Sarcom

Sarcomul este o afecțiune malignă care afectează organismul uman. Acesta se poate dezvolta atât în țesutul osos, cât și în țesuturile moi. Afecțiunea are o frecvență de aproximativ 1% în rândul populației adulte. În ceea ce privește pacienții pediatrici, sarcomul reprezintă aproximativ 15% din totalul de cancere.

Cel mai frecvent, sarcomul se poate dezvolta la nivelul următoarelor țesuturi moi:

• tendoane;
• ligamente;
• cartilaje;
• mușchi;
• țesut adipos (grăsime);
• vase sanguine;
• țesut nervos.

În funcție țesutul unde debutează afecțiunea, sarcomul se poate clasifica în mai multe tipuri. Printre acestea, se regăsește sarcomul care se manifestă la nivelul țesutului:

• osos;
• moale.

Sarcomul osos

Sarcomul osos este o patologie care debutează la nivelul țesutului osos, dar care în evoluția sa poate afecta și alte tipuri de țesuturi. Aproximativ 33% din cazuri se întâlnesc la pacienții cu vârsta sub 35 de ani.

Afecțiunea se manifestă cu o frecvență mai crescută la pacienții pediatrici.

Principalele tipuri de sarcom care se manifestă la nivelul sistemului osos sunt reprezentate de:

• condrosarcom;
• osteosarcom;
• sarcomul (tumora) Ewing;
• fibrosarcom;
• cordom.

Sarcomul țesuturilor moi

Sarcomul reprezintă o patologie malignă, care poate debuta la nivelul țesuturilor muscular (cancer muscular) și conjunctiv, dar care se poate extinde și în alte zone ale corpului. Acest tip de sarcom de țesut moale este diagnosticat mai frecvent în cazul persoanelor adulte. Rabdomiosarcomul este o patologie care se manifestă mai ales la copii.

Principalele tipuri de sarcom care afectează țesuturile moi sunt:

• liposarcomul (retroperitoneal);
• angiosarcomul;
• leiomiosarcomul;
• schwannom malign;
• rabdomiosarcom;
• sarcom pleomorf nediferențiat;
• sarcom sinovial;
• mixofibrosarcom;
• tumoră malignă a tecii nervilor periferici;
• tumoră stromală gastrointestinală;
• tumori desmoplastice cu celule rotunde mici.

Localizări frecvente ale sarcomului

Sarcomul este o patologie care se poate manifesta în tot organismul. În funcție de frecvența apariției, acesta poate debuta în regiunea:

• capului și gâtului (15%);
• trunchiului, abdomenului și pelvisului (30%);
• membrelor inferioare (40%);
• membrelor superioare (15%).

Sarcomul debutează ca urmare a modificărilor ADN produse la nivel celular.

Ca urmare a alterării materialului genetic, în organism se produc celule canceroase. Acestea se deosebesc de cele normale prin următoarele caracteristici:

• compromiterea procesului de apoptoză (moarte celulară programată);
• multiplicare accelerată;
• invazia celulelor învecinate.

Ca urmare a procesului de diviziune (multiplicare), celulele tumorale se pot găsi sub forma unei mase principale, care realizează compresie asupra țesutului sănătos din vecinătate. În evoluția bolii, acestea pot migra prin intermediul torentului sanguin sau limfatic. Astfel, ajung în alte regiuni ale organismului și realizează invazia unui nou țesut. În astfel de situații, apar metastazele.

Apariția sarcomului este stimulată de expunerea organismului la factori de risc precum:

• monomerul de clorură de vinil (produs utilizat în fabricarea materialelor plastice);
• arsenul ( arseniu sau arsenic);
• clorofenoli (conservanți ai lemnului);
• acidul fenoxiacetic (erbicid);
• radiațiile.

Anumite afecțiuni, precum limfedemul, contribuie la debutul sarcomului.

Această patologie se manifestă prin edeme (umflături) la nivelul membrelor superioare și inferioare.

Alte afecțiuni care cresc riscul apariției acestei boli sunt reprezentate de bolile genetice. Printre acestea se regăsesc:

• sindromul Werner;
• sindromul Gardner;
• sindromul Gorlin;
• boala von Hippel-Lindau;
• sindromul Li-Fraumeni;
• scleroza tuberoasă;
• neurofibromatoza de tip 1;
• retinoblastomul.

Tabloul clinic al sarcomului este complex și variază în funcție de localizarea procesului tumoral. În stadiu incipient, unele tipuri de sarcom sunt asimptomatice (nu prezintă simptome). Pot exista situații când afecțiunea se poate manifesta prin intermediul unei proeminențe nedureroase localizate la nivel subcutanat (sub piele).

