Riscul de a dezvolta simptome severe de COVID-19 poate fi crescut la persoanele in varsta, pe de o parte, iar pe de alta parte, ca urmare a unor afectiuni importante, indiferent de varsta pacientului - ca de exemplu, boli cronice la nivelul inimii sau plamanilor, obezitate, diabet sau un sistem imunitar slabit. Acest aspect este similar cu ceea ce s-a observat in cazul altor boli respiratorii infectioase, cum ar fi gripa. Persoanele la care sunt prezenti mai multi factori, prezinta un risc cu atat mai mare de a face o forma severa de COVID-19.
Forma severa de boala inseamna ca persoana cu COVID-19 poate avea nevoie de:
- Spitalizare
- Terapie intensiva
- Ventilatie pentru sustinerea respiratiei
- Sau poate chiar sa decedeze
Varsta inaintata
Orice persoana, indiferent de varsta, inclusiv copiii, se pot imbolnavi de COVID-19. Insa, boala afecteaza cel mai frecvent adultii de varsta mijlocie si seniorii. Riscul de a dezvolta simptome severe creste odata cu inaintarea in varsta, persoanele > 85 de ani avand cel mai mare risc. In Statele Unite, aproximativ 80% din decesele cauzate de COVID-19 au fost la persoanele > 65 de ani si 95% la persoanele > 45 ani. Riscurile sunt cu atat mai mari pentru persoanele in varsta atunci cand au si alte boli asociate.
Persoanele in varsta aflate in Caminele de batrani prezinta un risc ridicat, deoarece adesea au multiple probleme de sanatate, combinate cu varsta inaintata. In plus, virusul se poate raspandi foarte usor printre oamenii care traiesc in contact strans unii cu altii. De asemenea, persoanelor in varsta care sufera de dementa Alzheimer le este dificil sa inteleaga si sa-si aminteasca masurile de preventie recomandate.
Afectiuni pre-existente
Centrul pentru prevenirea si controlul bolilor (CDC) din Statele Unite a analizat dovezile existente pentru mai multe afectiuni sau factori de risc care ar putea creste riscul ca o persoana sa faca o forma severa de COVID-19.
Mai jos, o lista de conditii medicale prezentata in ordine alfabetica (nu in ordinea determinata de risc):
Accident vascular cerebral si boala cerebrovasculara
Bolile cerebrovasculare, ca de exemplu accidentul vascular cerebral (AVC), in care este afectata circulatia sangelui la nivelul creierului, cu scaderea aportului de oxigen si in final moartea neuronilor, predispun la a face o forma severa de COVID-19.
Boli cardiace
Afectiunile cardiace care cresc riscul de a face o forma severa de COVID-19 sunt:
- Boala arteriala coronariana
- Insuficienta cardiaca
- Cardiomiopatia
- Malformatii congenitale cardiace
- Posibil hipertensiunea arteriala (HTA)
Boli respiratorii cronice
COVID-19 afecteaza plamanii, astfel incat riscul de a avea simptome severe este mai mare daca ai deja o boala pulmonare cronica, cum ar fi:
- Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC), incluzand emfizemul si bronsita cronica
- Astm (formele moderate si severe)
- Cancer pulmonar
- Fibroza chistica (cu sau fara transplant pulmonar sau alt tip de transplant de organ solid)
- Pneumopatie interstitiala
- Hipertensiune pulmonara (HTP)
Boala cronica de rinichi si de ficat
Boala cronica de rinichi indiferent de stadiu si afectiunile cronice de ficat (boala de ficat alcoolica, steatoza non-alcoolica si in special ciroza) pot slabi sistemul imunitar, ceea ce poate creste riscul de a face o forma severa de COVID-19. De asemenea, administrarea de medicamente pentru tratarea unui pacient cu o forma severa de COVID-19 poate avea efecte negative asupra ficatului.
Cancer si anumite afectiuni severe ale sangelui
Persoanele care au cancer in prezent prezinta un risc mai mare de a dezvolta o forma severa de COVID-19. Acest risc poate varia, in functie de tipul de cancer si de tipul de tratament efectuat.
