Buna ziua, sunt Monica Radulescu, suntem din nou live la Wikimedica, un concept Regina Maria, Reteaua Privata de Sanatate. Este luna internationala de lupta impotriva cancerului de san, este luna constientizarii preventiei acestei boli si dincolo de ce putem face noi, femeile, acasa, adica autopalparea sanilor, este foarte important sa mergem la medic, sa mergem sa ne facem investigatiile anuale, si astazi vorbim despre mamografie. Alaturi de mine este doamna doctor Simona Motrogan, medic specialist Radiologie si Imagistica Medicala. Buna ziua si multumim tare mult pentru prezenta.
Buna ziua! Bine v-am gasit, si eu multumesc pentru invitatie.
Ma bucur tare mult ca vorbim despre acest subiect si nu doar pentru ca este luna de lupta impotriva cancerului de san, ci pentru ca este o problema extrem de intalnita, o problema pe care dumneavoastra, specialistii, o diagnosticati in cabinet si as vrea sa incepem cu inceputul si sa le explicam doamnelor care ne urmaresc ce este de fapt mamografia.
Da. Ar trebui sa vorbim in fiecare luna despre mamografie, nu doar in luna aceasta. Mamografia este o investigatie cu raze X care se efectueaza la nivelul sanului, in urma careia rezulta o imagine a structurilor sanului, suprapuse. Poate fi mamografie de screening, pe care o facem la o femeie asimptomatica, sau poate fi o mamografie diagnostica, pe care o facem la o femeie care deja are simptome, care simte, palpeaza sau are anumite modificari la nivelul sanului. Urmeaza sa le spunem.
Ati spus de raze X, da? Pentru ca - si stiu ca sunt foarte multe femei care se tem de asta - este o investigatie care iradiaza?
Este o investigatie care iradiaza, intr-adevar, de aceea avem si o contraindicatie majora, femeia insarcinata. De aceea preferam sa o facem dupa varsta de 40 de ani. S-a stabilit ca si reper temporal varsta de 40 de ani, cand si sensibilitatea tesutului glandular mai scade la radiatii oarecum, dar iradierea prin mamografie nu este atat de nociva precum cred toate doamnele. Ea se situeaza ca si doza undeva intre o radiografie pulmonara si un CT de cap nativ, sa zicem. Discutam in medie de o doza de 0,1 - 0,4 milisieverti. Iradierea noastra din mediul natural - pentru ca trebuie sa stim ca noi ne iradiem in fiecare zi din mediul natural - este cam de 2 milisieverti pe an. Ori o mamografie are intre 0,1 - 0,4.
Bun. Deci nu este o investigatie de care sa ne temem...
Nu. Este o investigatie iradianta, intr-adevar, are contraindicatii, dar trebuie sa o facem pentru ca beneficiul ei este superior iradierii.
Si ati spus ca este indicata femeilor cu varsta peste 40 de ani, da?
Da. S-a stabilit ca si varsta, ca si reper temporal, varsta de 40 de ani. Bineinteles in urma unor studii, in tari in care s-au facut programe de screening. Pentru ca in jurul acestei varste, pe de o parte, se schimba compozitia sanului. Adica sanul nu este mai putin dens, apare mai mult tesut adipos, si-atunci mamografia ne este de ajutor pentru ca putem vedea leziunile mai bine. Pe de alta parte pentru ca odata cu inaintarea in varsta incidenta cancerului de san creste, pe de alta parte si pentru ca tesutul glandular isi pierde oarecum... devine mai putin sensibil, ca sa zic asa, la iradiere. Nu este atat de sensibil ca la 20-30 de ani.
Dar sunt situatii in care mamografia se recomanda sub aceasta varsta?
Sunt situatii in care se recomanda sub aceasta varsta, putem face mamografie la persoane tinere cand avem o suspiciune inalta de cancer sau o leziune descoperita printr-o alta metoda imagistica - ecografic, RM sau leziune palpabila care are un grad de suspiciune inalt de cancer, adaugam si mamografia ca sa mai adaugam caracteristici leziunii. Sa participam la formularea unui diagnostic complet.
Deci nu este suficienta ecografia de san...
