Cezariana - tot ce trebuie să știi despre o operație de cezariană

• Ce este cezariana și când este recomandată?
• Pregătirea pentru operația de cezariană
• Desfășurarea operației de cezariană
• Recuperarea după cezariană
• Posibile complicații și simptome de urmărit după cezariană
• Cezariana versus nașterea naturală: avantaje și dezavantaje
• Întrebări frecvente despre cezariană

Ce este cezariana și când este recomandată?

Termenul de operație cezariană definește intervenția chirurgicală folosită pentru nașterea unui copil, aceasta realizându-se prin incizia abdomenului și a uterului. În funcție de circumstanțele în care este efectuată, operația de cezariană poate fi planificată sau realizată în urgență.

Când este recomandată cezariana?

Uneori, cezariana este o procedură mai sigură decât nașterea pe cale vaginală, atât pentru mamă, cât și pentru copil. Medicul poate recomanda operația cezariană în următoarele situații:

• Travaliul nu evoluează conform așteptărilor – această problemă este una dintre cele mai frecvente indicații ale operației de cezariană; se petrece fie atunci când colul uterin nu se dilată suficient în ciuda contracțiilor puternice de-a lungul mai multor ore, fie atunci când capul copilului este de dimensiuni prea mari pentru a putea trece prin canalul de naștere;
• Copilul nu primește suficient oxigen – dacă medicul este preocupat de cantitatea de oxigen pe care o primește copilul sau dacă au apărut modificări ale bătăilor cordului fetal;
• Copilul se află într-o poziție anormală – cezariana poate fi cea mai sigură metodă de naștere atunci când copilul se află în prezentație pelviană (cu zona fesieră sau brațele în canalul de naștere) sau prezentație transversală (copilul este poziționat lateral sau cu umărul înainte);
• Sarcina multiplă – în acest caz, este frecvent ca unul dintre copii să se afle într-o prezentație anormală, astfel că nașterea pe cale vaginală nu este adecvată;
• Există o problemă la nivelul placentei – dacă placenta se detașează de peretele uterin înainte de naștere (placenta abruptio) sau dacă placenta acoperă colul uterin (placenta praevia);
• Există o problemă la nivelul cordonului ombilical – operația cezariană ar putea fi indicată atunci când o parte din cordonul ombilical a alunecat în vagin în fața copilului sau atunci când acesta este comprimat de uter în timpul contracțiilor;
• Există o problemă de sănătate a mamei - medicul obstetrician va recomanda operația cezariană atunci când este prezentă o problemă de sănătate a mamei, care ar putea face travaliul prea dificil, cum ar fi o afecțiune cardiovasculară (ex: hipertensiune arterială); pot exista, de asemenea, patologii infecțioase, cum ar fi herpesul genital sau statusul de purtător HIV;
• Există o problemă de sănătate a copilului - uneori, nașterea cezariană este mai sigură atunci când copilul are o malformație congenitală, precum hidrocefalia (acumulare în exces de lichid cefalorahidian la nivel cerebral);
• Nașterea/nașterile precedente au fost tot prin cezariană - în funcție de tipul de incizie uterină, precum și de alți factori, frecvent este posibil să se încerce o naștere vaginală după cezariană; totuși, în anumite cazuri, medicul va alege tot operație cezariană.

Cezariana poate fi programată, în situații în care există motive medicale temeinice pentru asta, care pot varia de la probleme materne la cele de dezvoltare sau poziționare fetale. În Clinica Nativia, specialiștii în Obstetrică au experiența necesară pentru a identifica situațiile în care cezariana este cea mai bună soluție de a-ți aduce pe lume bebelușul în deplină siguranță.

Pregătirea pentru operația de cezariană

Operația de cezariană este o intervenție chirurgicală majoră care necesită o pregătire temeinică atât din partea echipei medicale, cât și din partea gravidei. Înainte de operație, există mai mulți pași și analize esențiale care trebuie efectuate pentru a asigura siguranța mamei și a copilului. Iată ce trebuie să știi despre pregătirea pentru operația de cezariană.