Anumite afectiuni hematologice severe cresc riscul de COVID-19 sever:
- Siclemia (drepanocitoza sau anemia cu celule in secera). Siclemia este o afectiune hematologica genetica care presupune producerea unui tip anormal de hemoglobina (hemoglobina S). Hemoglobina este o proteina care se afla in globulele rosii (eritrocite) al caror rol este de a transporta oxigenul de la plamani catre toate celulele organismului. Hemoglobina S este prea putin solubila sau lichida si determina schimbarea formei hemoglobinei de la un disc de forma rotunda la cea de secera, ceea ce limiteaza durata de viata a eritrocitelor si determina blocarea vaselor de sange de dimensiuni mici.
- Talasemia majora. Talasemia este o alta boala hematologica mostenita care afecteaza capacitatea de producere a hemoglobinei si care creste riscul de COVID-19 sever. Cand pacientul mosteneste genele de la ambii parinti, apare tipul cel mai sever de talasemie - talasemia majora, care determina o forma severa de anemie dependenta de transfuzii de sange pe toata durata vietii.
Consum de alcool si de droguri
Consumul la risc de alcool si dependenta de droguri (opioide, cocaina, etc.) cresc riscul de COVID-19 sever.
Dementa si alte afectiuni neurologice
Afectiuni neurologice, cum ar fi dementa, cresc riscul ca pacientul sa faca o forma severa de COVID-19.
Diabet zaharat tip 1 si tip 2
Diabetul de tip 1 sau tip 2 creste riscul de a avea simptome severe de COVID-19. Supraponderea si obezitatea, cresc, in plus, acest risc.
Diabetul si obezitatea scad eficienta sistemului imunitar al unei persoane. Diabetul creste riscul de infectii in general. Acest risc poate fi redus prin mentinerea controlului nivelului de zahar din sange (glicemiei) si continuarea administrarii medicamentelor pentru diabet si a insulinei. Daca esti supraponderal sau obez, este important sa scazi in greutate avand o alimentatie sanatoasa si efectuand regulat o activitate fizica.
Fumat
Fumatul in prezent si istoricul de fumator predispun la a face o forma severa de COVID-19. Daca fumezi in prezent, renunta! Daca obisnuiai sa fumezi, nu incepe din nou! Daca niciodata nu ai fumat, nu incepe sa fumezi!
Sarcina
Femeile insarcinate prezinta un risc crescut de a face o forma severa de COVID-19 comparativ cu femeile care nu sunt insarcinate. In plus, femeile care fac COVID-19 in timpul sarcinii ar putea avea un risc crescut de rezultate adverse ale sarcinii, cum ar fi nasterea prematura.
Sistem imunitar slabit
Sistemul imunitar „ataca” germenii (virusuri, bacterii, paraziti sau fungi) care au patruns in corp si ii elimina din organism. Imunodeficienta este o conditie medicala in care capacitatea sistemului imunitar de a apara organismul si de a lupta impotriva infectiilor este compromisa sau complet absenta.
Majoritatea cazurilor de imunodeficienta sunt dobandite, secundare unor conditii medicale de tipul:
- Transplant de organe
- Transplant de maduva osoasa
- Tratamente pentru cancer
- Infectia HIV/SIDA
- Utilizarea pe termen lung de corticosteroizi
Mult mai rar, imunodeficienta este primara si este cauzata de anumite defecte genetice ale sistemului imunitar, cu care copilul se naste.
Sindrom Down
Persoanele cu sindrom Down au un risc crescut de a face infectii pulmonare in general. De asemenea, acesti pacienti prezinta un risc mai mare de a avea diverse afectiuni care au la randul lor un impact asupra dezvoltarii unor simptome mai severe de boala, ca de exemplu boala coronariana sau malformatii congenitale, sindrom de apnee in somn, obezitate si diabet.
Multi adulti cu sindrom Down traiesc in camine de ingrijire medicala, unde este mai dificila evitarea expunerii la vius ca urmare a contactului cu alti rezidenti sau cu personalul medical. Sindromul Down afecteaza adesea si abilitatile intelectuale, astfel incat poate fi mai dificil pentru aceste persoane sa inteleaga si sa respecte masurile de preventie.
