In fiecare an, data de 31 mai marcheaza Ziua Mondiala fara Fumat, eveniment initiat de Organizatia Mondiala a Sanatatii in parteneriat cu alte foruri internationale. Anul acesta, mesajul-cheie al campaniei este axat pe riscurile consumului de tutun asociate cu bolile cardiovasculare– “Fumatul si bolile de inima”.
Afectiunile cardiovasculare sunt prima cauza de mortalitate in lume, iar consumul de tutun, precum si fumatul pasiv, contribuie la aproximativ 12% din decesele la nivel mondial.
Epidemia globala a tutunului ucide anual peste 7 milioane de persoane, dintre care circa 900.000 sunt fumatori pasivi. Dupa hipertensiunea arteriala, consumul de tutun este a doua cauza care provoaca bolile cardiovasculare.
Fumatul si riscul de boala de inima
Consumul de tutun afecteaza direct inima. Atunci cand actioneaza impreuna cu alti factori, riscul creste considerabil.
- Fumatul creste tensiunea arteriala, scade toleranta la efortul fizic si determina aparitia trombilor, care limiteaza fluxul de sange catre si dinspre inima.
- Fumatul reduce nivelul colesterolului HDL (colesterolul “bun”).
- Fumatul favorizeaza instalarea aterosclerozei (depunerea de grasime pe artere, cu efecte precum fluxul sangvin necorespuzator), cu consecinte fatale precum infarctul de miocard.
- Fumatul creste riscul de boala coronariana recurenta dupa o interventie de bypass coronarian.
- Fumatul reprezinta cel mai important factor de risc pentru boala de inima in cazul adultilor tineri (barbati si femei). Riscul este mai mare la persoanele sub 50 de ani, comparativ cu cele peste 50 de ani.
- Fumatul in cazul femeilor care folosesc contraceptive orale, creste riscul de boala coronariana si accident vascular cerebral, in comparatie cu cele care nu fumeaza.
Fumatul si riscul de accident vascular cerebral si boala arteriala periferica
Fumatul este un factor de risc important pentru accidentul vascular cerebral. Femeile care fumeaza si iau contraceptive orale, isi cresc riscul de cateva ori.
Fumatul creste riscul de boala arteriala periferica (consecinta aterosclerozei), cu afectarea arterelor mari ale membrelor inferioare. Netratata, aceasta duce la amputare.
Fumatul creste riscul de anevrism aortic (slabirea peretelui aortei, principalul vasl care transporta sangele oxigenat de la inima catre restul corpului) care poate determina hemoragie, urmata de deces.
Fumatul de trabuce si pipa si riscul cardiovascular
Persoanele care fumeaza trabuc sau pipa au un risc crescut de deces ca urmare a bolii de inima (si probabil si de accident vascular cerebral), insa riscul lor este mai redus decat al fumatorilor de tigara. probabil, deoarece aceste persoane inhaleaza mai putin fum de tigara. In prezent, exista putine studii despre fumatorii de trabuc si pipa si bolile cardiovasculare, in special la persoanele tinere, care reprezinta marea majoritate a consumatorilor de trabuc.
Fumatul pasiv si riscul cardiovascular
Legatura intre fumatul pasiv – cand persoana este expusa la fumul de tigara atunci cand altcineva fumeaza - si bolile cardiovasculare este bine stabilit.
Partea buna este ca fumatul, colesterolul marit, hipertensiunea arteriala, lipsa miscarii, obezitatea si diabetul sunt cei sase factori de risc majori independenti pentru boala coronariana care pot fi schimbati sau controlati.
Afla din articolele publicate in sectiunea “Traieste fara fumat” cate substante cancerigene contine fumul de tigara, care sunt efectele nocive ale fumatului pasiv asupra copiilor si adolescentilor, ce pasi poti urma pentru a renunta la fumat, care sunt beneficiile renuntarii la fumat, dar si povestile unor fumatori inraiti care au reusit sa se lase de fumat.
Surse de informatie: