Versatilitatea sa, capacitatea lui de a produce noi si noi variante potential periculoase pentru om, ramane, insa, o constanta a profilului infectiei COVID-19 si va trebui ca cercetatorii sa fie vigilenti si pe mai departe, pentru a surprinde eventuale evolutii atipice.
Stim cu totii ca, mai ales primavara si toamna, afectiunile respiratorii sunt exacerbate, iar simptomele pot fi cauzate nu numai de diferite infectii respiratorii, cu grad variabil de risc (raceli, gripa, infectia cu diferite variante COVID, alte pneumonii), dar si de episoadele alergice, in special, rinitele alergice.
Poate ai dureri in gat, nas care curge sau febra si te intrebi ce boala ai? Cum ai putea sti, mai exact, cu ce te confrunti si ce masuri sa iei pentru a preveni complicatiile?
In timp ce Omicron continua sa genereze cazuri de COVID la nivel global, multe dintre simptome sunt asemanatoare cu raceala sau gripa tipica. Cu toate acestea, se manifesta diferente atat intre variantele COVID, cat si in raport cu alte raceli comune sau gripa.
COVID-19: varianta Omicron inca persista
Pe masura ce varianta Omicron s-a raspandit, atat medicii, cat si populatia au rasuflat usurati.
Noua varianta desi mult mai contagioasa, era departe de a manifesta agresivitatea regasita la Alfa sau Delta. Simptomele usoare, asemanatoare racelii - cum ar fi durerile de gat , stranutul si nasul care curge - erau prevalente, in timp ce unele manifestari distinctive ale infectiei COVID cum ar fi febra, tusea si pierderea gustului sau a mirosului s-au diminuat. A scazut si numarul spitalizarilor, deceselor si complicatiilor, desi un oarecare risc inca se mentine, in special, la anumite persoane vulnerabile sau avand comorbiditati.
Majoritatea cazurilor actuale de COVID-19 sunt determinate de circulația subvariantei BA.5 a lui Omicron, identificata in 85% dintre secvențele disponibile, potrivit ultimului raport OMS din 25 septembrie. Este urmata de BA.4. O noua subvarianta Omicron, BA.2.75, desi se afla la un nivel scazut, a inregistrat o crestere in ultimele saptamani.
Ce simptome dau subvariantele actuale BA.5 si BA.4 ale Omicron?
BA.5 si BA.4 au o predilectie pentru tractul respirator superior, fiind mult mai rare cazurile de afectare pulmonara sau extrapulmonara. Multi pacienti cu Omicron au inceput cu un gat uscat si usturimi acerbe in faringe care le-au provocat dureri ascutite atunci cand au inghitit. Principalele simptome care se pot dezvolta sunt tusea, secrețiile nazale, durerile faringiene severe (unii au crezut ca au o faringita streptococica), oboseala, dureri de cap și dureri musculare.
Mutațiile genetice ale subvariantei BA.5 i-au permis sa se strecoare pe langa sistemul imunitar al corpului mai ușor. Aceasta inseamna ca daca ai avut o infecție anterioara sau ai fost vaccinat și stimulat impotriva COVID-19, nu esti complet protejat.
In comparație cu alte variante, BA.5 s-a putut raspandi mai ușor datorita capacitații sale de a evita protecția imuna impotriva infecției induse de infecția sau vaccinarea anterioara. Acest lucru a fost posibil mai ales daca nivelul de protecție a scazut de-a lungul timpului, ceea ce a favorizat infecțiile și reinfecțiile mai frecvente. Deși infecțiile Omicron nu duc la boli severe, fiecare reinfecție prezinta riscul de a dezvolta COVID de lunga durata, o afectiune post COVID trenanta care se exprima printr-o serie variabila, larga si imprevizibila de simptome, de la cele neuro-psihiatrice (cefalee, migrene, tulburari cognitive, anxietate si depresie, oboseala marcata) la cele cardiace, respiratorii sau musculoscheletale (in special, mialgii).
Primele 5 simptome ale Omicron
Intr-un studiu desfasurat in Marea Britanie, curgerea nasului, durerile de cap, oboseala, stranutul si durerea in gat au fost primele cinci simptome in randul persoanelor care au inregistrat un test COVID-19 pozitiv in ultima perioada.
Chiar daca in timp, 44% dintre persoanele din acel grup au raportat o tuse persistenta, aceasta nu era atat de grava ca in pneumonia produsa de COVID sau pneumonia gripala, iar 29% dintre ei au raportat febra. Pierderea gustului sau a mirosului a fost mult mai putin frecventa.
Deci daca te infectezi cu Omicron, cel mai posibil vei avea foarte repede dupa contaminare ( la 2-3 zile) dureri ascutite in gat si dificultati la inghitit, ca niste zgarieturi, congestie sinusala si dureri de cap, urmate de tuse, o zi mai tarziu. Oboseala extrema, nevoia de a dormi mai mult si durerile corporale au fost, de asemenea, specific raportate de pacienti.
Este mult mai putin probabil sa suferi de pierderi de miros sau gust, febra sau frisoane, tuse persistenta, pneumonie.
Alergiile respiratorii
Atat primavara, cat si toamna, este posibil sa te confrunti cu manifestarile alergiilor respiratorii induse de polen, mucegaiuri sau alte particule aflate in suspensie in aer.
