Sinuzita

Sinusurile responsabile pentru aparitia sinuzitei se numesc paranazale si se afla situate in jurul ochilor si nasului, in interiorul oaselor craniene. Acestea reprezinta patru perechi de „camere” in care se pot acumula secretii si pot fi sediul inflamatiei numita sinuzita. Aceasta inflamatie poate degenera, putand aparea suprainfectia sinusurilor (in general, bacteriana).

Cele patru tipuri de sinusuri sunt:

• Sinusurile etmoidale - se afla situate intre ochi;
• Sinusurile sfenoidale - localizate in spatele ochilor;
• Sinusurile maxilare - se regasesc sub ochi;
• Sinusurile frontale - se afla situate deasupra ochilor.  

Sinusurile au atat rolul de a proteja caile aeriene, cat si de a amplifica rezonanta vocii, de a regla presiunea intranazala, de a proteja ochii si radacinile dentare ale maxilarului de variatiile termice. Totodata, au rolul de a incalzi si umidifica aerul respirat. Mucusul produs de catre sinusuri blocheaza si elimina microbii care pot patrunde in organism. Insa, atunci cand agentii patogeni si alergenii duc la formarea unui exces de mucus, acesta poate bloca sinusurile si provoca aparitia unei inflamatii.

In functie de modul aparitiei si de durata simptomatologiei, sinuzita se imparte in trei mari categorii:

• Sinuzita acuta - apare brusc, are o durata de maximum o luna si este, in general, de cauza virala sau bacteriana (sinuzita bacteriana);
• Sinuzita subacuta - se situeaza intre sinuzita acuta si cronica, avand o durata de 1-3 luni;
• Sinuzita cronica - are o durata de peste trei luni, este de cauza bacteriana sau fungica si are nevoie de o schema medicala complexa, pentru a se vindeca.

Sinuzita este o afectiune care survine atunci cand sinusurile (spatiile libere, situate la nivel cranian, in jurul nasului si ochilor) devin inflamate si se umplu cu fluid care se poate infecta. Acest proces impiedica secretia normala de mucus si, astfel, ingreuneaza respiratia, cauzand o simptomatologie neplacuta. Cauzele pentru care apare sunt diverse, in general, fiind diferite la sinuzita acuta, fata de cea cronica.

Sinuzita acuta

Rinosinuzita acuta se produce, de obicei, in urma unei simple infectii virale (raceli). In unele cazuri, se poate intampla ca sinusurile inflamate acut sa se suprainfecteze bacterian.

Sinuzita cronica

In cazul rinosinuzitei cronice, exista mai multe cauze posibile, pentru care aceasta se poate dezvolta. Astfel, printre ele se afla:

• Alergiile - procesul alergic este insotit de inflamatie, care se poate extinde la nivelul sinusurilor si poate provoca senzatia de blocaj (sinusuri infundate);
• Deviatia de sept - un sept deviat blocheaza caile de comunicare ale sinusurilor cu cavitatea nazala, cauzand aparitia sinuzitei si agravarea simptomatologiei;
• Polipii nazali - precum in cazul deviatiei de sept, polipii blocheaza caile de comunicare ale sinusurilor;
• Infectiile respiratorii - infectiile virale, bacteriene si fungice determina aparitia sinuzitei prin inflamatia directa a membranelor sinusurilor si, ca urmare, ingreunarea respiratiei prin lipsa drenajului sinusurilor;
• Alte afectiuni - anumite boli autoimune si/sau statusul de purtator HIV pot determina afectarea sinusurilor si aparitia sinuzitei.

Chiar si in prezenta cauzelor care determina aparitia sinuzitei, unele persoane pot sa nu dezvolte aceasta afectiune. In opozitie, alte persoane pot fi predispuse la dezvoltarea ei, din cauza expunerii la anumiti factori precipitanti care cresc probabilitatea ca aceasta sa survina.

Exemple de factori de risc sunt:

• Fumatul - atat activ, cat si pasiv;
• Prezenta polipilor - inclusiv de dimensiuni mari;
• Imunosupresia - atat din cauza unor patologii, cat si de cauza medicamentoasa;
• Schimbarile bruste de altitudine - zbor, scufundari;
• Expunerea excesiva la factori poluanti;
• Expunerea la mucegai;
• Infectiile dentare;
• Astmul si infectii ale cailor respiratorii superioare;
• Fibroza chistica.

Manifestarile clinice care apar in cazul sinuzitei acute sunt asemanatoare cu cele din sinuzita cronica. In ambele cazuri, simptomatologia poate fi neplacuta si poate ingreuna procesul respirator. Simptomele care se intalnesc cel mai des, atat in sinuzita acuta, cat si in cea cronica, sunt:

• Secretiile nazale, care pot ajunge si la nivelul nazofaringelui si orofaringelui, de culoare galben-verzuie sau incolore si de consistenta crescuta;

• Inflamatia, sensibilitatea accentuata si chiar durerea la nivelul nasului, in jurul ochilor si la nivelul capului;
• Congestia nazala, cu ingreunarea respiratiei si senzatia de sinusuri blocate;
• Alterarea mirosului si gustului;
• Presiunea si durerea la nivelul urechilor;
• Durerile de dinti si maxilar;
• Febra;
• Tusea si durerile in gat;
• Halena (respiratia cu miros neplacut);
• Oboseala.

Complicatiile aparute in rinosinuzita sunt destul de rare. Totusi, in cazul in care acestea survin, nu trebuie neglijate, intrucat pot fi adevarate semnale de alarma.