La câte săptămâni se face operația de cezariană?

Cezariana programată se efectuează, de obicei, în jurul săptămânii 39 de sarcină, pentru a reduce riscurile asociate prematurității. Totuși, dacă există complicații sau urgențe medicale (de exemplu, preeclampsie, suferință fetală), aceasta poate fi efectuată mai devreme, conform indicațiilor medicului.

Analize înainte de cezariană

Înainte de operația de cezariană, medicul va solicita o serie de analize și investigații pentru a evalua starea de sănătate a mamei și a copilului. Acestea includ:

• Hemoleucogramă completă – pentru a verifica nivelul hemoglobinei și pentru a identifica eventuale infecții sau probleme de coagulare.
• Grup sanguin și Rh – esențial în caz de nevoie de transfuzie de sânge.
• Test de coagulare (TP, INR, TTPA) – pentru a evalua riscul de sângerare.
• Glicemie – pentru a monitoriza nivelul de zahăr din sânge, mai ales la gravidele cu diabet gestațional.
• Exsudat nazal și vaginal – pentru a detecta posibile infecții.
• Analize de urină – pentru a depista eventualele infecții urinare sau alte anomalii.
• Electrocardiogramă (EKG) – pentru gravidele cu probleme cardiovasculare sau antecedente medicale relevante.
• Ecografie fetală – pentru a evalua poziția copilului, cantitatea de lichid amniotic și starea generală a fătului.

Lista analizelor necesare înainte de intervenția de cezariană poate varia, în funcție de particularitățile fiecărei gravide în parte. Discută cu echipa medicala Nativia despre investigațiile care sunt recomandate în cazul tău.

Cum trebuie să se pregătească o femeie pentru operația de cezariană?

Există mai multe aspecte pe care trebuie să le ai în vedere înaintea intervenției. Medicul îți va oferi informațiile necesare, personalizate pentru situația ta, dar în linii mari iată la ce trebuie să te aștepți:

• Discuție detaliată cu medicul obstetrician: este important ca gravida să înțeleagă motivele pentru care se recomandă cezariana și ce implică procedura. Medicul va explica riscurile și beneficiile operației.
• Regimul alimentar înainte de cezariană: în noaptea dinaintea operației, este recomandat să nu consumi alimente solide cu cel puțin 6-8 ore înainte de intervenție. De asemenea, este posibil să fie interzis consumul de lichide în ultimele ore.
• Evacuarea intestinală: uneori, se recomandă utilizarea unui laxativ sau a unei clisme pentru golirea intestinului înainte de operație.
• Igiena personală: se recomandă un duș înainte de internare, utilizând un săpun antibacterian pentru a reduce riscul de infecții. Unghiile trebuie să fie curate și scurte, fără ojă, iar gravidele nu trebuie să poarte bijuterii în ziua operației.
• Medicația preoperatorie: dacă urmezi un tratament medicamentos, discută cu medicul ce medicamente trebuie întrerupte sau continuate înainte de operație. De exemplu, tratamentele anticoagulante trebuie oprite cu câteva zile înainte.
• Pregătirea emoțională: operația de cezariană poate fi o sursă de anxietate, mai ales pentru femeile aflate la prima experiență. Sprijinul partenerului sau al familiei, precum și discuțiile cu medicul pot ajuta la reducerea temerilor.

În ziua operației

• Vei fi internată în spital cu câteva ore înainte de procedură.
• Echipa medicală va verifica din nou semnele vitale, starea fătului și rezultatele analizelor.
• O asistentă medicală îți va monta un cateter urinar și o linie intravenoasă pentru administrarea de fluide și medicamente.
• Înainte de intervenție, vei discuta cu anestezistul despre tipul de anestezie (spinală, epidurală sau generală).

Orice viitoare mamă își dorește ca experiența nașterii bebelușului să fie calmă, să se simtă susținută și protejată de un personal medical cu experiență, răbdare și empatie. Află mai multe despre cum arată nasterea in reteaua Regina Maria.

