Ce sunt antibioticele si cand se administreaza

Ce trebuie sa stii:

• Bacteriologul scotian Alexander Fleming a descoperit in anul 1928 primul antibiotic natural, penicilina.
• Antibioticele nu actioneaza asupra virusurilor.
• Utilizarea adecvata a antibioticelor este esentiala pentru a reduce rezistenta la antibiotice.
• Fleming a prezis cresterea rezistentei la antibiotice. Bacteriile devin rezistente la antibiotice in timp, ceea ce reduce eficacitatea acestora pentru a controla infectia.
• Antibioticele actioneaza fie prin omorarea bacteriilor, fie prin oprirea cresterii acestora.
• Efectele secundare cele mai frecvente sunt: diaree, durere de stomac si greata.

Cum actioneaza antibioticele

Tratamentul cu antibiotic vizeaza eliminarea completa a bacteriei patogene din organism. Obiectivul unei molecule de antibiotic este de a ajunge la suprafata sau in interiorul celulei bacteriene si de a tinti selectiv anumite structuri moleculare sau biologice din componenta acesteia, lasand neafectat organismul uman (sau animal).

Exista diferite tipuri de antibiotice, care actioneaza in doua moduri:

• Omoara bacteriile (efect bactericid) - ca de exemplu penicilina. Aceste antibiotice interfera fie cu formarea peretelui celular bacterian, fie cu continutul celular al acestuia.
• Opresc cresterea bacteriilor fara sa le distruga (efect bacteriostatic) - ca de exemplu tetraciclinele.

Tipuri de antibiotice

Exista mai multe tipuri sau clase de antibiotice clasificate in functie de structura chimica, mecanismul de actiune si spectrul de activitate asupra bacteriilor.

Clase de antibiotice

O clasa de antibiotice este o grupare de diferite antibiotice care au proprietati chimice si farmacologice similare. Structura lor chimica poate fi asemanatoare si actioneaza asupra acelorasi bacterii sau asupra unor bacterii inrudite.

Exista 10 clase de antibiotice:

• Peniciline
• Cefalosporine
• Carbapeneme
• Macrolide
• Tetracicline
• Chinolone
• Lincomicine
• Sulfonamide
• Glicopeptide
• Aminoglicozide

Lista de mai jos exemplifica cele mai frecvente antibiotice generice, insa nu este exhaustiva.

Peniciline

• Se mai numesc si antibiotice beta-lactamice deoarece contin un nucleu de beta-lactama in molecula lor. In aceasta categorie sunt incluse penicilinele, cefalosporinele, monobactamele si carbapenemele.
• Actioneaza prin inhibarea sintezei peretelui bacterian avand efect bactericid (omoara bacteriile).
• Sunt cele mai folosite antibiotice.
• Penicilina este primul compus descoperit care a fost considerat un antibiotic adevarat. Descoperirea a fost facuta in anul 1928, de catre bacteriologul scotian Alexander Fleming care a observat ca secretia mucegaiului verde Penicillium notatum - care a contaminat in mod intamplator culturile, datorita unei ferestre lasate deschise - are capacitatea de a distruge colonia de bacterii cultivata.
• Descoperirea penicilinei a reprezintat una dintre marile realizari ale omenirii. Anterior, infectiile produse de rani si boli precum sifilisul erau aproape intotdeauna mortale.
• Bacteriile pot dezvolta rezistenta prin sinteza unor enzime - beta-lactamaze - care distrug nucleul beta-lactamic. Pentru a se depasi aceasta rezistenta, in clinica, penicilinele sunt asociate cu inhibitori de beta-lactamaza, cum este acidul clavulanic, sulbactamul sau tazobactamul. Un exemplu este medicamentul Augmentin care contine o combinatie de amoxicilina/acid clavulanic.
• Alergia la penicilina este cea mai frecventa alergie la medicamente. Aproximativ 10% dintre pacientii aflati in tratament raporteaza reactii alergice la penicilina. Totusi, pana la 90% dintre acestia nu sunt de fapt alergici. Reactiile alergice grave apar la un procent de 0,03% dintre pacienti. Alergia incrucisata intre penicilina si alte antibiotice beta-lactamice (ca de exemplu, cefalosporinele) este mai putin frecventa decat era considerata anterior.
• Exemple: amoxicilina, ampicilina, dicloxacilina, oxacilina, penicilina G (forma injectabila) si penicilina V (forma orala, care se adminstreaza pe gura).

