Dictionar de afectiuni, simptome, investigatii si tratamente

Oligofrenia

olig3

Termenul medical „oligofrenie” face referire la o clasa de afectiuni a caror trasatura comuna este reprezentata de o dezvoltare intelectuala necorespunzatoare. Aceasta poate varia in severitate si, in functie de modul in care afecteaza activitatile zilnice, tratamentul si sprijinul necesar pot fi diferite.

Citeste, in urmatoarele randuri, in ce consta oligofrenia, care sunt posibilele cauze, dar si cum poti recunoaste simptomele, pentru a putea sa-i directionezi pe cei care au nevoie spre a primi suportul de care au nevoie.

Ce este oligofrenia?

Oligofrenia consta intr-un grup de afectiuni in care dezvoltarea mintala este intarziata sau limitata. Astfel, persoanele afectate au un nivel scazut de utilizare a abilitatilor cognitive si prezinta dificultati in adaptarea la viata din societate.

Pe langa abilitatile cognitive, pot fi afectate si:

  • comunicarea;
  • afectul;
  • motivatia;
  • comportamentul.

Este important de mentionat ca, desi prezinta unele aspecte comune cu sindromul Down sau autismul, oligofrenia este diferita. Aceasta afectiune poate fi identificata inca de la varste fragede.

Cauze oligofrenie

Cauzele aparitiei oligofreniei pot fi variate. Chiar si asa, acestea pot fi clasificate in doua mari categorii:

  • factorii genetici;
  • factorii de mediu.

Mostenirea genetica pare sa fie cel mai pronuntat factor care determina aparitia oligofreniei. Prezenta sindromului Down, a sindromului X fragil este asociata si cu oligofrenia, in unele situatii.

👉Sindromul Down este una dintre cele mai cunoscute afectiuni genetice.

Aceasta afectiune mai este cunoscută ca trisomia 21 si poate fi identificata inca din perioada fetala. Daca esti insarcinata sau iti doresti sa devii mamica, citeste articolul Sindromul Down: cand ar trebui facute testele pentru depistarea riscului si testele genetice in familie si afla care este perioada optima pentru a efectua investigatiile ce pot detecta aceasta boala.

Influenta factorilor de mediu este destul de puternica. Astfel, printre factorii intalniti la parinti, in special la mama, in timpul sarcinii, se afla:

  • alcoolismul cronic;
  • consumul de droguri;
  • deficientele nutritive;
  • malnutritia;
  • avitaminozele;
  • radiatiile;
  • parazitozele din timpul sarcinii;
  • sindromul metabolic;
  • complicatiile la nastere.

👉 Sindromul metabolic este o afectiune din ce in ce mai intalnita. Aceasta afecteaza in principal adultii, iar consecintele asupra starii de sanatate sunt multiple. Afla de ce apare si care sunt metodele potrivite de tratament, din lectura articolului Sindromul metabolic.

Factori de risc

Anumite infectii ale mamei, in timpul sarcinii, pot creste riscul de aparitie a oligofreniei. Printre acestea se afla:

  • rubeola;
  • citomegalovirusul;
  • toxoplasmoza.

👉Toxoplasmoza este o infectie care, daca este dobandita in sarcina, poate determina malformatii severe fatului si poate creste riscul de a avea oligofrenie. Afla, din articolul Toxoplasmoza in sarcina: ce trebuie sa stii, ce investigatii sunt necesare pentru diagnosticarea acestei patologii, dar si ce metode sunt eficiente in prevenirea toxoplasmozei.

Oligofrenia poate fi cauzata si de prezenta starilor inflamatorii la nivelul encefalului, in primele luni de viata, sau de expunerea la substante toxice (mercur, plumb). In cazul altor copii, functionarea deficitara a sistemului endocrin poate determina intarzierea in dezvoltarea mintala. Un rol important il au glanda tiroida si hormonii pe care aceasta ii secreta.

Tipuri de oligofrenie

In functie de severitate si de capacitatea de adaptare a oligofreniei, aceasta poate fi clasificata in 4 clase:

  • oligofrenie usoara;
  • oligofrenie moderata;
  • oligofrenie severa;
  • oligofrenie profunda.