Desfășurarea operației de cezariană

Operația de cezariană este o intervenție chirurgicală planificată sau realizată de urgență pentru a aduce pe lume copilul, atunci când nașterea vaginală nu este posibilă sau sigură. Iată ce implică desfășurarea unei operații de cezariană, explicat în detaliu:

Administrarea anesteziei

Tipul de anestezie este stabilit în funcție de situația medicală:

• Anestezia spinală sau epidurală (cel mai frecvent): amorțește partea inferioară a corpului, permițând mamei să rămână trează și să fie conștientă de nașterea copilului.
• Anestezia generală: este utilizată doar în cazuri de urgență sau atunci când anestezia locală nu este indicată. În acest caz, mama va fi adormită pe durata operației.

Echipa de anestezie monitorizează constant funcțiile vitale ale mamei, precum ritmul cardiac, tensiunea arterială și nivelul de oxigen.

Dezinfectarea și izolarea zonei de intervenție

Abdomenul este curățat cu soluții antiseptice pentru a reduce riscul de infecții. Este plasat un câmp steril în jurul zonei de intervenție, iar o barieră vizuală (un paravan) este ridicată, astfel încât gravida să nu vadă procedura.

Incizia abdominală

Medicul face o tăietură în zona inferioară a abdomenului, de obicei deasupra liniei bikinilor. Există două tipuri principale de incizii:

• Incizia transversală (Pfannenstiel): este cea mai frecventă, deoarece vindecarea este mai rapidă, iar cicatricea este mai estetică.
• Incizia verticală: este rar utilizată și necesară doar în cazuri de urgență, când accesul rapid la uter este vital.

Incizia uterină și extragerea copilului

După deschiderea abdomenului, medicul va face o tăietură în peretele uterului:

• Uterul este deschis transversal, aproape de baza sa. Aceasta permite un acces rapid și sigur la copil.
• Medicii vor ghida copilul prin deschiderea uterului, iar odată ce capul și umerii sunt scoși, restul corpului este extras rapid.

Acest proces durează câteva minute, iar imediat ce copilul este scos, cordonul ombilical este tăiat.

Îngrijirea copilului

După extragere, copilul este preluat de neonatolog sau asistentul medical pentru a fi evaluat. Procedurile includ:

• Curățarea căilor respiratorii și verificarea respirației.
• Scorul Apgar, care evaluează starea generală a nou-născutului în primele minute după naștere.
• Înfășarea copilului și, dacă este posibil, plasarea acestuia lângă mamă pentru contact piele pe piele.

Modul în care este primit pe lume bebelușul tău este, în mod firesc, extrem de important. Află in ce consta ingrijirea nou-nascutului in cazul nașterii în rețeaua Regina Maria.

Expulzia placentei și suturarea

După nașterea copilului, medicul extrage placenta și verifică uterul pentru a se asigura că nu există resturi placentare sau sângerări excesive.

• Suturarea uterului: uterul este închis cu un fir resorbabil, strat cu strat.
• Suturarea peretelui abdominal: toate straturile incizate (mușchi, grăsime, piele) sunt cusute cu grijă pentru a asigura vindecarea corectă.

Monitorizarea postoperatorie imediată

După operație, gravida este mutată într-o zonă de supraveghere postoperatorie, unde este monitorizată timp de câteva ore pentru a preveni și identifica eventualele complicații:

• Verificarea semnelor vitale (tensiune arterială, puls, respirație).
• Administrarea calmantelor pentru gestionarea durerii.
• Verificarea pierderilor de sânge.

Durata operației

O operație de cezariană programată durează, de regulă, între 30 și 45 de minute. În cazul intervențiilor de urgență, aceasta poate fi mai scurtă, iar extragerea copilului are loc în primele 5-10 minute de la începutul procedurii.

Cum se simte mama în timpul operației?

Dacă anestezia este locală, mama va fi conștientă, dar nu va simți durere. Este posibil să perceapă presiune sau mișcare în timpul extragerii copilului. Echipa medicală comunică permanent cu mama pentru a se asigura că aceasta se simte confortabil.