Nu, nu, nu. Nu. Ecografia este indicata la femei pana in 40 de ani, mamografia dupa 40 de ani. Dar dupa 40 de ani se prefera cele doua investigatii, pentru ca ele sunt cumva complementare: mamografia vede ceva, ecografia vede altceva. Mamografia este importanta si pentru ca vede microcalcificarile, focarele de microcalcificari suspecte...
Ce, ce inseamna?
Microcalcificarile sunt depuneri de calciu care pot fi benigne sau maligne. Atunci cand au caractere maligne mergem mai departe cu investigatiile. Mamografia e singura care le vede pe aceste focare de microcalcificari suspecte. Si-atunci este importanta. De asta trebuie sa o facem.
Si in cazul in care sunt benigne?
In cazul in care sunt benigne...
Le lasam...
... le lasam in pace. Le descriem... Avem microcalcificari benigne si-atat. Daca gasim un focar de microcalcificari suspect, trebuie sa mergem mai incolo cu investigatiile. In principiu cu punctie. Biopsie.
O sa vorbim putin mai tarziu si despre asta. Inainte de a va pune urmatoarea intrebare as vrea sa le spun doamnelor care ne urmaresc ca ne pot trimite intrebarile lor in comentarii si eu vi le voi adresa in timpul acestui live. Bun. Spuneati ca este recomandata femeilor dupa 40 de ani. Sigur ca sunt aceste situatii speciale, in care se recomanda mamografia, dar cat de des poate fi facuta mamografia?
Dupa 40 de ani la un an sau la doi ani. Bineinteles, radiologul stabileste aceasta ritmicitate, in functie de rezultatul mamografiei. In functie de aspect, in functie de densitatea sanilor doamnei respective. Sau exista si cazuri in care, de exemplu, gasim - cum am spus - un focar de microcalcificari care la momentul respectiv nu putem spune cu certitudine e suspect, nu este, ar trebui sa-l punctionam... Chemam doamna la 6 luni si-i facem doar o singura incidenta, deci o singura poza, nu o iradiem sa facem mamografia toata, pentru a vedea evolutia acelor microcalcificari. Ca sa stim cum gestionam mai departe situatia.
Am inteles. Si urmatoarea intrebare - pentru ca stiu ca dincolo de ce spuneam mai devreme cu iradierea -, o alta intrebare si o situatie care le sperie pe foarte multe femei: durerea. Cat de tare doare o mamografie, pentru ca asta cred ca este unul dintre motivele pentru care femeile evita cumva sa vina sa-si faca mamografie.
Si asta este unul din motive. Am intalnit foarte multe doamne care au spus ca nu vin, ca doare. Ca au auzit ele ca doare foarte tare. Da, exista un disconfort in timpul compresiei, compresia dureaza cateva secunde. Se comprima fiecare san, se fac cate doua incidente pentru fiecare san, deci facem in total patru incidente. Exista un grad de durere, dar fiecare persoana are un prag la durere. O sensibilitate. Si-atunci durerea asta este perceputa diferit. Insa programam mamografia in urmatoarea perioada dupa menstruatie, cand sanii nu mai sunt atat de durerosi, nu sunt tensionati, si-atunci putem sa toleram mai bine investigatia. Chiar asa se si indica s-o programam.
Bun. Asta este un aspect important de retinut. Deci, mamografia, dupa...
Dupa menstruatie.
... dupa menstruatie. Dar in timpul menstruatiei?
In timpul menstruatiei sanii sunt durerosi, inainte. Dupa menstruatie...
.. putem sa facem. Este cel mai indicat.
Am inteles. Si pregatirea? Ce-ar trebui sa stie femeile din momentul in care primesc aceasta recomandare de mamografie? Exista o pregatire speciala? Ce-ar trebui sa faca?
Pai in ziua in care face mamografie nu ar trebui sa folosim deodorant in axila, n-ar trebui sa folosim crema de corp, n-ar trebui sa folosim pudra de talc, pentru ca ele contin anumite substante care pot sa artefacteze imaginea. Pe urma ar fi bine sa se imbrace lejer. De obicei se prefera o vestimentatie din doua piese, astfel incat sa poti elibera jumatatea superioara a corpului. Pentru ca doamna va intra in cabinet, se va dezbraca de la brau in sus si va fi pozitionata de operator, care-i va face cele patru incidente, asa cum vorbeam pana acum. In rest nu necesita o pregatire deosebita. Bineinteles, trebuie sa mentioneze daca simte ceva, daca s-a intamplat ceva, daca este de control, daca e ingrijorata in legatura cu ceva. Asta deja face parte din anamneza, nu neaparat din pregatirea doamnei.