Oligofrenie usoara

Persoanele care prezinta oligofrenie usoara au un nivel scazut de inteligenta. Cu toate acestea, ele prezinta capacitatea de a invata. Astfel, daca primesc sprijinul potrivit, acestea se pot adapta in societate. Pot trai independent, dar cunostiintele acumulate chiar si la varsta adulta corespund vârstei de 14-15 ani.

Oligofrenie moderata

Oligofrenia moderata se caracterizeaza prin tulburari de invatare si un nivel scazut de inteligenta. De aceea, adaptarea in societate este dificila, iar persoanele afectate necesita permanent suport si sprijin. Abilitatile dobandite sunt asemanatoare unui copil de 7-8 ani. In unele situatii, pot chiar si lucra, desfasurand activitati de complexitate redusa, dar sub stricta supraveghere a unui adult.

Oligofrenie severa

Aceasta forma de oligofrenie este una dintre cele mai grave forme, capacitatea de invatare si adaptare fiind afectate semnificativ. In acest caz, este necesara acordarea ingrijirilor permenante. Persoanele afectate pot avea deficiente severe de comunicare si majoritatea necesita sprijin pentru desfasurarea activitatilor zilnice obisnuite, cum sunt igiena sau imbracatul.

olig2

Oligofrenie profunda

In cazul oligofreniei profunde, afectarea cognitiva este destul de avansata.

Persoanele diagnosticate cu aceasta forma de oligofrenie necesita sprijin in desfasurarea activitatilor de ingrijire si alimentare. In plus, unele dintre acestea pot prezenta si dizabilitati fizice, ceea ce creste gradul de dependenta, fiind necesara permanent o persoana care sa le ofere sprijin si suport.

Simptome oligofrenie

Oligofrenia prezinta un tablou clinic specific, ce poate varia in intensitate, in functie de clasa de severitate. Astfel, principalele manifestari cuprind:

  • deficitul cognitiv - sunt afectate rationamentul si logica;
  • dificultatile de invatare si deprinderea de abilitati - capacitatea de concentrare si de memorare este scazuta;
  • intarzierea in dezvoltarea limbajului - pot exista deficite in limbaj, atat in exprimare, cat si in intelegere;
  • tulburarile de comportament - comportamentele adecvate social sunt dificil de inteles, ceea ce afecteaza abilitatea de adaptare in societate;
  • deficientele motorii - tulburarile de echilibru si coordonarea sunt principalele implicate, astfel ca realizarea chiar si a unor activitati usoare poate fi dificila.

👉Deficientele motorii pot fi cauzate, adesea, de o intarziere a dezvoltarii psihomotorii. Acestea pot aparea intr-o varietate de situatii. Pentru identificarea acestora si a modului in care dezvoltarea copilului este afectata, este necesar consultul specialistului. Pana ajungi la medic, citeste articolul Ce este intarzierea in dezvoltarea psihomotorie a copiilor.

Tratamentul oligofreniei

Oligofrenia nu este o boala care se poate vindeca. Chiar si asa, exista unele optiuni de tratament care amelioreaza manifestarile. Pentru a determina ce variante de tratament exista, mergi la un medic psihiatru, dar si la un psiholog. Acesti specialisti pot oferi sfaturi personalizate pentru fiecare caz.

Tratamentul medicamentos

Substantele medicamentoase utilizate la persoanele diagnosticate cu oligofrenie pot diferi in functie de severitatea afectiunii. Printre cele mai frecvente medicamente indicate se afla:

  • antipsihoticele;
  • antidepresivele.

Doza si modul de administrare sunt indicate de catre medic, in functie de particularitatile fiecarui pacient. Este important sa intrebi medicul care pot fi efectele secundare si ce abordare este indicata, in situatia in care acestea se manifesta.