Cefalosporine

• Sunt grupate in 5 generatii pe baza extinderii activitatii lor antimicrobiene, efectul pe bacteriile Gram-negative crescand cu fiecare generatie. Incepand cu generatia a patra, cefalosporinele prezinta spectru larg de activitate.
• Au efect bactericid (distrug bacteriile) si actioneaza similar ca penicilinele.
• Exemple: cefadroxil, cefalexina (generatia 1), cefuroxim, cefaclor, cefoxitina (generatia 2), cefotaxima, ceftriaxona, ceftazidima (generatia 3), cefepima, cefiderocol (generatia 4), ceftarolina (generatia 5). Generatia a 5-a este activa pe Staphylococcus aureus meticilin-rezistent (MRSA).

Carbapeneme

• Sunt inrudite structural cu penicilinele.
• Au cel mai larg spectru de actiune dintre beta-lactamine.
• Sunt considerate antibiotice de rezerva, pentru cazurile moderat/severe de infectii. Sunt rezervate ca ultima linie de tratament, pentru a preveni dezvoltarea rezistentei.
• Denumirea lor se face prin adaugarea sufixului -enem.
• Exemple sunt: meropenem, ertapenem si imipenem-cilastatin.

Macrolide

• Eritromicina este prima macrolida care a fost descoperita in anul 1952.
• Eritromicina a fost folosita frecvent ca alternativa la tratamentul cu penicilina in cazul pacientilor cu alergie la peniciline sau pentru infectii cu bacterii rezistente la peniciline.
• Ulterior, au fost dezvoltate macrolide de semisinteza, cum ar fi azitromicina si claritromicina, care se absorb mai usor si care determina mai putine reactii adverse.
• Denumirea lor se face prin adaugarea sufixului -micina.
• Exemple: eritromicina, azitromicina, claritromicina, josamicina, fidaxomicina, etc.

Tetracicline

• Sunt antibiotice cu spectru larg.
• Au efect bacteriostatic (inhiba cresterea bacteriilor fara sa le distruga).
• Sunt utilizate de mult timp in diferite infectii bacteriene.
• Principalul dezavantaj este rezistenta dobandita in timp, ceea ce a restrans utilizarea lor clinica.
• Se acumuleaza in smaltul dentar, determinand modificarea culorii dintilor, de aceea nu se administreaza la gravide in a 2-a jumatate a sarcinii, la sugari si copiii mai mici de 8 ani.
• Denumirea lor se face prin adaugarea sufixului -ciclina.
• Exemple: doxiciclina, tetraciclina, minociclina, etc.

Chinolone

• Chinolonele si derivatii acestora, fluorochinolonele, reprezinta 5 generatii de antibiotice cu spectre diferite de actiune.
• Au efect bactericid (omoara bacteriile) si spectru larg de actiune.
• In ciuda eficientei ridicate, utilizarea lor a fost restransa la infectii complicate, care nu raspund la alte tratamente. Nu sunt indicate pentru tratamentul unor infectii bacteriene obisnuite, cum sunt sinuzita, bronsita si infectiile de tract urinar necomplicate. Trebuie administrate doar atunci cand alte antibiotice nu au avut efect.
• Prezinta un risc mare de reactii adverse (tendinite, rupturi de tendoane, neuropatii) si de dezvoltare a bacteriilor cu rezistenta la fluorochinolone.
• Denumirea lor se face prin adaugarea sufixului -oxacina sau -floxacina.
• Exemple: ciprofloxacina, levofloxacina, moxifloxacina, gemifloxacina, etc.

Lincomicine

• Exista 2 medicamente utilizate in clinica: lincomicina si clindamicina.
• Au efect bacteriostatic.
• Sunt utilizate de electie in infectiile cutanate la animale, fiind absorbite rapid in pielea infectata. La om, sunt indicate pentru tratamentul infectiilor grave, cum ar fi boala inflamatorie pelvina, infectii intra-abdominale, infectii ale tractului respirator inferior si infectii osoase si articulare. Unele produse sunt folosite local pe piele pentru a trata acneea. O crema vaginala administrata in doza unica este disponibila pentru a trata anumite infectii vaginale bacteriene (vaginoza bacteriana).

Sulfonamide

• Sunt antibiotice de sinteza. Reprezinta prima clasa de antibiotice sintetice (chimioterapice) care au folosite incepand cu anii 1930, astazi ramanand insa doar cateva antibiotice in uz, din cauza rezistentei dobandite.
• Au efect bacteriostatic (asocierea cu trimetoprim le face bactericide) si spectru larg de actiune.
• Sunt indicate in tratamentul infectiilor de tract urinar, tratamentul sau preventia pneumoniei cu Pneumocystis si infectiile urechii (otita medie).
• Exemple: sulfametoxazol asociat cu trimetoprim (Bactrim, Biseptol), sulfasalazina.
• Glicopeptide
• Exemple: vancomicina, telavancina, oritavancina, dalbavancina, etc.
• Vancomicina este folosita in tratamentul unor infectii bacteriene severe, care nu raspund la tratamentul cu alte antibiotice: endocardite, infectii ale oaselor (osteomielite), pneumonie si infectii ale tesuturilor moi, inclusiv cele cauzate de MRSA (stafilococ auriu meticilino-rezistent).

Aminoglicozide

• Sunt antibiotice cu spectru larg.
• Se administreaza intravenos.
• Sunt folosite in special pentru tratamentul tuberculozei.
• Se folosesc pentru infectii severe, frecvent in asociere cu alte antibiotice cum sunt beta-lactaminele si vancomicina.
• Pot cauza 2 reactii adverse grave cum sunt: afectarea rinichiului (nefrotoxicitate) si afectarea urechii interne (ototoxicitate), care poate determina pierderea auzului si tulburari de echilibru. Leziunile pot fi permanente.  
• Exemple: streptomicina, gentamicina, tobramicina, amikacina, kanamicina, neomicina.

In functie de spectrul de activitate, antibioticele pot fi clasificate in:

• Antibiotice cu spectru larg care trateaza o gama larga de bacterii.
• Antibiotice cu spectru ingust care sunt eficiente doar impotriva catorva tipuri de bacterii.

In functie de tipul de bacterie asupra careia actioneaza exista:

• Antibiotice care actioneaza asupra bacteriilor aerobe, in timp ce altele ataca bacteriile anaerobe.
• Bacteriile aerobe au nevoie de oxigen pentru procesele metabolice, in timp ce bacteriile anaerobe nu au nevoie si de altfel, nu pot supravietui intr-un astfel de mediu care contine oxigen.
• Exemple de bacterii aerobe sunt: Mycobacterium tuberculosis (care cauzeaza tuberculoza), Pseudomonas aeruginosa, E. Coli, Salmonella, Klebsiella, etc.
• Bacteriile anaerobe constituie o mare parte a florei normale de pe mucoase, in special din gura, tractul gastrointestinal inferior si vagin. Determina infectii ca urmare a lezarii mucoaselor si infectii secundare plagilor chirurgicale sau traumatismelor. De asemenea, pot sa apara boli generate de toxinele bacteriilor anaerobe, ca de exemplu: botulism - produs de Clostridium botulinum, tetanos - C. Tetani si boala diareica produsa de C. difficile.

Cand sunt indicate antibioticele

Antibioticele sunt folosite pentru a trata si preveni anumite tipuri de infectii bacteriene.

Antibioticele NU trateaza infectiile virale

Majoritatea infectiilor sunt cauzate de virusuri si in acest caz antibioticul nu va fi de folos, deoarece nu actioneaza asupra virusurilor. Infectii virale comune care NU ar trebui sa fie tratate cu antibiotic sunt:

• Raceala comuna
• Gripa
• COVID-19
• Bronsita
• Majoritatea cazurilor de tuse
• Majoritatea cazurilor de durere in gat
• Unele infectii la nivelul urechilor
• Unele infectii la nivelul sinusurilor
• Enterita virala (gastroenterita acuta)

Antibioticele trateaza infectiile bacteriene

In mod normal, antibioticele sunt prescrise doar pentru infectii bacteriene mai grave. Atunci cand ai o infectie bacteriana usoara, sistemul imunitar poate elimina majoritatea bacteriilor si vindeca boala. De exemplu, frecvent, antibioticele nu actioneaza pentru a accelera vindecarea in cazul majoritatii infectiilor de la nivelul urechilor, nasului si gatului cauzate de bacterii. De aceea, nu trebuie sa fii surprins daca medicul nu iti va recomanda un antibiotic pentru afectiuni cauzate de virusuri sau infectii non-bacteriene sau chiar pentru o infectie bacteriana usoara.

• Vei avea nevoie de antibiotice daca ai anumite infectii bacteriene severe, cum sunt meningita sau pneumonia. In aceste situatii, antibioticele iti pot salva viata.
• De asemenea, infectiile urinare trebuie tratate cu antibiotice pentru a preveni raspandirea infectiei la rinichi.
• Infectiile care nu sunt grave, dar s-ar putea transmite la alte persoane daca nu sunt tratate prompt - cum ar fi infectia cutanata impetigo sau infectia cu transmitere sexuala cauzata de Chlamydia, trebuie tratate cu antibiotice.
• Antibioticele pot fi prescrise si pentru tratarea acneei - o afectiune mai putin grava. Pentru acnee, antibioticele pot fi luate pe cale orala sau aplicate topic, direct pe piele.
• Uneori, in cazul unor forme severe complicate si prelungite de infectii virale, bacteriile pot provoca ceea ce este cunoscut sub denumirea de „infectie bacteriana secundara”, ca de exemplu pneumonia bacteriana din COVID-19. In aceste caz, medicul poate recomanda tratament cu antibiotic.

Boli frecvente cauzate de bacterii care sunt tratate cu antibiotic sunt:

• Amigdalita streptococica
• Pneumonia bacteriana
• Tusea convulsiva (pertussis)
• Multe infectii ale pielii
• Unele infectii ale urechii (otita medie) sau ale ochilor (conjunctivita)
• Unele infectii ale sinusurilor, insa frecvent acestea sunt virale (sinuzita)
• Meningita bacteriana
• Tuberculoza
• Infectii ale tractului urinar
• Infectii cu transmitere sexuala
• Diareea calatorului
• Acnee

Antibioticele pot fi recomandate in scop preventiv

In unele cazuri, medicul poate recomanda administrarea de antibiotice pentru a preveni mai degraba decat a trata o infectie, ca de exemplul inainte de o operatie. Aceasta este utilizarea in scop „profilactic” a antibioticelor.

Situatiile in care antibioticele sunt administrate ca tratament preventiv sunt:

• Interventii chirurgicale cu risc crescut de complicatii infectioase: abdominale, ortopedice, oftalmologice.
• Dupa o muscatura de animal sau o rana care s-ar putea infecta.
• Daca ai o problema de sanatate care creste riscul de infectie, ca de exemplu daca ti s-a  indepartat splina (splenectomie), ai anemie cu celule in secera (siclemie) sau daca faci un tratament chimioterapic pentru cancer.
• In cazul unor persoane care au venit in contact cu un pacient cu meningita.
• Inainte de proceduri stomatologice si chirurgicale la pacientii cu valve cardiace anormale sau artificiale.

Cum este ales un anumit antibiotic pentru a trata o infectie

Alegerea antibioticului depinde in principal de tipul de infectie si de bacteria pe care medicul o considera drept cauza cea mai probabila a infectiei. Acest lucru se datoreaza faptului ca fiecare antibiotic este eficient numai impotriva anumitor bacterii. De exemplu, daca ai pneumonie acuta comunitara, medicul va alege antibioticul empiric, in functie de ce bacterie este cel mai probabil sa fi cauza pneumoniei.