Si cat timp dureaza? Cat timp sta femeia?
Global dureaza - sa zic - 15 minute. In medie 15 minute, dar asta nu inseamna ca iradiem 15 minute. Iradierea este de foarte scurta durata, compresia este de foarte scurta durata, dar procedeul de cand a intrat in cabinet si pana sunt gata imaginile, cam 15 minute. Dupa aia imaginile vin in camera medicului, care le analizeaza. La o prima analiza putem sa spunem daca avem nevoie de incidente suplimentare, daca trebuie sa mai facem ceva, daca facem o incidenta marita, daca... sau daca le lasam asa.
Si de obicei se face mamografie la ambii sani sau doar la sanul care poate are probleme sau...
Musai facem mamografie la ambii sani. Neaparat la ambii sani. Doar acolo unde avem mastectomie si nu mai avem sanul respectiv, facem mamografie unilaterala.
As vrea sa ne detaliati un pic cu ce inseamna de fapt procedura in sine. Spuneati ca femeia intra...
Deci...
... in sala unde este aparatul...
... doamna intra, da, in sala cu aparatul, se dezbraca de la brau in sus, este pozitionata pe un stativ (ca sa zic asa), sanul este pozitionat pe un stativ, este comprimat si se realizeaza cate o incidenta cranio-caudala pentru fiecare san si oblica pentru fiecare san. Deci in total patru incidente. Asta la o mamografie digitala simpla.
Patru incidente inseamna patru...
Patru poze...
... poze.
... pe limbajul...
Oamenilor.
Patru poze, da. Dupa care doamna este libera, asteapta concluziile - ca sa zic asa - preliminare.
Si aceste concluzii, rezultatul, vine practic in aceeasi zi? Sau...
Rezultatul poate veni pe loc, poate veni in 24 de ore. Eu personal ma uit pe mamografii in momentul in care ies imaginile, ca sa vedem daca e nevoie sa facem ceva suplimentar sau nu. Sa nu o chemam pe doamna inapoi. Dar se practica aceasta rechemare. Adica se cheama si-n alte parti. Daca e nevoie de-o incidenta suplimentara, se cheama pacienta, facem incidenta suplimentara ca sa putem totusi sa formulam un diagnostic.
Ati spus mai devreme de mamografie digitala. Pentru ca as vrea sa explicam si asta. Sunt mai multe tipuri de aparate, da?
Da. Acum am vorbit de mamografia digitala bidimensionala, 2D. Exista si mamografia 3D, tridimensionala, sau cu tomosinteza. Mamografia cu tomosinteza face mai mult decat cele patru imagini, facem niste felii - ca sa zic asa -, niste slice-uri pentru fiecare san si dupa aia aparatul le uneste, le sintetizeaza si scoate niste imagini pe care noi le analizam. Fiind atat de multe slice-uri, atat de multe felii din san, bineinteles ca este... ma rog, vine in ajutorul radiologului, pentru ca putem detecta leziuni pe care altfel, pe 2D, nu le-am putea vedea.
Deci este mai recomandata...
Este cumva superioara mamografiei 2D.
Bun. Mergem mai departe si-as vrea chiar sa va citesc, pentru ca incep sa intre intrebari de la doamnele care ne urmaresc. Este vorba despre ecografie de san, dar o sa va rog sa raspundem: „Cum se face distinctia intre microcalcificari benigne si maligne dupa o ecografie de san?”
La ecografie nu facem distinctia intre microcalcificari. In primul rand microcalcificarile nu se vad ecografic. Se vad calcificari, dar se vad calcificari la anumite dimensiuni: calcificari mari, macro, sau calcificarile parietale de la nivelul unui chist, de exemplu. Dar microcalcificarile, focarele de microcalcificari se vad la mamografie. Pe mamografie exista niste criterii. Cu cat sunt mai mari, mai rotunde, mai dispersate, au caractere benigne. Cu cat sunt mai grupate, mai polimorfe, adica au forme diferite, au dimensiuni diferite (sau mai pulverulente spunem noi, adica au niste dimensiuni foarte, foarte mici si grupate), cu atat devin suspecte.