Simptomele sunt similare alergiei la orice polen si sunt legate de rinita alergica, conjuctivita alergica sau astmul alergic. Ele constau in mancarime nazala, stranuturi repetate, congestie nazala, rinoree, umflarea și inroșirea ochilor, pierderea mirosului, dureri de cap, oboseala cronica, somnolența și stare generala de rau, inclusiv crize astmatice (sufocare, respirație șuieratoare si tuse).
Racelile comune
In racelile comune, simptomele tipice sunt mai usoare, apar progresiv la 1-3 zile de la contactul cu o persoana infectata si constau, cel mai adesea, in secretii nazale, stranut, dureri in gat, lacrimarea ochilor, mancarimi ale nasului sau ochilor.
Tusea, desi poate fi prezenta, este usoara, febra este scurta si de obicei nu depaseste 38 de grade, pacientii nu au transpiratii nocturne, frisoane sau dificultati de respiratie. Durerile de cap pot fi prezente insa sunt rare, nu se intalnesc alterari ale gustului si mirosului, iar astenia este rara. Episodul se remite in 7-9 zile, starea generala nu este afectata major.
Gripa
Simptomele apar brusc, tipic dupa doua zile (1-4 zile) de la contactul cu o persoana infectata, febra se dezvolta in general in decursul unei singure zile, ajunge la 39-40 de grade, se insoteste de frisoane, oboseala extrema, dureri musculare si dureri de cap accentuate. Mult mai putin intalnite sunt stranutul, durerea in gat sau secretiile nazale si nu apar modificari ale gustului sau mirosului. Tusea este uscata.
Durata unui episod de gripa este de obicei de 7-14 zile.
Dificultatea de respiratie, un simptom cheie in diferentierea infectiilor virale
Exista multe simptome de raceala, gripa si COVID-19 care sunt similare si pot fi dificil de distins, dar o diferenta cheie intre cele trei afectiuni este dispneea sau dificultatea de a respira.
Dificultatea de respiratie , un simptom comun primelor forme de COVID-19, este mult mai putin intalnita in gripa sau raceli, inclusiv in formele actuale de omicron, daca nu au evoluat spre pneumonie. De asemenea, se intalneste in cursul acceselor astmatice alergice.
Cum tratam infectiile respiratorii?
Simptomele alergiei sunt mai susceptibile sa se amelioreze cu antihistaminice si alte medicamente specifice alergiei, pe cand racelile, gripa sau COVID-19 raspund mai frecvent la decongestionante, acetaminofen, AINS, lichide si odihna.
Este recomandat sa te adresezi medicului de familie si sa tratezi orice episod infectios respirator cu medicamente simptomatice, cu ceaiuri pentru hidratare, acetaminofen, vitamina C sau antiinflamatorii nesteroidiene (ex. Nurofen raceala si gripa, etc). Anumite adjuvante cum ar fi Vitamina D, Quercetina sau Zn ajuta la modularea raspunsului organismului la infectia virala.
Persoanele care simt dureri grave in piept, mai ales combinate cu o tuse uscata care s-a agravat, au o stare generala alterata sau au dificultate respiratorie ar trebui sa solicite asistenta medicala.
Cel mai important factor de luat in considerare este expunerea. Daca afli ca ai fost expus contactului cu o persoana testata pozitiv pentru COVID-19, este necesar sa faci un test rapid, in special in contextul in care varianta Omicron este dominanta in Europa. Doar pentru ca ai un test negativ nu inseamna neaparat ca nu este COVID-19, de aceea, daca simptomele persista, ia in considerare sa repeti testul dupa cateva zile.
Fie ca este vorba de COVID-19 sau de o raceala comuna, o masura eficienta este sa te izolezi in timp ce te confrunti cu o boala virala. A devenit si mai importanta, odata cu cresterea riscului de raspandire a COVID-19.
Vaccinarea s-a dovedit pentru multi o masura care a minimizat severitatea simptomelor, a redus spitalizarea si complicatiile atat pentru COVID-19 , cat si pentru gripa, de aceea ramane o optiune deschisa pentru preventie, in eventualitatea probabila a exacerbarii acestor doua viroze in cursul primaverii sau toamnei.
Este important de retinut ca intelegerea bolilor si a variantelor COVID-19 devine mai nuantata si mai precisa in timp. Pe masura ce cercetarea continua avand o baza de date mai larga de cazuri, ne asteptam ca datele privind variantele COVID-19 sau orice alta boala virala, sa devina mai concrete. Intre timp, este momentul sa privim catre medicina preventiva cu mult mai mult interes, consolidandu-ne capacitatea de aparare si reactie a organismului.
In special persoanele care sunt imunodeprimate sau au comorbiditati, trebuie sa faca schimbari sanatoase in stilul de viata, sa isi tina sub control afectiunile pentru a nu se decompensa si sa apeleze la ajutor medical specializat.
Beneficiile nutritiei bogate in legume si fructe crude, saraca in alimente hiperprocesate, zahar si conservanti, efortul fizic zilnic, somnul, gestionarea rationala a stresului, expunerea la soare (5-15 minute pe zi), practicarea iesirilor in aer curat, conduc la cresterea puterii organismului de a iesi invingator din confruntarea cu alte potentiale invazii virale.
Articol actualizat pe 30 septembrie 2022.
Surse de informatie:
www.livemint.com
edition.cnn.com
www.who.int
intermountainhealthcare.org
www.mayoclinic.org