Recuperarea după cezariană

Nașterea prin cezariană este o intervenție chirurgicală majoră, iar recuperarea necesită timp și atenție. Procesul de vindecare diferă de la o mamă la alta, dar, în general, respectarea indicațiilor medicale poate preveni complicațiile și grăbi refacerea.

Etapele recuperării după cezariană

Recuperarea după operația de cezariană include mai multe etape.

Perioada imediată postoperatorie (primele 24 de ore)

În primele ore după operație, mama este monitorizată în secția de terapie intensivă sau de supraveghere postoperatorie. În această etapă te poți aștepta la:

• Durere: pacienta va simți disconfort în zona inciziei. Medicul va administra analgezice pentru a controla durerea.
• Mobilizarea: deși poate părea dificil, asistentele vor încuraja ridicarea din pat și mișcarea ușoară la câteva ore după operație pentru a preveni complicațiile, precum formarea cheagurilor de sânge.
• Cateterul urinar: acesta va fi menținut timp de 12-24 de ore pentru a monitoriza funcția urinară.
• Hidratarea și alimentația: inițial, pacienta va primi lichide și alimente ușor digerabile, trecând treptat la o dietă normală.

Primele zile de recuperare (2-7 zile)

După primele 24 de ore, mama este mutată într-un salon obișnuit și continuă procesul de recuperare:

• Durerea: disconfortul la nivelul inciziei poate persista, dar se diminuează treptat. Durerea poate fi mai accentuată în timpul mișcărilor bruște, al tusei sau al râsului.
• Îngrijirea plăgii: incizia este monitorizată pentru semne de infecție, iar pansamentele sunt schimbate conform recomandărilor medicului. Uneori, sunt utilizate bandaje speciale pentru susținerea zonei abdominale.
• Alăptarea: poziționarea corectă este esențială pentru a evita presiunea asupra abdomenului. O pernă specială pentru alăptat poate fi de ajutor.

Primele săptămâni de recuperare (2-6 săptămâni)

Această perioadă este crucială pentru vindecarea completă. Este important să fie urmate cu strictețe sfaturile medicului:

• Activitate fizică: mișcarea ușoară este benefică, dar trebuie evitat efortul intens. Plimbările zilnice ajută la îmbunătățirea circulației și la prevenirea constipației.
• Ridicarea greutăților: în primele 6 săptămâni, este recomandat să nu se ridice mai mult decât greutatea copilului (aproximativ 3-5 kg).
• Durata durerii: durerea se reduce treptat și, în mod normal, dispare complet după 2-3 săptămâni. Totuși, unele femei pot simți sensibilitate la nivelul inciziei timp de câteva luni.
• Controlul medical: după aproximativ 6 săptămâni, este necesar un consult medical pentru a verifica vindecarea inciziei și sănătatea generală a mamei. 

Fa o programare în clinica Nativia pentru un control medical complet după naștere și pentru a primi recomandări personalizate despre programul ulterior de recuperare.

Restricții după cezariană

Pentru o recuperare optimă, este esențial să respecți anumite restricții:

• Ridicarea greutăților: nu ridica greutăți mai mari de 3-5 kg în primele 6 săptămâni. Ridicarea excesivă poate provoca dureri abdominale, întinderea mușchilor sau deschiderea inciziei.
• Efort fizic intens: evită sporturile solicitante, exercițiile abdominale sau alergarea până când medicul îți permite. Activitatea fizică intensă poate încetini vindecarea.
• Conducerea mașinii: în general, nu este recomandat să conduci timp de 2-4 săptămâni, deoarece mișcările bruște pot cauza durere sau pot afecta reflexele.
• Relațiile sexuale: este indicat să aștepți cel puțin 6 săptămâni după cezariană sau până când medicul confirmă că te-ai vindecat complet.
• Evitarea băilor fierbinți: până când incizia este complet vindecată, evită băile lungi și fierbinți pentru a preveni riscul de infecții.

Cât timp durează recuperarea completă?