Bun. Revenind la mamografie si la tema noastra. Spuneati si mai devreme de investigatiile suplimentare care se fac. Mamografia este cea care pune diagnosticul final sau este nevoie de alte investigatii suplimentare?
Asa cum va spuneam, dupa 40 de ani se prefera examinarea mamografie combinata cu ecografie. Daca avem de-a face cu niste sani densi, daca avem de-a face cu niste sani cu o structura adipoasa unde se vede tot, unde vedem ca nu este nicio structura, nicio leziune suspecta, nicio formatiune, ecografia nu este neaparat necesara. Dar cele doua sunt cumva complementare. Vedem o opacitate de exemplu nodulara pe mamografie, ecografic o vedem, este solida sau lichida. Deci cumva se fac ambele. Mamografia singura nu pune neaparat diagnosticul 100%. De cele mai multe ori o completam cu ecografie. Daca gasim o leziune suspecta e nevoie uneori sa facem si alte investigatii. E nevoie uneori sa facem RMN. Cand avem o discrepanta, de exemplu, intre mamografie si ecografie. Daca la eco se vede ceva, la mamografie nu se vede sau invers, facem RMN sa mai aducem niste informatii in plus. Sau daca avem, de exemplu, un ganglion in axila suspect dar nu gasim nimic mamografic si ecografic, recomandam RMN. Ca sa gasim o cauza.
Si biopsiile de care spuneati la inceput?
Biopsiile sunt necesare pentru leziunile suspecte, pentru ca dupa aia trimitem la... facem examen anatomopatologic si imunohistochimic. Dar deja aicea intram pe un alt teritoriu.
Da. Revenim. O sa va citesc o alta intrebare de la una dintre doamnele care ne urmaresc: „De la ce varsta apar microcalcificarile?”
Nu exista o varsta la care apar microcalcificarile. Ele apar sau nu, pot fi benigne sau maligne. Nu avem o varsta la care apar microcalcificarile.
Dar la ce ar trebui sa fim noi atente, acasa?
Nu se palpeaza. Nu se simt microcalcificarile. Deci mamografia este singura care ne ajuta la aceste focare de microcalcificari. Ele nu se simt la palpare. Nu ne putem da seama ca avem microcalcificari, altfel.
Doar noduli, da?
Formatiuni nodulare, eu stiu, altfel de anomalii palpatorii, tegument modificat, scurgeri mamelonare, anomalii palpatorii in axila, astea le putem descoperi si noi, acasa. Dar microcalcificarile, nu.
Asta apropo de ce spuneam la inceputul acestui live, ca este important sa facem aceasta autopalpare acasa si sa...
Da, da.
... mergem nu doar atunci cand descoperim ca este ceva in neregula, ci si ca investigatie de rutina.
Periodic.
O data pe an sau o data la doi ani?
O data la doi ani de screening, iar atunci ceva e... descoperim ca ceva este in neregula, ar trebui sa ne prezentam la medicul specialist, in speta la ginecolog, care mai departe sa ne directioneze catre ce investigatii ar trebui sa facem.
Sau daca avem pe cineva in familie care...
Daca avem pe cineva in familie care a avut cancer de san, adica avem rude de gradul I, avem mama, sora, atunci riscul de cancer de san creste si ar trebui sa facem un screening mai serios si de la o varsta oarecum mai mica. In principiu incepem cu ecografia, facem autopalparea asta periodica si mamografie chiar si anual.
Multumesc pentru raspuns. O sa va citesc o alta intrebare: „Daca exista o durere in partea laterala a ambilor sani si-am facut o ecografie mamara care a iesit OK, exista motive de ingrijorare?”
In principiu, daca exista o durere bilaterala, deci in ambii sani, si daca durerea asta este ciclica, are legatura cu menstruatia, dispare dupa menstruatie, asta nu este un simptom. Deci n-ar trebui sa ne ingrijoreze. Pot sa existe acolo leziuni chistice sau alte modificari care sa dea aceasta durere, dar nu ne facem griji in legatura cu cancerul. Durerea ar trebui sa fie unilaterala, mai mult decat atat, nodulii care mai tarziu ii diagnosticam ca fiind cancer nu sunt durerosi, de cele mai multe ori sunt silentiosi, doar se palpeaza, sunt duri, au o crestere lenta. Deci durerea bilaterala la ecografic normala, nu ar trebui sa ne ingrijoreze. Mai ales daca este ciclica.