Supraponderea si obezitatea
Supraponderea (definita ca un indice de masa corporala (IMC) cu valori intre 25-30), obezitatea (IMC 30-40) si obezitatea morbida (IMC ≥40), cresc riscul pentru a avea simptome severe de COVID-19. Riscul creste odata cu cresterea valorii IMC.
Informatii despre copii si adolescenti
Desi copiii se imbolnavesc mai putin decat adultii, copiii cu afectiuni medicale subiacente prezinta un risc crescut de COVID-19 sever. Din pacate, dovezile actuale privind aceste afectiuni sunt limitate. Se considera ca pacientii care au boli genetice, neurologice, metabolice sau malformatii cardiace congenitale pot prezenta un risc crescut de boala severa COVID-19. Similar cu adultii, copiii cu obezitate, diabet, astm necontrolat sau alte boli pulmonare cronice, siclemie si imunodeficienta au, de asemenea, un risc crescut de a face o forma severa de COVID-19.
Ce poti face
In general, cu cat persoana este mai in varsta sau cu cat are mai multe afectiuni si cu cat acestea sunt mai severe, cu atat este mai important sa aplice masurile preventive impotriva COVID-19, cum ar fi vaccinarea, purtarea mastii, distantarea sociala si practicarea spalatului pe maini.
Daca ai o boala care creste riscul de a face o forma severa de COVID-19, urmatoarele masuri sunt utile:
- Continua sa iei medicamentele asa cum au fost recomandate de catre medicul curant si nu shimba schema de tratament fara sa discuti cu acesta.
- Urmeaza planul de tratament recomandat (ca de exemplu, planul de actiune in astm, programul de dializa, monitorizarea glicemiei, recomandarile de nutritie si activitate fizica) pentru a tine sub control boala.
- Asigura-te ca ai suficiente medicamente eliberate pe baza de reteta si fara prescriptie medicala pentru cel putin 30 de zile. Discuta cu medicul pentru a-ti elibera medicamente suplimentare (de exemplu pentru inca 30 de zile), astfel incat sa reduci mersul la farmacie.
- Asigura-te ca ai in casa alimente care se pot pastra mai mult timp, astfel incat sa poti respecta dieta recomandata (ca de exemplu, dieta in boala cronica de rinichi, in diabet etc.)
- Cunoaste factorii declansatori ai unui episod de boala si evita-i pe cat posibil.
- Asigura-te ca vaccinarile sunt la zi, in special impotriva gripei si pneumoniei. Desi aceste vaccinuri nu vor preveni boala COVID-19, este important sa nu faci gripa sau pneumonie daca vei avea COVID-19.
- Discuta cu medicul curant sau cu un psiholog despre teama, anxietate si stres si despre cum poti face fata acestei perioade de pandemie.
- Nu amana din cauza fricii de COVID-19 sa mergi la un consult in urgenta daca boala se deterioreaza. Unitatile de urgenta au protocoale bine stabilite pentru a te proteja sa te infectezi cu SARS-CoV-2, virusul care determina boala COVID-19.
- Suna-ti medicul de familie daca ai vreo nelamurire despre boala ta sau daca crezi ca ai putea avea COVID-19. Daca ai nevoie de ajutor de urgenta, suna la 112!
- Intreaba-ti medicul de familie cu privire la consulturile medicale non-critice. Acesta te va sfatui ce este mai indicat in cazul tau - daca se poate face un consult virtual, daca este nevoie de prezentarea ta la cabinet sau daca poate fi amanata consultatia. Discuta cu medicul despre actiunile de preventie de la cabinet.
*Informatia din acest articol era corecta in momentul postarii. Datorita naturii fluide a pandemiei COVID-19, intelegerea stiintifica despre boala, precum si recomandarile si ghidurile de tratament s-ar putea sa se fi schimbat de la data publicarii originale.
Surse de informatie:
- www.mayoclinic.org
- www.cdc.gov
- www.nhs.uk
- www.hopkinsmedicine.org
Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Content Writer