Exista si alti factori care influenteaza alegerea unui antibiotic:

• Cat de severa este infectia.
• Cat de bine functioneaza rinichii si ficatul.
• Schema de administrare.
• Efectele secundare comune.
• Alte medicamente pe care le iei si care pot interactiona cu un anumit antibiotic.
• Istoricul de alergie la un anumit tip de antibiotic.
• Daca esti insarcinata sau alaptezi.
• Modelul de germeni frecventi in comunitatea din care faci parte, respectiv de rezistenta la antibiotice.

Cum se administreaza antibioticele

Discuta cu medicul si farmacistul despre modalitatea cea mai buna de administrare a antibioticului prescris.

• Majoritatea antibioticelor se administreaza oral (pe gura). In anumite situatii, in cazuri de infectii severe tratate in spital, antibioticele sunt administrate injectabil. De asemenea, antibioticele pot fi aplicate topic, la nivelul pielii.
• Este important sa urmezi corect recomandarile de administrare recomandate de medic si specificate in prospectul medicamentului. Unele antibiotice nu se iau cu anumite alimente sau bauturi. De exemplu, evita produsele lactate cand iei tetracicline, deoarece acestea pot afecta absorbtia antibioticului. Unele antibiotice se administreaza pe stomacul plin, dupa ce ai mancat, pentru a reduce efectele adverse, in timp ce altele se iau pe stomacul gol, cu 1 ora inainte sau 2 ore dupa masa.

Care este durata tratamentului cu antibiotic

Ia antibioticul asa cum ti l-a prescris medicul, in doza zilnica stabilita si pe toata durata de timp indicata.

Nu trebuie sa opresti administrarea antibioticului la jumatatea perioadei recomandate de catre medic, chiar daca vei observa ca vei incepe sa te simti mai bine dupa 48-72 de ore. Tratamentul complet este necesar pentru a ucide bacteriile cauzatoare. Esecul de a lua un antibiotic asa cum a fost prescris de catre medic, in doza si pe durata recomandata, poate duce la necesitatea reluarii ulterioare a tratamentului si poate favoriza raspandirea rezistentei la antibiotice la alte bacterii.

Durata tratamentului variaza mult si depinde de tipul de infectie, cat de severa este si cat de repede starea de sanatate a pacientului se imbunatateste dupa inceperea tratamentului. Durata tratamentul poate fi:

• In doza unica sau doar cateva zile (ca de exemplu in cazul infectiei urinare joase - cistita).
• Timp de 5-7 zile pana la 2 saptamani  (pneumonie)
• Timp de 4-6 saptamani sau luni (infectii osoase sau la nivelul inimii)
• Timp de mai multe luni (acnee)

Daca ai uitat sa iei o doza de antibiotic

• Ia acea doza imediat ce iti amintesti si apoi continua sa iei schema de antibiotic ca de obicei.
• Daca este aproape momentul pentru urmatoarea doza, sari peste doza omisa si continua schema de antibiotic ca de obicei. Nu lua o doza dubla pentru a compensa doza uitata.

Daca ai luat accidental o doza suplimentara

• Rar, administrarea accidentala a unei doze suplimentare de antibiotic determina un efect serios.
• Poate creste riscul de aparitie a reactiilor adverse, ca de exemplu durere de stomac, diaree si varsatura.

Pot sa beau alcool cand iau antibiotic?

In general, consumul oricarei cantitati de alcool in timp ce ai o infectie poate sa nu fie un lucru bun, deoarece poate duce la deshidratare, poate afecta somnul si poate impiedica capacitatea naturala a organismului de a vindeca infectia. De asemenea, unele antibiotice au o interactiune specifica - si uneori foarte periculoasa - cu alcoolul.