Recuperarea fizică completă durează, în medie, între 6 și 12 săptămâni, dar acest interval poate varia în funcție de:

• Starea de sănătate generală a mamei.
• Prezența complicațiilor, cum ar fi infecțiile sau hemoragiile.
• Respectarea indicațiilor medicale și a restricțiilor.

Revenirea la forma fizică de dinainte de sarcină este un proces despre care se spune că ar trebui să dureze tot 9 luni, cât a durat și perioada de graviditate. Află la ce sa te astepti in perioada de recuperare dupa nastere și cum să concepi un calendar al recuperării care să nu te afecteze în mod negativ.

Posibile complicații și simptome de urmărit după cezariană

Cezariana este o intervenție chirurgicală sigură, dar, ca orice operație, poate avea riscuri și complicații. Este esențial ca proaspetele mame să fie informate despre simptomele de alarmă și să știe cum să recunoască o problemă înainte ca aceasta să devină serioasă.

Complicații posibile după cezariană

Există mai multe complicații care se pot asocia cu intervenția de cezariană:

Infecția inciziei chirurgicale

Una dintre cele mai frecvente complicații este infecția zonei în care s-a realizat incizia.
Simptome de urmărit:

• Roșeață, sensibilitate sau umflături în jurul inciziei.
• Durere persistentă sau care se agravează.
• Scurgeri de puroi sau lichid cu miros neplăcut din zona inciziei.
• Febră peste 38°C, frisoane sau stare generală de rău.

Ce trebuie făcut:

• Contactează imediat medicul pentru evaluare. În caz de infecție, tratamentul poate include antibiotice sau, în cazuri severe, curățarea plăgii.

Desprinderea operației (deschiderea inciziei)

Deschiderea completă sau parțială a inciziei poate apărea din cauza efortului fizic, a presiunii asupra abdomenului sau a vindecării incomplete.
Simptome de urmărit:

• Durere bruscă și intensă în zona inciziei.
• Sângerare sau apariția unui spațiu vizibil la nivelul suturii.
• Lichid transparent, hemoragic sau purulent care curge din incizie.

Ce trebuie făcut:

• Evită orice mișcare care ar putea agrava problema și mergi de urgență la medic. Uneori, poate fi necesară o nouă suturare sau alte măsuri medicale.

Ruptura uterină (complicație rară)

Această complicație este rară și apare mai frecvent la femeile care au o naștere vaginală după o cezariană anterioară.
Simptome de urmărit:

• Durere abdominală severă, bruscă, diferită de durerea obișnuită a inciziei.
• Sângerare vaginală abundentă.
• Slăbiciune, amețeală sau leșin (semne de hemoragie internă).
• Scăderea frecvenței mișcărilor fetale în timpul travaliului (în cazul unei nașteri ulterioare).

Ce trebuie făcut:

• Ruptura uterină este o urgență medicală. Solicită imediat ajutor medical de urgență. Află mai multe despre ruptura uterina, cauze si preventie.

Hemoragii postoperatorii

Sângerarea excesivă după cezariană poate apărea din cauza unei contractări incomplete a uterului sau a afectării vaselor de sânge în timpul operației.
Simptome de urmărit:

• Sângerare vaginală intensă (mai mult decât un ciclu menstrual abundent).
• Cheaguri mari de sânge.
• Slăbiciune, amețeală sau tensiune arterială scăzută.

Ce trebuie făcut:

• Informează medicul imediat. Tratamentul poate include administrarea de medicamente pentru contractarea uterului sau intervenții chirurgicale suplimentare.

Complicații la nivelul tractului urinar

Din cauza utilizării cateterului sau a proximității vezicii urinare de zona inciziei, pot apărea infecții urinare sau leziuni ale vezicii.
Simptome de urmărit:

• Senzație de arsură sau durere la urinare.
• Nevoia frecventă de a urina, cu eliminarea unor cantități mici de urină.
• Febră și dureri în zona inferioară a abdomenului.

Ce trebuie făcut:

• Consultă medicul. Infecțiile urinare sunt tratate de obicei cu antibiotice.