Deci tinuta sub control pana la urma, si mers la medic.
Facute ecografii la 6 luni, la 4 luni.
In regula. ”Daca in urma unei mamografii sunt vizibile microcalcificari benigne, la ce perioada de timp este recomandata o alta mamografie?” este urmatoarea intrebare.
Normal, de screening. Deci nu ne punem probleme daca microcalcificarile sunt incadrate ca fiind benigne, nu ne punem probleme in legatura cu ele.
Eu ma bucur ca intra aceste intrebari, pentru ca este un subiect important. Vorbeam noi si inainte sa incepem acest live, ca sunt foarte multe cazuri de cancer de san si este un subiect care trebuie vorbit nu doar in luna octombrie.
Trebuie vorbit in fiecare luna si toate doamnele ar trebui sa stie ca exista anumite semne, anumite simptome, exista anumiti factori de risc pe care ar trebui sa-i cunoasca si-ar trebui sa vina sa-si faca investigatii de screening, sa nu ajungem in etapa de diagnostic, cand deja se prezinta intr-o faza tardiva. Uneori avem si ganglioni in axila, adica cand descopera o formatiune nodulara stau cu ea acasa, mai trece un an, mai trec doi si vin tarzior la medic.
Cu atat mai tare cu cat este un cancer care daca este descoperit intr-un stadiu incipient, are sanse mari de vindecare, tratare.
Vindecare. Rata de supravietuire mare, mai nou. Prin metodele terapiei care se practica acum si descoperit intr-o faza incipienta, da.
Si cu toate acestea sunt femei care, desi au simptomele si semnele ca ar fi ceva in neregula la sani, evita sa mearga la medic.
Evita. Evita si de frica investigatiei, ce spuneam...
De durere.
... adineaori, de durere, ca au auzit ele ca doare foarte tare, dar le este frica si de verdict, practic. Adica le e frica de ce va spune medicul in momentul in care fac investigatia.
Da. Eu mereu spun „Mai bine merg sa-mi spuna ca e bine, decat sa ma duc si sa aflu ca de fapt lucrurile nu sunt tocmai OK”.
Si daca nu e bine, exista solutii.
Exact.
Toate doamnele pe care le-am intaalnit eu si unde nu era prea bine, am incercat sa le explic ca exista solutii. Si mergem mai departe. Si ne folosim de aceste solutii si tratam, si lucrurile vor fi bine.
Cred ca ne apropiem de finalul acestui live. Daca nu mai sunt intrebari, as vrea sa tragem o concluzie a acestei discutii si sa le incurajam cumva pe doamne sa mearga la control si sa-si faca mamografiile, pentru ca despre mamografii vorbim.
Pai doamnele... E asa cum am spus: trebuie sa stie ca exista niste factori de risc. Factorii de risc sunt: rude de gradul I cu cancer de san, predispozitie genetica (sunt genele BRCA-1, BRCA-2), obezitatea, lipsa activitatii fizice, menopauza tardiva, prima menstruatie precoce, nuliparitatea, adica doamnele care nu au copii, lipsa alaptarii, astia sunt niste factori de risc. Unii dintre ei ii putem modifica, ii putem influenta noi, ma rog, ca si stil de viata, ca si... Unii, nu. Pentru ca asa ne-am nascut. Si-atunci, doamnele, tinand cont de toate aceste elemente si de examenul ala pe care ar trebui sa-l facem, examen e mult spus, palparea aia pe care ar trebui s-o facem lunar, ar trebui sa vina sa-si faca investigatii. De screening. Asa cum am spus. Sa n-ajungem in faza de diagnostic.
Mi-a placut foarte tare cum ati spus mai devreme ca, OK, nu putem sa prevenim 100%, dar macar daca ajungem, putem sa depistam din timp o boala care sa spunem ca se poate, se poate trata. As vrea sa va mai citesc o intrebare: „Dupa 40 de ani este suficient sa facem doar ecografii in mod regulat sau ar trebui sa facem oricum si mamografii, in ideea in care la ecografii nu se poate vedea totul?”
Dupa 40 de ani obligatoriu facem o mamografie pe an sau la doi ani, in functie - v-am spus - de ce vede radiologul pe mamografia respectiva, da? Dupa care, daca e nevoie, facem sau nu ecografie. Deci musai mamografie.
OK, am raspuns si la aceasta intrebare. Inca asteptam sa mai intre si alte intrebari. Pana atunci as vrea sa mai vorbim inca o data despre... Am retinut ca iradiaza, dar nu atat de tare incat sa ne panicam, si-as vrea sa insistam pe acest lucru pentru ca este una dintre marile temeri si o aud si eu la femeile din jurul meu, care... carora le este teama de doza de iradiere.
Da. Iradierea pe torace, pe mediastin, la persoanele tinere, este insasi un factor de risc pentru cancerul mamar. Tocmai de asta probabil s-a incetatenit treaba asta, ca iradiaza, si-atunci nu mergem sa facem mamografie. Dar, cum am spus, odata cu varsta incidenta cancerului creste, odata cu varsta (s-a stabilit ca si reper varsta de 40 de ani) facem mamografie pentru ca beneficiul este superior riscului de iradiere. Atunci cand vrem sa obtinem un diagnostic facem investigatii, astfel incat sa obtinem diagnosticul respectiv, pentru ca – clar - beneficiul pacientului este superior.
Asa este. Va mai citesc o alta intrebare care a intrat acum. Am discutat, dar probabil ca doamna nu a fost de la inceputul live-ului nostru. „Daca se recomanda mamografia si inainte de 40 de ani”.
Se recomanda inainte de 40 de ani in cazurile in care am discutat, atunci cand e o persoana tanara care are o suspiciune inalta de cancer, o leziune descoperita printr-o alta metoda imagistica sau chiar palpabila. Si-atunci facem mamografie pentru ca ne ajuta in diagnostic. Dar nu facem mamografie pentru ca avem o durere de sani la menstruatie. Am avut situatii de-astea si a trebui sa explicam ca nu facem mamografie doar pentru asta. Facem o ecografie si vedem ce se intampla acolo.
Bun.
Astea sunt recomandarile. Si recomandarea Societatii Romane de Imagistica a Sanului: nu facem inainte de 40 de ani - pentru screening - mamografie.
Da. Si, oricum, ideal, spuneati ca ar trebui sa faca si ecografia si mamografia dupa ce a trecut menstruatia - da? -, ca sa nu mai fie acele dureri in sani.
Da. Ca sa tolereze mai usor durerea, sa nu mai existe ... Bine, s-au facut niste studii in afara, nu la noi. Multe doamne au zis ca compresia de la o mamografie seamana cu compresia mansetei de la tensiometru. Deci nu este o durere foarte...
Insuportabila, da...
Cum am spus, depinde de pragul fiecaruia la durere. Nu e... Este o... este subiectiva.
Si nici nu este o durere constanta, banuiesc.
E de cateva secunde. Deci nu e ceva care sa nu poata fi tolerat.
Bun. Deci, doamnelor, mergeti la mamografie o data pe an sau o data la doi ani...
In functie de recomandarea...
... in functie de recomandare...
... medicului.
... este foarte important sa aveti un medic ginecolog la care sa mergeti anual si care sa va recomande sa faceti aceasta investigatie. Foarte important, spuneati dumneavoastra, in ziua consultatiei, in ziua investigatiei, nu folosim, nu folositi deodorant - da? - cu parfum...
Antiperspirant, crema de corp, pudra de talc, tot felul de substante cu care ne dam pe corp, pentru ca pot artefacta imaginea si - ma rog -, vestimentatie lejera, cat sa putem sa ne eliberam partea superioara a corpului...
Partea de sus.
... ca sa putem face investigatia. Ca sa nu fie neplacuta.
Investigatie care dureaza cel mult 15 minute, ati spus dumneavoastra.
De la intrare, vorbit, povestit daca avem ceva, plus investigatia propriu zisa.