În urma procesului de proliferarea necontrolată, tumora crește în dimensiuni.

Ca urmare a unor astfel de modificări, aceasta poate realiza compresie asupra organelor din vecinătate, ducând la apariția durerii. Printre cele mai frecvente semne și simptome ale sarcomului se regăsesc:

• durerea la nivelul oaselor, al membrelor, al abdomenului sau al pelvisului;
• reducerea mobilității membrelor superioare sau inferioare;
• scăderea în greutate;
• dispnee (dificultăți de respirație);
• tumefacții la nivelul membrelor.

👉Dispneea poate fi un simptom al mai multor patologii. Află când apare din articolul Dispneea.

Persoanelor care prezintă semne și simptome specifice sarcomului le este recomandată vizita la cabinetul medical. În cadrul acesteia, medicul va realiza anamneza și examenul clinic al pacientului.

Anamneza

Aceasta cuprinde întrebări despre:

• debutul simptomelor;
• durata simptomelor;
• factori declanșatori;
• factori care reduc simptomatologia;
• istoricul medical personal;
• antecedentele heredocolaterale (istoricul medical familial);
• fumat.

👉Fumatul este un factor de risc important pentru multiple patologii, nu doar pentru sarcom. Citește articolul Renuntarea la fumat. PASUL 1: GANDESTE-TE! și află ce este indicat să faci pentru a renunța la acest viciu.

Examenul fizic

Examenul fizic se realizează prin observarea regiunii de interes și palparea acesteia. Pentru stabilirea diagnosticului de certitudine, medicul va recomanda efectuarea unor teste suplimentare și a unei biopsii de țesut.

Investigații

Pentru identificarea unei patologii maligne și stabilirea caracteristicilor specifice, pacientul va fi îndrumat să realizeze o serie de explorări imagistice. Printre acestea se regăsesc:

• radiografia;
• scintigrafia osoasă;
• tomografia cu emisie de pozitroni (PET CT);
• tomografia computerizată (CT);
• rezonanța magnetică nucleară (RMN);
• dozarea de markeri tumorali.

👉Tomografia computerizată este o metodă imagistică ce are multiple utilizări în medicină. Pentru a profita la maximum de beneficiile acesteia, accesează un tomograf de ultimă generație. Află mai multe despre acesta din articolul Cel mai rapid si mai puternic aparat CT, unic in Romania, disponibil in reteaua centrelor de imagistica Regina Maria.

Aceste teste sunt utilizate pentru a stabili dimensiunile tumorii și gradul de invazie. Toate aceste date sunt utilizate pentru încadrarea afecțiunii în clasificarea TNM. Pentru confirmarea caracterului malign și identificarea patologiei, medicul recomandă efectuarea unei biopsii.

Stadiile sarcomului

Stadializarea afecțiunilor maligne este o procedură complexă, utilizată de către medic cu următoarele scopuri:

• caracterizarea procesului tumoral;
• stabilirea stadiului de evoluție a bolii;
• alegerea metodei optime de tratament;
• evaluarea prognosticului.

După stabilirea diagnosticului de sarcom, medicul încadrează afecțiunea în stadializarea TNM, în funcție de caracteristicile observate în cadrul explorărilor imagistice. Astfel, patologia poate fi încadrată în următoarele clase:

• T - în funcție de localizarea și dimensiunea tumorii primare;
• N - gradul de invazie al ganglionilor limfatici din apropiere;
• M - prezența sau absența metastazelor;
• G - caracteristici specifice ale celulelor canceroase în comparație cu celulele normale.

👉Metastazele reprezintă aglomerări de celule canceroase, localizate în alte zone ale corpului, în afară de aria în care se află procesul neoplazic tumoral. Prezența metastazelor reprezintă un stadiu avansat de boală. Citește articolul Metastaze pulmonare operate prin abord minim invaziv prin chirurgie toracica video asistata (VATS) și descoperă opțiuni de îndepărtare a metastazelor.

Stabilirea tratamentului potrivit se face în funcție de mai multe aspecte, precum:

• gravitatea afecțiunii;
• tipul de sarcom;
• starea generală de sănătate a pacientului.

Intervenția chirurgicală

Operația are ca scop eliminarea celulelor canceroase. Astfel că, în timpul intervenției, este îndepărtată întreaga zonă afectată (țesutul afectat și ganglionii limfatici învecinați). În unele situații, operația poate conduce chiar și la amputarea unui membru. Cu toate acestea, medicii încearcă să găsească soluții pentru a nu cauza dizabilitate.

