii sa gestioneze si sa reduca nivelul de stres. De exemplu, discuta deschis cu copilul, astfel incat sa te asiguri ca acesta stie ca poate apela la tine atunci cand este ingrijorat. De asemenea, observa atent comportamentul copilului, pentru a depista eventualele semne ale anxietatii.
Semne si simptome care arata ca un copil este stresat:
• Scaderea apetitului
• Dureri de cap
• Enurezis nocturn sau udarea patului in timpul noptii
• Diaree sau dureri abdominale
• Incapacitatea de a se relaxa
• Agresivitate sau incapatanare
• Incapacitatea de a-si controla emotiile
• Refuzul de a participa la activitati de familie sau care tin de scoala
Poti reduce sau inlatura stresul copilului prin implementarea unor activitati de grup de relaxare, in familie, cum ar fi practicarea a diverse jocuri sau plimbari in aer liber. Daca observi ca starile de neliniste continua, iar copilul nu reuseste sa se odihneasca suficient, este recomandat sa apelezi la un medic pediatru sau un psiholog.
Consultant: Dr. Mihaela Oros, medic primar pediatru, competenta in somnologie
Surse:
www.somn-copii.ro
www.thesleepconnection.com.au
www.sleepfoundation.org
www.huffingtonpost.com