Bun. Haideti ca au mai intrat intre timp si alte intrebari. Imediat. „Ati intalnit persoane cu adenopatii axilare dupa vaccinare anti-COVID?”
Da.
„Si daca ati urmarit cumva evolutia acestora, daca stiti dupa cat timp dispar.”
Nu am urmarit evolutia, dar am intalnit adenopatii axilare si fara o - ma rog - leziune in san si dupa ce-am discutat cu doamna, mi-a spus ca este vaccinata anti-COVID in urma cu doua-trei zile. Ramane ca doamna sa urmareasca ce se intampla in timp cu adenopatia, sa se duca sa faca o ecografie daca persista.
Bun. Deci...
Asta nu e, nu tine de...
Da. Dar nu e de, nu e de speriat neaparat.
Nu e de speriat. Ea este si mentionata ca una din reactii adverse dupa vaccinare.
Da. Si mie mi s-a intamplat dupa rapel, deci este... este OK. Bun. Sa va mai citesc ce alte intrebari au mai intrat, si le multumim tare mult doamnelor care ne urmaresc, si ca subiectul este de interes. „In caz ca avem sterilet si menstruatia este aproape inexistenta, in ce perioada a lunii ar trebui sa programam mamografia?”
Putem s-o programam oricand. Deci v-am spus, nu este o contraindicatie. Se prefera perioada de dupa menstruatie din cauza sensibilitatii sanilor.
Da. Dar doamna spune ca menstruatia este aproape inexistenta. Deci ar...
Aproape inexistenta... Probabil ca exista intr-o cantitate mica sau nu poate sa fie absenta. Daca e aproape inexistenta probabil ca exista intr-o cantitate mica.
Deci se poate programa oricand?
Da, se poate programa in orice perioada a lunii.
Exact. Ideal e sa nu fie in perioada in care este menstruatia. O alta intrebare: „Buna ziua! Am facut o mamografie, a iesit un nodul benign...
Asa...
... am 33 de ani, am fost recomandata de catre chirurg. Cat de sigur este ca e benign? Trebuie neaparat scos acel nodul? Se poate intampla sa se malignizeze?”
Daca doamna stie ca este benign, inseamna ca a fost incadrata intr-o clasa - avem noi limbajul acesta universal, codificarea BI-RADS, in care incadram leziunile, si daca a fost incadrata intr-o clasa benigna, probabil BI-RADS 2, ca acolo sunt leziunile benigne, presupun ca radiologul respectiv l-a incadrat dupa niste criterii imagistice. Presupun ca i-a recomandat si o ecografie complementara, sa vada structura acelui nodul. Suta la suta nu stim decat cand facem examen anatomopatologic, dar avem criterii imagistice pe baza carora incadram leziunile in clasele BI-RADS, ce spuneam adineaori. BI-RADS 2 inseamna benign.
„Dar poate sa malignizeze?” Este urmatoarea intrebare a doamnei.
Depinde ce leziune, ce tip de leziune este. Daca este o leziune chistica simpla, nu va maligniza. Depinde.
Bun. Deci e de mers in continuare, de tinut sub observatie si de vazut.
Probabil ca a facut si ecografie sau urmeaza sa faca si ecografie. Daca e o leziune chistica, trebuie monitorizata ecografic.
Da. In regula.
Sau un fibroadenom, de exemplu. Trebuie monitorizat ecografic.
Cat de des ar trebui sa faca asta?
Pai daca n-a facut investigatii niciodata, prima data la 6 luni. Dupa care largim intervalul, vedem daca leziunile sunt stabile pentru o perioada lunga de timp si-atunci largim intervalul.
Si apropo de intrebarea de mai devreme, cu steriletul. Banuiesc ca nu are nicio legatura, se pot face mamografiile fara nicio problema. Adica nu...
Nu este o contraindicatie. Contraindicatia, ma rog, absoluta, este sarcina, femeia insarcinata. Nu o iradiem. In rest putem sa facem mamografii.
Dar daca se intampla ca femeia insarcinata sa aiba recomandare de mamografie, banuiesc ca...
Atunci sunt niste cazuri...
... se merge...
... din nefericire...
... exceptionale.