Tromboză venoasă profundă (formarea cheagurilor de sânge)

Imobilizarea prelungită după cezariană poate crește riscul de formare a cheagurilor de sânge, cel mai des la nivelul picioarelor.
Simptome de urmărit:

• Umflături, roșeață sau durere la nivelul gambei sau coapsei.
• Senzație de căldură în zona afectată.
• Dificultăți de respirație sau dureri în piept (semne ale emboliei pulmonare, o complicație gravă).

Ce trebuie făcut:

• Aceasta este o urgență medicală. Solicită imediat ajutor dacă suspectezi tromboză sau embolie pulmonară.

Cezariana versus nașterea naturală: avantaje și dezavantaje

Atunci când o femeie se află în fața alegerii modului de a naște, fie că este vorba de o naștere naturală sau o cezariană, este important să înțeleagă avantajele și dezavantajele fiecărei opțiuni. Ambele metode de naștere au riscuri și beneficii, iar decizia finală depinde de mai mulți factori, inclusiv starea mamei, a copilului și preferințele personale.

Nașterea naturală

Nașterea naturală se referă la procesul în care mama naște vaginal, fără intervenții chirurgicale majore. 

Dacă, în cazul tău, decizia de a naște prin cezariană nu este irevocabilă, află cum decurge nasterea naturala si recuperarea după aceasta.

Avantaje ale nașterii naturale

• Recuperare mai rapidă: durata recuperării este semnificativ mai scurtă în comparație cu cezariană. Majoritatea mamelor se pot ridica și merge destul de repede după nașterea naturală.
• Spitalizare mai scurtă: de obicei, după o naștere naturală, spitalizarea este mai scurtă (2-3 zile), în comparație cu 4-5 zile după o cezariană.
• Risc mai mic de complicații majore: nașterea vaginală implică mai puține riscuri de infecții sau complicații serioase legate de intervențiile chirurgicale (de exemplu, infecții ale inciziei, hemoragii sau tromboze).
• Nu există riscul de complicații legate de anestezie, care sunt uneori prezente în cazul unei cezariene.
• Mecanismele naturale de naștere ajută copilul să se adapteze mai bine la viața extrauterină, cum ar fi stimularea plămânilor, prin trecerea prin canalul de naștere.
• Se reduce riscul de probleme respiratorii și se favorizează contactul pielii cu pielea mamei imediat după naștere, ceea ce ajută la legătura emoțională între mamă și copil.

Dezavantaje ale nașterii naturale

• Durere intensă: nașterea vaginală poate fi foarte dureroasă, iar durerile de travaliu sunt intense și pot dura mai multe ore. Mamele pot opta pentru epidurale sau alte forme de analgezie pentru a controla durerea, dar fiecare metodă are riscurile și efectele proprii.
• Risc de leziuni perineale: în timpul nașterii, țesuturile vaginale și perineale pot suferi rupturi sau pot necesita epiziotomie (tăierea unei mici porțiuni din perineu) pentru a facilita nașterea copilului. Recuperarea după o ruptură sau o epiziotomie poate fi mai lungă și poate cauza disconfort.
• Complicații legate de poziția copilului: în unele cazuri, poziția copilului poate face nașterea naturală mai dificilă (de exemplu, copilul în poziție pelviană sau transversală), ceea ce poate duce la naștere forțată sau chiar la necesitatea unei cezariene de urgență.
• Panică sau anxietate: unele femei pot fi foarte anxioase în fața durerii sau a procesului de naștere, ceea ce poate duce la o experiență mai traumatică. De asemenea, frica de complicații poate genera un stres suplimentar.

Cezariana

Cezariana poate fi necesară în anumite circumstanțe, dar poate fi și programată.