Terapia comportamentala

Terapia comportamentala are rolul de a imbunatati capacitatea de relationare si de adaptare in societate. In cadrul acestei forme de terapie, pot fi abordate mai multe tehnici. Acestea sunt alese de catre psiholog, astfel incat sa stimuleze cat mai mult capacitatea de dobandire a unor abilitati noi.

olig1

Pentru a afla mai multe despre aceasta forma de terapie si despre tehnicile utilizate, consulta un psiholog. Acesta iti furnizeaza informatiile de care ai nevoie, pentru a intelege care sunt modalitatile de abordare ale unei astfel de situatii din punct de vedere comportamental si educational.

Terapia se adapteaza nevoilor pacientului, astfel incat sa-i poata asigura un grad cat mai mare de independenta, daca este posibil.

👉Foarte multe persoane confunda psihologul cu psihiatrul. Desi ambii sunt specialisti, iar unele aspecte sunt comune in ariile in care cei doi lucreaza, domeniul lor de studiu difera foarte mult. In plus, acestia au o pregatire profesionala diferita. Citeste articolul Psiholog vs Psihiatru: care sunt diferentele? si descopera care sunt serviciile de care poti beneficia de la fiecare dintre cei doi specialisti.

Adaptarea sociala si educatia speciala

Adaptarea sociala este un aspect important pentru imbunatatirea calitatii vietii persoanelor diagnosticate cu oligofrenie. Un pacient integrat social poate descoperi oportunitati de dezvoltare si poate deveni independent.

Chiar daca adaptarea sociala este un obiectiv, acesta este dificil de realizat. Persoanele cu oligofrenie pot intampina diferite provocari, precum:

  • intelegerea normelor sociale;
  • respectarea regulilor;
  • implementarea unui comportament adecvat.

La unele persoane cu oligofrenie, adaptarea sociala poate fi realizata prin educatie speciala, exercitii diverse si multiple tehnici. In plus, pentru o mai buna integrare, comunitatea poate oferi si programe de formare profesionala sau de instruire vocationala.

Importanta sprijinului si a ingrijirii adecvate

Persoanele diagnosticate cu oligofrenie au nevoie de sustinere si de suport permanent. Familia are un rol foarte important in asigurarea unui mediu optim de dezvoltare. Membrii familiei au rolul de a oferi motivatia necesara, dar si de a cladi un mediu care sa-i permita dezvoltarea, chiar daca se realizeaza in ritmul propriu, ce poate diferi de modul de dezvoltare considerat normal.

Este foarte important de mentionat ca si suportul comunitatii conteaza foarte mult. In cadrul comunitatii poti gasi resursele potrivite, dar si serviciile care sa asigure nevoile persoanelor diagnosticate cu oligofrenie.

Oligofrenia reprezinta o afectiune complexa, care necesita o abordare multidisciplinara. Sprijinul familiei si suportul comunitatii sunt doua aspecte esentiale pentru adaptarea in societate si cresterea calitatii vietii.

In formele usoare si medii, persoanele cu oligofrenie pot dezvolta un oarecare grad de autonomie, prin intermediul programelor special dedicate. Spre deosebire de acestea, persoanele cu oligofrenie profunda necesita o ingrijire mai ampla si sprijin permanent.

 

 

Bibliografie:

  • Chapter 20: Oligophrenia (Congenital Dementia). (1969). Soviet Law and Government, 8(2–4), 377–392. https://doi.org/10.2753/RUP1061-194008020304377;
  • Dzeruzhinskaia NA. Dinamika oligofrenii v sudebno-psikhiatricheskom aspekte [The dynamics of oligophrenia from the forensic psychiatric aspect]. Sud Med Ekspert. 1991 Jul-Sep;34(3):54-7. Russian. PMID: 1759293;
  • N. S. Bankov. (1998) Psychophysiological and clinical instrumental tests for prognosing efficiency of vocational training of adolescents with mild mental retardation. Biomedical Engineering 32:5, pages 283-288;
  • Kirman B. Oligophrenia. Mental Deficiency in Children. By M. S. Pevzner New York: Consultants Bureau, 1961. Pp. 406. Price $15. Journal of Mental Science. 1962;108(454):387-387. doi:10.1192/bjp.108.454.387-a.