Picaturile respiratorii eliminate de o persoana bolnava cu infectia COVID-19 atunci cand tuseste sau stranuta tind sa se usuce mai repede in conditii climatice mai calde si mai uscate. Odata ce aceste picaturi respiratorii se usuca, particulele de virus continute in ele s-ar deseca (s-ar elimina excesul de apa din ele) si vor muri, sustin oamenii de stiinta intr-un articol publicat in Physics of Fluids.
"Mesajul important pe care trebuie sa il retinem este ca pare sa existe o corelatie intre vremea de afara si rata de transmitere a infectiei COVID-19. Temperaturile mai scazute cuplate cu un nivel de umiditate mai mare par ca permit noului coronavirus sa supravietuiasca mai mult pe suprafete. Temperaturile sunt importante, deoarece determina durata uscarii picaturilor respiratorii depuse pe suprafete, iar timpul de uscare este legat de supravietuirea coronavirusului din interiorul acestor picaturi", explica Rajneesh Bhardwaj, profesor asociat la Institutul Indian de Tehnologie Bombay, din Mumbai, adaugand ca fenomenul ar putea explica variatia ratelor de transmitere (cresteri lente sau rapide ale cazurilor noi) raportate in ultima vreme pe tot globul.
Profesorul Bhardwaj si colegul sau Amit Agrawal, profesor de inginerie mecanica la Institutul Indian de Tehnologie din Bombay, au examinat impactul diferitelor tipuri de suprafete si al conditiilor meteorologice asupra timpului de uscare a picaturilor respiratorii. Initial, au verificat in mod specific cat timp dureaza procesul de uscare al picaturilor in sase orase din intreaga lume: New York, Chicago, Los Angeles, Miami, Sydney si Singapore. Au verificat apoi ratele de transmitere a infectiilor COVID-19 in aceste orase si le-au comparativ cu timpul estimat de uscare pentru o picatura respiratorie. Astfel, au descoperit ca in orasele cu cea mai mare rata de transmitere a infectiei COVID-19 au existat si cele mai lungi perioade de uscare a picaturilor respiratorii.
Noul coronavirus supravietuieste mai mult pe anumite suprafete
Cercetarea a aratat, de asemenea, ca anumite suprafete permit noului coronavirus sa supravietuiasca pentru perioade mai lungi de timp, ceea ce inseamna ca aceste suprafete ar trebui curatate si dezinfectate mai des. Este vorba despre suprafete precum ecranele telefoanelor mobile, bumbacul si lemnul, intrucat picaturile respiratorii se evapora lent pe aceste tipuri de suprafete. Acestea trebuie curatate mai des decat suprafetele din sticla si otel.
Un model precum cel descris de Bhardwaj si Agrawal ar putea fi de folos in creionarea planurilor de combatere a noului coronavirus, a declarat medicul virusolog Jared Evans, specializat in bolile infectioase emergente la Laboratorul de fizica aplicata din cadrul Universitatii Johns Hopkins: "Autorii cercetarii prezinta un algoritm creat si gandit pentru a prezice timpii de uscare pentru picaturile respiratorii care contin virus, facand referire la o serie de studii anterioare pentru a defini parametrii si ipotezele. Prin aceasta abordare, au dezvoltat o simulare reglabila care poate fi foarte utila in prevenirea infectiilor. Trebuie mentionat ca majoritatea modelelor si simularilor trebuie testate empiric pentru a fi validate si dobandite, iar aceasta simulare poate ghida aceasta testare".
Zonele aglomerate vor creste rata de transmitere a noului coronavirus
Autorii studiului considera ca descoperirile lor ar trebui sa determine oamenii sa fie mult mai atenti la raspandirea COVID-19 in climatele umede si in perioada verii.
„Datele din Singapore arata ca a existat o usoara crestere a numarului de infectii zilnice la sfarsitul lunii mai, probabil din cauza sezonului musonic (iunie- septembrie, n. red.)", a explicat profesorul Rajneesh Bhardwaj.
De asemenea, cresterea numarului de cazuri de infectie COVID-19 este influentata in mare masura de respectarea masurilor de preventie, cum sunt igiena mainilor, pastrarea distantei de aproximativ 2 metri intre persoane si purtarea mastii in spatiile inchise si aglomerate.
Surse:
www.medscape.com
www.healthline.com
www.bbc.com
www.news-medical.net