Una dintre cele mai frecvente interactiuni intre alcool si antibiotice este aceea cu medicamentul metronidazol (Flagyl). Metronidazolul este folosit pentru o varietate de infectii, ca de exemplu vaginita nespecifica sau tricomoniaza urogenitala (infectii urinare sau genitale determinate de un parazit denumit Trichomonas). Utilizarea concomitenta a metronidazolului cu alcool, chiar si in cantitati mici, poate determina o reactie denumita „reactie de tip disulfiram” care se manifesta prin:

• Inrosirea pielii fetei
• Greata si varsaturi
• Crampe abdominale
• Durere de cap
• Durere in piept
• Ritm cardiac rapid
• Respiratie cu dificultate
• Stare de rau

O reactie similara poate sa apara daca alcoolul este consumat in timpul tratamentului cu alte antibiotice, cum ar fi cefotetan, un antibiotic din clasa cefalosporinelor si tinidazol, care este din aceeasi clasa cu metronidazolul. Nu bea alcool in timp ce iei aceste antibiotice si timp de cel putin 72 de ore dupa ce ai oprit tratamentul.

Efectele advserse ale antibioticelor

Atunci cand antibioticele sunt folosite corect, acestea sunt de obicei sigure si au putine efecte adverse. Medicul va evalua fiecare pacient in parte pentru a determina tipul adecvat de antibiotic, doza si durata tratamentului.

Totusi, ca si in cazul majoritatii medicamentelor, antibioticele pot avea reactii adverse care pot varia de la reactii usoare pana la grave sau care pot pune viata in pericol. In cazul sugarilor si varstnicilor, pacientilor cu afectiuni cronice severe renale sau hepatice, femeilor insarcinate sau care alapteaza, este posibil sa fie necesara ajustarea dozei de antibiotic in functie de starea de sanatate a pacientului. De asemenea, trebuie tinut cont de posibilele interactiuni medicamentoase dintre anumite antibiotice si alte medicamente.

Efectele adverse comune sunt:

• Greata si varsaturi
• Balonare si indigestie
• Diaree cu scaun moale, de scurta durata
• Infectie vaginala sau orala (candidoza - determinata de o ciuperca, Candida albicans).

Efectele adverse mai putin frecvente sunt:

• Formarea de pietre la rinichi, la administrarea de sulfonamide
• Coagulare anormala a sangelui, la administrarea unor cefalosporine
• Sensibilitate la lumina solara (fotosensibilitate), la administrarea de tetracicline
• Scaderea numarului de celule sanguine, la administrarea de trimetoprim
• Surditate, la administrarea de eritromicina si aminoglicozide

Efectele adverse severe la antibiotice sunt:

• Unele persoane pot avea o reactie alergica la antibiotice, in special la penicilina si cefalosporine. In cazuri foarte rare, poate sa apara o reactie alergica severa (anafilaxie), care este o urgenta medicala.
• Diaree severa asociata cu administrarea de antibiotic cu scaune apoase sau cu sange si crampe abdominale severe. Apare in special dupa administrarea de cefalosporine, clindamicina, fluorochinolone si peniciline. Diareea apare din cauza eradicarii florei intestinale normale de catre antibiotic avand ca rezultat o crestere excesiva a bacteriilor patogene, cum este Clostridium difficile. Colita cu C. difficile este o infectie care poate leza sever colonul si care poate fi dificil de tratat, putand cauza chiar decesul la persoanele in varsta.

Trebuie sa opresc administrarea antibioticului daca am reactii adverse?

In majoritatea cazurilor, tratamentul cu antibiotic poate fi finalizat, cu exceptia cazului in care medicul recomanda altfel. Oprirea antibioticelor mai devreme poate cauza agravarea infectiei si poate duce la rezistenta la antibiotice, facand antibioticul mai putin eficient.

Daca ai un efect secundar deranjand sau serios in timp ce iei antibioticul, ar trebui sa discuti cu medicul tau. Acesta poate indica:

• Sa continui sa iei acelasi antibiotic si sa tratezi efectul secundar
• Sa ajustezi doza
• Sa schimbi tratamentul cu un alt antibiotic

Opreste administrarea de antibiotic si suna imediat la 112 daca observi ca ai urmatoarele semne si simptome:

• Umflarea fetei, buzelor si a limbii
• Senzatie de ameteala sau lesin
• Respiratie cu dificultate  - respiratia rapida si superficiala
• Respiratie suieratoare
• Batai rapide ale inimii
• Piele umeda si rece
• Confuzie si anxietate
• Pierderea starii de constienta
• Greata si varsaturi severe
• Diaree severa, cu sange sau puroi, crampe abdominale severe, febra si varsaturi

Pot sa cumpar antibiotice din farmacie fara prescriptie medicala?

Nu, in Romania antibioticele pot fi cumparate de la farmacie doar pe baza de prescriptie medicala (reteta) eliberata de medicul care te-a consultat. Utilizarea unui antibiotic specific va creste sansa ca infectia sa se vindece si va preveni rezistenta la antibiotice. Administrarea unui antibiotic gresit sau in doza sau pe o perioada insuficienta poate agrava infectia si poate impiedica ca antibioticul sa functioneze data viitoare.

Totusi, in anumite situatii, antibioticele pot fi cumparate fara prescriptie, desi aceasta situatie este rara.

Pentru a reduce problema rezistentei la antibiotice ca urmare a folosirii in exces sau inadecvate a antibioticelor, cel mai bine este sa obtii recomandarea medicului inainte de a cumpara un antibiotic.

Antibiotice topice fara prescriptie medicala

Exista cateva antibiotice topice, care pot fi aplicate pe piele, care pot fi cumparate fara prescriptie medicala. Unele produse trateaza sau previn ca taieturile, zgarieturile sau arsurile minore la nivelul pielii sa se infecteze cu bacterii. Acestea sunt disponibile sub forma de creme, unguente si spray-uri.

Antibioticele topice comune contin combinatii de bacitracina si neomicina, bacitracina si polimixina B sau  bacitracina, neomicina si polimixina B.

Exista si cateva preparate topice cu antibiotice pentru tratarea acneei. Acestea contin peroxid de benzoil cu efect antibacterian, care are, de asemenea, un efect usor de uscare a pielii. Exista diverse preparate sub forma de geluri, lotiuni, solutii, spume, tampoane de curatat si scrub-uri faciale.

Cine nu poate lua antibiotice

Foarte rar o persoana nu poate lua un anumit tip de antibiotic:

• Motivul principal este istoricul de reactie alergica la acel antibiotic in trecut. Chiar daca ai avut o reactie alergica la un antibiotic, medicul va putea alege un alt tip de antibiotic, frecvent din alta clasa de antibiotice, la care nu esti alergic.
• Daca esti insarcinata, exista anumite antibiotice care sunt contraindicate in sarcina, insa medicul poate alege alte antibiotice care sunt considerate sigure si efective pentru a fi folosite la femeia gravida. Penicilinele, cefalosporinele si eritromicina sunt printre cele mai sigure antibiotice in timpul sarcinii; tetraciclinele sunt contraindicate. Majoritatea antibioticelor ating concentratii suficiente in laptele matern pentru a afecta sugarul alaptat, uneori contraindicand utilizarea lor la femeile care alapteaza.
• Daca iei anumite medicamente pentru alte afectiuni, poate fi necesar sa eviti anumite antibiotice sau sa intrerupi medicamentele obisnuite pe perioada administrarii antibioticului. Este important ca atunci cand ti se prescrie un antibiotic, sa-l informezi pe medic despre orice alt medicament pe care il iei.

De ce este important sa iau antibiotic doar atunci cand este necesar?

Antibioticele sunt medicamente importante pentru tratarea infectiilor bacteriene si au salvat sute de milioane de vieti. Cu toate acestea, ori de cate ori sunt folosite, antibioticele pot avea efecte secundare si pot contribui la dezvoltarea rezistentei la antibiotice, una dintre cele mai urgente amenintari la adresa sanatatii publice din toata lumea. Rezistenta la antibiotice apare atunci cand bacteria anuleaza efectul antibioticului, un medicament conceput pentru a omori bacteriile. Antibioticul nu va mai omori bacteria si infectia nu se va vindeca sau chiar poate sa se agraveze si, in unele cazuri, sa duca la deces.

Atunci cand antibioticele sunt necesare, beneficiile depasesc de obicei riscurile privind efectele adverse sau de aparitie a rezistentei la antibiotice. Cu toate acestea, abuzul de antibiotice si utilizarea lor gresita sunt factori cheie care contribuie la rezistenta la antibiotice. De aceea, este important ca noi toti - medici si pacienti - sa folosim antibioticele rational, numai atunci cand este nevoie de ele, pentru a preveni efectele nedorite cauzate de utilizarea inutila a antibioticelor si pentru a reduce la minimum dezvoltarea rezistentei la antibiotice. Citeste mai multe despre rezistenta la antibiotice aici.