... exceptionale, in care probabil este o leziune cu o suspiciune inalta de malignizare si se discuta cazul intr-o comisie multidisciplinara si se ia o decizie potrivita pentru pacienta. De principiu se evita mamografia in sarcina. Orice investigatie iradianta de fapt, nu numai mamografia. Si depinde si de perioada sarcinii.
In regula. Multumim tare mult.
Si eu va multumesc.
Si le multumim tare mult doamnelor ca ne-au trimis intrebarile lor.
Sper ca am mai lamurit un pic din nelamuriri si din intrebari.
Da, cu siguranta, cu siguranta a fost de folos, pentru ca este o tema - asa cum spuneam -, este o tema care trebuie dezvoltata si trebuie incurajate femeile sa mearga, sa aiba grija de sanii lor si sa mearga la control si sa nu se teama, pentru ca aici cred ca este marea problema. Spuneati teama de investigatii si teama sa nu afle ca au ceva, si-as vrea sa...
Un raspuns negativ, da.
Da. As vrea sa incheiem intr-un ton optimist si spuneati -si repet, mi-a placut tare mult - ca este foarte important, OK, nu putem sa prevenim 100% dar...
Macar sa diagnosticam din timp...
Asa.
... astfel incat sa putem trata. Si pentru asta ne ajuta si ceea ce am vorbit: autopalparea lunara. Si-acolo trebuie sa fim foarte atente. Femeile trebuie sa-si cunoasca foarte bine corpul, si-atunci cand vad o schimbare, o modificare de orice fel, fara jena, fara rusine, fara ezitare, sa apeleze la un medic. Care, mai departe, le directioneaza catre ce investigatie este necesara.
Autopalparea care se poate face... As vrea sa mai spunem semnele la care trebuie sa fie atente femeile ca sa ramana, asa, ca o concluzie a discutiei.
Deci autopalparea o facem lunar.
Da.
O facem si dupa menopauza. Exista niste metode: ca in sensul acelor de ceasornic, de la stanga la dreapta, de sus in jos, important este sa acoperim toata suprafata sanului si cadranele externe, si tot, si mamelon, si axila. De preferat in aceeasi zi a lunii, ca sa avem cumva o comparatie, si sa fim atente la semne. Adica: orice modificare a tegumentului ca si grosime, ca si culoare, ca dimensiune de san. Sanul cu cancer se retracteaza, devine mai mic. Mamelonul devine retractat. Exista eroziuni mamelonare, exista scurgeri mamelonare - de multe ori sanghinolente, maronii. Anomalii palpatorii in axila, adica niste noduli pe care doamna ii simte in axila. Sau un nodul in san, asta e de departe cel mai des intalnit. Doamnele descopera cand este foarte mic, mic, mic si stau cu el asa, ca nu doare. Si daca nu doare, zic ele ca nu e nimica si pot sa stea asa.
Da.
Si nu e bine. Pentru ca cancerul nu doare. Exista o forma de cancer care doare, forma inflamatorie, dar atunci avem niste fenomene mai - ca sa zic asa - accentuate: inflamatie, roseata, sunt mai spectaculoase. Si-atunci e imposibil sa nu vina la medic. Deci trebuie sa fie atente la orice fel de schimbare la nivelul sanului. Sa-si cunoasca foarte bine corpul. Sunt doamne pe care le intreb: „Mamelonul era asa dintotdeauna sau si-a schimbat forma in ultima luna?” „Pai... parca era asa.” Deci trebuie sa stim foaret bine ce se intampla cu noi. Sa ne dam seama la timp.
Bun. Deci fara xxxx oglinda, sa ne dam... sa fim xxxx
In oglinda, la dus, ideea este sa observam cu atentie ce se intampla si la primul semn care ne ingrijoreaza sa mergem la medic.
Bun. Ce de... ce de informatii bune de retinut! Eu sigur le-am retinut, sper ca si pentru voi au fost de folos. Multumim inca o data pentru toate intrebarile pe care le-ati adresat, multumim si doameni doctor ca ne-a raspuns pe intelesul nostru la intrebarile pe care le-am primit.
Sper.
Cu siguranta. Si dati mai departe acest live pentru ca e nevoie sa ajunga la cat mai multe femei. Aveti grija de sanatatea sanilor, cunoasteti-va corpul (cum spunea si doamna doctor) si multa sanatate. Seara buna!
Multa sanatate!