Radioterapia

Radioterapia reprezintă o formă de tratament care utilizează radiațiile pentru a distruge celulele canceroase. Aceasta poate fi efectuată:

• înainte de intervenția chirurgicală;
• în timpul operației;
• după finalizarea intervenției.

Pot exista situații când la nivelul zonelor afectate sunt plasate surse radioactive. Acestea emit radiații care distrug celulele canceroase. De cele mai multe, aceste surse sunt implantate pentru o perioadă definită de timp.  

Chimioterapia

Chimioterapia presupune administrarea unor substanțe medicamentoase care împiedică multiplicarea celulelor canceroase. Acestea se pot administra:

• înainte de intervenția chirurgicală (pentru a scădea dimensiunea tumorii și a fi mai ușor de îndepărtat);
• după intervenția chirurgicală (pentru a preveni recurențele și metastazele).

Chimioterapicele pot fi administrate pe mai multe căi, iar alegerea celei mai potrivite se face împreună cu medicul oncolog. Astfel, administrarea se face:

• oral;
• intravenos;
• direct în tumoră.

Terapia țintită

Această formă de tratament utilizează substanțe specifice care acționează specific doar asupra anumitor componente ale celulelor canceroase. Stabilirea medicamentelor potrivite se face în funcție de tipul de sarcom și de răspunsul acestuia la o astfel de terapie.

Imunoterapia

Imunoterapia este o formă de tratament care acționează asupra sistemului imunitar. Această terapie intervine în mecanismele care distrug celulele canceroase. Astfel, răspunsul imun al organismului este stimulat pentru recunoașterea celulelor canceroase și distrugerea acestora mai eficientă.

Ablația

Prin ablație, celulele canceroase sunt distruse folosind diferite metode.

Cea mai frecvent utilizată este reprezentată de curentul electric. Scopul terapiei este de a îndepărta complet tumora sau, dacă nu este posibil, măcar reducerea acesteia în dimensiuni.

Prognosticul bolii variază foarte mult, în funcție de stadiul de evoluție și tipul de sarcom. Studiile arată că aproximativ 65% dintre pacienții diagnosticați cu sarcom la nivelul țesuturilor moi trăiesc la 5 ani de la identificarea bolii. Procentul crește la persoanele al căror diagnostic a fost de rabdomiosarcom. La copii și adolescenți, rata de supraviețuire la 5 ani de la diagnostic este de peste 60%.

Este important de menționat că prognosticul este unul mai favorabil dacă diagnosticul de sarcom se stabilește încă din primele stadii de evoluție. De aceea, este important a merge periodic la medic.

Sarcomul este o afecțiune care poate fi prevenită în unele situații. Pentru a reduce riscul de a dezvolta o astfel de afecțiune, sunt indicate următoarele:

• evitarea contactului cu substanțele toxice, radiații;
• menținerea unui stil de viață echilibrat;
• adoptarea unei diete bogate în nutrienți;
• efectuarea periodică a exercițiilor fizice;
• utilizarea produselor de protecție solară (creme SPF).

De asemenea, este important să mergi periodic la consultul medical. În cadrul acestuia, medicul evaluează starea ta de sănătate și îți recomandă efectuarea investigațiilor potrivite pentru tine. În acest mod, orice afecțiune care se poate dezvolta, este identificată încă din stadiile incipiente (carcinom in situ). Astfel, tratamentul administrat are șanse mai mari de vindecare, comparativ cu aplicarea acestuia în stadiile avansate de boală.

Sarcomul este una dintre afecțiunile ce au un impact puternic asupra calității vieții persoanelor diagnosticate. Deși există mai multe tratamente, sarcomul este adesea diagnosticat în stadii avansate. Ca urmare a faptului că este o formă rară de cancer, este dificil de diagnosticat, iar controalele medicale nu sunt efectuate la intervalele potrivite. Mergi cel puțin de 2 ori pe an la medic pentru evaluarea stării de sănătate, efectuează analizele indicate de acesta și adoptă un stil de viață echilibrat.

Bibliografie:

• www.hopkinsmedicine.org, https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/sarcoma/sarcoma-treatment-answers-from-oncologist-carol-morris, accesat la data 30.04.2024;
• www.mayoclinic.org, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/sarcoma/diagnosis-treatment/drc-20452650, accesat la data 30.04.2024;
• www.cancer.net, https://www.cancer.net/cancer-types/sarcomas-soft-tissue/types-treatment, accesat la data 30.04.2024;
• www.cancer.org, https://www.cancer.org/cancer/types/soft-tissue-sarcoma/treating/by-stage.html, accesat la data 30.04.2024;
• www.webmd.com, https://www.webmd.com/cancer/sarcoma, accesat la data 30.04.2024.