Consumul de antibiotice in Romania

Consumul de antibiotice si rezistenta la antibiotice reprezinta o preocupare continua a medicilor si specialistilor din Romania. Potrivit ultimelor rapoarte CARMIN privind Consumul de antibiotice, Rezistenta microbiana si Infectiile Asociate Asistentei Medicale in Romania publicate in anii 2018 si 2019:

• In Romania consumul de antibiotice este in continuare ridicat si si-a reluat tendinta la crestere observata in 2018 (comparativ cu intervalul 2011-2015) care s-a accentuat si mai mult in 2019.
• Volumul consumului de antibiotice in 2018 a fost cu 2.5-3% peste cel din 2016-2017 si a continuat sa creasca si in anul 2019, fiind cu 6.5-7% mai mare decat in perioada anterioara.
• Acest nivel se mentine cu 5.3% sub cel din 2015, anul cu cel mai ridicat consum din perioada pentru care exista date (2011-2019).
• La nivel european, daca in anul 2018 Romania era pe locul 5, dupa Grecia, Cipru, Spania si Franta, in anul 2019 Romania a ajuns pe locul 3, dupa Grecia si Cipru.
• Primele trei grupe de antibiotice utilizate in Romania in anul 2019 sunt: penicilinele - 42.8%, cefalosporinele - 19.6% si chinolonele - 12.2%, asemanator cu anul 2018.
• S-a observat o crestere a consumul de antibiotice cu risc major de a declansa diareea cu Clostridium difficile, in crestere fata de anul 2018.

Principalele probleme ale consumului de antibiotice in Romania in anul 2019 in raport cu anii anteriori au fost:

• Accentuarea tendintei de crestere a consumului total de antibiotice, dupa ce se reusise o stabilizare in anii 2016-2017 ca urmare a diminuarii eliberarii antibioticelor fara prescriptie medicala in farmacii si a efectului campaniilor de informare desfasurate in anul 2016.
• Scaderea accentuata a consumului de antibiotice cu spectru ingust: peniciline si cefalosporine de generatia 1.
• Cresterea consumului unor antibiotice puternic inductoare de rezistenta bacteriana si diaree cu Clostridium difficile: cefuroxima, ceftriaxona, chinolone.
• Cresterea consumului de antibiotice ”de salvare”, care trebuie pastrate ca medicatie de ultima linie: carbapeneme si vancomicina.

Ziua mondiala de constientizare a folosirii antibioticelor

Aceste tendinde in Romania in crestere de folosire in exces sau incorect a antibioticelor sunt o consecinta a reducerii interesului pentru informarea pacientilor, a lipsei formarii in continuare a medicilor si scaderii implicarii infectionistilor si microbiologilor in sprijinul prescrierii judicioase a antibioticelor, mentioneaza ultimul raport CARMIN.

De aceea, in lume si in Uniunea Europeana, in fiecare an ziua de 24 Noiembrie este dedicata informarii publicului larg si a tuturor furnizorilor de servicii medicale si din agricultura despre antibiotice, cu scopul de a incuraja utilizarea adecvata a acestora.

• In Europa, tema campaniei din 2021 a fost: „In timpul pandemiei COVID-19, nu renuntam la constientizarea despre rezistenta antimicrobiana. Ramanem uniti pentru a pastra existenta medicamentelor antimicrobiene”.
• Mesajului la nivel global al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) a fost: „Spread Awareness, Stop Resistance” - „Sa raspandim constientizarea, Sa oprim rezistenta”.

Surse de informatie:

www.cdc.gov
www.patient.info
www.drugs.com
www.hopkinsmedicine.org
www.medicalnewstoday.com
www.msdmanuals.com
www.drugs.com
www.pubmed.ncbi.nlm.nih.gov
www.who.int
www.cnscbt.ro

Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Editor