Avantaje ale cezarienei

• Naștere planificată și controlată: cezariana programată poate fi o opțiune pentru mamele care preferă o naștere controlată, fără surprize, mai ales în cazurile de risc ridicat sau când există temeri legate de nașterea naturală. Mamele pot alege o dată exactă pentru naștere, ceea ce poate fi convenabil din punct de vedere logistic.
• Prevenirea riscurilor în caz de complicații: în cazul unor afecțiuni medicale ale mamei sau copilului (de exemplu, prezentarea pelviană a copilului, preeclampsia, naștere prematură etc.), cezariana poate fi necesară pentru siguranța mamei și a bebelușului. De asemenea, poate fi recomandată în cazurile în care copilul are un ritm cardiac anormal sau există riscul de suferință fetală.
• Risc redus de leziuni perineale: deoarece nu există trecere prin canalul de naștere, nu există riscul de rupturi vaginale sau de afectare a perineului.
• Conveniență pentru mame: cezariana poate fi preferată de femeile care nu doresc să experimenteze durerea travaliului sau care se tem de trauma fizică a unei nașteri naturale.

Dezavantaje ale cezarienei

• Recuperare mai lentă: după o cezariană, procesul de recuperare este mai lung și mai dureros comparativ cu nașterea naturală, având în vedere că este o intervenție chirurgicală majoră. Mamele trebuie să rămână în spital mai multe zile și să se odihnească mai mult pentru a se recupera complet.
• Riscuri suplimentare asociate cu intervenția chirurgicală: cezariana este o operație majoră, iar riscurile includ infecții, hemoragii, leziuni ale organelor interne sau ale vezicii urinare și complicații legate de anestezie. Pot apărea cicatrici permanente sau durere cronică în zona inciziei.
• Risc de complicații în sarcinile viitoare: femeile care au avut o cezariană pot experimenta riscuri mai mari în sarcinile următoare, cum ar fi placenta previa, placenta accreta sau ruptură uterină în timpul unei nașteri vaginale după cezariană (VBAC).
• Costuri mai mari: cezariana implică mai multe resurse medicale, astfel că poate fi mai costisitoare decât o naștere naturală, având în vedere spitalizarea mai lungă, intervențiile chirurgicale și anestezia.

Întrebări frecvente despre cezariană

Nașterea este unul dintre evenimentele care stârnesc cele mai multe emoții în viața unei femei. Așa cum e normal, viitoarele mame au o mulțime de întrebări. Ne propunem, în continuare, să răspundem la câteva dintre cele mai frecvente.

Care sunt simptomele desprinderii operației de cezariană?

Desprinderea inciziei după o cezariană este o complicație rară, dar gravă. Simptomele care ar putea indica desprinderea operației sunt:

• Durere intensă și bruscă în zona inciziei.
• Sângerare sau lichid care iese din zona operației.
• Umflături vizibile sau senzația că incizia s-a lărgit.
• Dacă simți oricare dintre aceste simptome, este important să contactezi imediat medicul sau să mergi la urgență pentru evaluare.

Se poate rupe operația de cezariană la mișcări bruște?

Da, mișcările bruște sau efortul fizic excesiv pot pune presiune pe incizia chirurgicală și pot crește riscul de desprindere parțială a suturii. În primele săptămâni de recuperare, este important să eviți ridicarea de greutăți mari, să faci mișcări lente și să nu te expui la activități care pot pune stres pe abdomen.

De ce ustură operația după cezariană?

Usturimea în zona inciziei este frecventă în perioada imediat următoare operației de cezariană. Aceasta poate fi cauzată de mai mulți factori:

• Vindecarea rănilor: pe măsură ce țesuturile se vindecă, se poate resimți o senzație de usturime sau iritație.
• Cicatrizarea: pe măsură ce incizia începe să se închidă, nervii din zona afectată pot cauza senzații de durere ușoară, usturime sau amorțeală.
• Iritații sau infecții: dacă există o infecție sau o reacție la produse de igienă, usturimea poate fi mai intensă. Dacă usturimea devine severă sau însoțită de alte simptome, este indicat să te adresezi medicului.

Câte kilograme ai voie să ridici după cezariană?

În general, imediat după operație, este recomandat să nu ridici mai mult de 5-7 kg în primele 6-8 săptămâni. Ridicarea de greutăți mai mari poate pune presiune asupra inciziei și poate crește riscul de complicații. După această perioadă, medicul va evalua starea de recuperare și îți va oferi instrucțiuni cu privire la limitările de greutate, care pot varia în funcție de recuperarea ta.