Uneori, sinuzita acuta nu se vindeca in intervalul de timp normal, astfel progresand catre o rinosinuzita cronica. Alteori, atat sinuzita acuta, cat si cea cronica pot determina raspandirea infectiei de la nivelul sinusurilor catre alte zone ale corpului (ex: oase, piele). De asemenea, infectia sinusurilor se poate extinde superior, determinand aparitia meningitei, o inflamatie a membranelor si fluidului nutritiv al creierului si maduvei spinarii.

Cea mai nedorita complicatie a rinosinuzitei o reprezinta, cu siguranta, afectarea vederii, abcesul orbito-ocular, care poate evolua, in cazuri rare, pana la pierderea permanenta a acesteia. Din aceasta cauza, o rinosinuzita care nu se remite de la sine nu trebuie lasata netratata.

Pentru a putea pune diagnosticul de certitudine, medicul va incepe cu efectuarea anamnezei (istoricul medical) si a unui examen fizic local, in cadrul caruia va evalua sensibilitatea sinusurilor la atingere si presiune, precum si punctele in care durerea apare. In general, un raspuns pozitiv la efectuarea manevrelor este suficient, insa exista etape suplimentare care se pot parcurge, in cazul in care este nevoie de confirmare. Aceste etape sunt:

• Teste imagistice - investigatiile precum CT-ul si RMN-ul sunt extrem de utile in obtinerea unei imagini de ansamblu a aspectului sinusurilor si, respectiv, a unor eventuale modificari structurale;

• Probe din secretiile nazale si sinusale - efectuarea culturilor din secretii pentru identificarea cauzei infectiei, mai ales in sinuzita bacteriana;
• Endoscopia nazala - cu ajutorul endoscopului cu fibra optica (al camerei), medicul poate vizualiza direct aspectul sinusurilor;
• Alte teste - care pot evalua cauza sinuzitei sau factorii ei precipitanti (ex: teste alergice).

Tratamentul instituit in cazul rinosinuzitei poate fi atat simptomatic, cu scopul reducerii manifestarilor clinice ale acestei afectiuni si al restabilirii unei stari de bine, cat si curativ, cu scopul inlaturarii cauzelor care au condus la dezvoltarea ei.  Astfel, in schema terapeutica pot fi incluse:

• Diferite spray-uri nazale - in special cele saline;
• Decongestionante - ajuta la reducerea congestiei si imbunatatesc respiratia;
• Analgezice - preparate precum paracetamolul si ibuprofenul pot ajuta la scaderea intensitatii durerii;
• Corticosteroizi - sunt utilizati in inflamatia pronuntata si pot contine budesonida, fluticazona sau alte ingrediente active, care au proprietatea de reducere si prevenire a inflamatiei;
• Tratament antibiotic - utilizat in sinuzita cu suprainfectare bacteriana sau antifungic in sinuzitele cu componenta fungica.
• Antihistaminice -se administreaza in cazul componentei alergice pronuntate;
• Imunoterapie - aplicata in cazul sinuzitei de cauza alergica;
• Tratament chirurgical - acest tip de tratament este aplicat in cazul unei rinosinuzite cronice, care nu raspunde la tratament medicamentos, si presupune inlaturarea obstructiei (ex: un polip) si/sau largirea sinusurilor si drenarea secretiilor purulente.

Cu toate ca sinuzita este o afectiune care poate surveni in mod insidios si care nu pare ca ar putea fi prevenita, ci doar tratata, exista, totusi, anumite metode prin care se poate scadea riscul ca aceasta sa apara. Astfel, printre ele intalnim:

• Renuntarea la fumat si evitarea fumatului pasiv;
• Evitarea, pe cat posibil, a zonelor poluate;
• Respectarea unei igiene riguroase, mai ales a mainilor;
• Evitarea, pe cat posibil, a persoanelor racite sau cu alte infectii respiratorii;
• Efectuarea vaccinurilor antigripale si antipneumococice;
• Evitarea expunerii la frig excesiv;
• Mentinerea sub control a alergiilor;
• Folosirea unui umidificator de aer;
• Adoptarea unui program de somn care permite odihna completa.  

Ce trebuie retinut este ca sinuzita nu este contagioasa, deci nu se poate transmite de la om la om. Totusi, virusurile responsabile pentru aparitia ei se pot transmite.

Astfel, rinosinuzita este o afectiune care se poate manifesta intr-un mod neplacut, creand un disconfort respirator si alterand starea de bine per total. Totusi, cu ajutorul unui consult medical si prin aplicarea unei scheme terapeutice corecte, simptomatologia poate fi diminuata si sinuzita se poate vindeca, restabilind cursul normal al activitatilor de zi cu zi. De asemenea, prin aplicarea metodelor de preventie identificate pana la momentul actual, sansele ca sinuzita sa apara si sa cauzeze complicatii pot fi mult reduse.

Bibliografie:

Infectia sinusurilor https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17701-sinusitis
Tipuri de sinuzita https://medlineplus.gov/ency/article/000647.htm
Sinuzita acuta simptome https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/acute-sinusitis/symptoms-causes/syc-20351671
Sinuzita acuta diagnostic si tratament https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/acute-sinusitis/diagnosis-treatment/drc-20351677
Sinuzita cronica simptome https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/chronic-sinusitis/symptoms-causes/syc-20351661
Sinuzita cronica diagnostic si tratament https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/chronic-sinusitis/diagnosis-treatment/drc-20351667