Cât durează operația de cezariană când ai gemeni?

Durata unei cezariene pentru gemeni poate fi mai mare decât cea a unei operații de cezariană pentru un singur copil, din cauza complexității procedurii și a necesității unui control mai atent al poziției celor doi copii. De obicei, o cezariană pentru gemeni durează între 45 și 60 de minute, dar acest timp poate varia în funcție de particularitățile fiecărei nașteri.

Cât timp doare operația de cezariană la ridicarea din pat?

Este normal ca durerea să persiste pentru câteva săptămâni după cezariană, mai ales la ridicarea din pat sau la mișcări bruște. În general, durerea ar trebui să se diminueze pe măsură ce incizia se vindecă, iar mușchii abdominali se întăresc din nou. Dacă durerea este foarte intensă sau persistă mult timp, ar trebui să contactezi medicul.

Ce ai voie să mănânci după cezariană?

După o cezariană, este recomandat să urmezi o dietă echilibrată care să sprijine recuperarea. În primele 24 de ore, este posibil să fii limitată la lichide (apă, supe clare). Ulterior, poți începe să consumi alimente ușoare, cum ar fi:

• Supe de legume.
• Piureuri de cartofi sau legume.
• Orez, paste și pâine.
• Carne slabă și pește. Este important să consumi alimente bogate în proteine și vitamine pentru a sprijini vindecarea. Evită alimentele prea grase sau foarte condimentate.

A doua cezariană la câte săptămâni se face?

De obicei, a doua cezariană se face în jurul săptămânii 39 de sarcină, dar acest lucru depinde de starea mamei și a bebelușului, precum și de istoricul medical al sarcinii anterioare. Medicul va lua în considerare factori precum riscurile unei nașteri vaginale după cezariană (VBAC), sănătatea mamei și a copilului, și evoluția sarcinii curente.

Care e cea mai bună anestezie pentru cezariană?

În majoritatea cazurilor, anestezia spinală sau epidurală sunt cele mai utilizate opțiuni pentru o cezariană, deoarece oferă analgezia necesară pentru operație, iar mama rămâne conștientă și poate interacționa cu bebelușul imediat după naștere.

• Anestezia spinală se administrează într-o singură injecție și are efect rapid.
• Anestezia epidurală implică un cateter continuu, care poate permite un control mai precis al durerii.

În cazuri mai rare, anestezia generală poate fi necesară în situațiile de urgență sau când anestezia regională nu este posibilă.

Așadar, nașterea prin cezariană reprezintă o procedură chirurgicală importantă, necesară în anumite cazuri pentru siguranța mamei și copilului. Fie că este vorba despre o cezariană programată sau o intervenție de urgență, procesul implică o serie de aspecte care trebuie luate în considerare, de la pregătirea pentru operație până la recuperarea postoperatorie. Este esențial ca mamele să fie informate despre riscurile și beneficiile acestei metode de naștere, dar și despre posibilele complicații care pot apărea în timpul sau după intervenție.

În cele din urmă, indiferent de metoda de naștere aleasă, scopul principal rămâne același: să asigure sănătatea și binele mamei și al copilului. Recuperarea după cezariană poate fi o perioadă dificilă, dar cu îngrijire corespunzătoare și susținere adecvată, majoritatea mamelor se refac complet și pot începe să se bucure de viața de familie.

Disclaimer: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultul medical de specialitate.

Surse:

• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK546707/;
• https://my.clevelandclinic.org/health/treatments/7246-cesarean-birth-c-section;
• https://www.nhs.uk/conditions/caesarean-section/;
• https://www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/cesarean-section;
• https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/c-section/about/pac-20393655;
• https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/healthyliving/caesarean-section;
• https://www.webmd.com/baby/what-happens-during-c-section;
• https://medlineplus.gov/ency/article/002911.htm;
• https://www.nhs.uk/conditions/caesarean-section/what-happens/.