Cancerul colorectal este printre primele trei cele mai frecvente forme de boală malignă și a doua cauză principală a deceselor provocate de afecțiuni oncologice, înregistrate la nivel mondial. În ciuda acestei statistici dure, cancerul colorectal poate fi prevenit, iar identificarea bolii în stadiile incipiente, oferă o șansa reală la vindecare. În România, cancerul colorectal se clasează pe primul loc în topul cazurilor noi depistate de cancer, în 2023 fiind diagnosticate aproape 13.000 de cazuri noi.
Toma Agheorghesei este unul dintre cei la care afecțiunea a fost diagnosticată foarte târziu, într-un stadiu avansat, când avea multiple simptome. Deși a fost o situație dificilă și complexă, determinarea pacientului și suportul oferit de echipa multidisciplinară, din spitalul Regina Maria Brașov, au dus la un rezultat spectaculos. De la primele investigații și până la recuperarea finală, i-a fost alături dr. Decebal Fodor, medic specialist chirurgie generală, doctor în științe medicale, la Spitalul Regina Maria Brașov.
Un diagnostic grav
Înainte de a ajunge la camera de gardă, cu dureri foarte intense de burtă și cu o stare generală alterată, Toma Agheorghesei, în vârstă de 55 de ani, remarcase unele simptome, dar le ignorase. Decizia de a veni la camera de gardă a fost salvarea sa, pentru că în urma consultului, dr. Carmen Neagu, medic specialist, medicină internă a suspicionat prezența unei tumori digestive și i-a indicat, de urgență, o serie de investigații, care să stabilească un diagnostic cert.
„Probabilitatea unei patologii complexe era foarte mare, doar bazându-ne pe simptomele pacientului. Avea oboseală și senzație de slăbiciune și epuizare continuă, o scăderea accentuată în greutate de circa 15 kilograme, în doar trei luni, fără o modificarea semnificativă a regimului alimentar, tulburări ale tranzitului intestinal și o stare generală, asociată cu dureri abdominale mari, vărsături, greață, amețeli, mult accentuate în ultimele zile”, descrie dr. Carmen Neagu starea pacientului, la prezentarea în camera de gardă.
RMN-ul a confirmat că există o tumoră la nivelul colonului sigmoid și un polip intestinal de 21 de milimetri a cărui natură - benign sau malign - nu era cunoscută.
Dr. Bogdan Popa, medic specialist în gastroenterologie: „Colaborarea interdisciplinară este mereu în beneficiul pacientului, pentru că permite identificarea rapidă a soluțiilor de tratament optime, mai ales atunci când există suspiciunea neoplaziilor, iar în acest caz, colonoscopia era o prioritate absolută pentru stabilirea diagnosticului, așa că a fost făcută foarte rapid, la doar 36 de ore de la consultul din camera de gardă. Timpul a fost necesar pentru pregătirea pacientului. S-a vizualizat atent intestinul gros și s-au prelevat probe de țesut pentru biopsii de la nivelul tumorii pentru a avea un diagnostic de certitudine anatomopatologic”.
La finalul tuturor investigațiilor diagnosticul a fost unul sever: adenocarcinom colonic moderat diferențiat, în stadiul III. Acest tip de cancer se dezvoltă din celulele mucoasei intestinului gros. Este cel mai frecvent tip de cancer al colonului, fiind caracterizat printr-o creștere anormală și necontrolată a celulelor glandulare, din mucoasa colunului.
Un pacient curajos și tenace
Un diagnostic de cancer nu este niciodată ușor de asimilat, dar menținerea unui tonus psihic bun este vitală pentru succesul tratamentului. Tonusul este cu atât mai important în cazurile în care terapia este una dură, de durată, cu mare impact emoțional.
Toma Agheorghesei a fost unul dintre cei foarte curajoși. „Nu mi-a fost frică. Nu avea de ce să-mi fie frică, pentru că era clar că toți medicii știu exact ce au de făcut. Poate că am simți așa, un fior, când am auzit diagnosticul, dar mi-a trecut, pentru că pur și simplu știam că sunt pe mâini bune. Doctorul Decebal Fodor a fost suportul meu, mi-a dat încredere”, mărturisește Toma Agheorghesei.
Dosarul medical al pacientului a fost analizat cu maximă atenție în Tumor Board, iar planul optim de tratament urma să înceapă cu o intervenție chirurgicală radicală, care implica o rezecție importantă de intestin și colostomă - anus contra naturii, pentru o perioadă de timp, cu scopul de a da intestinului posibilitatea să se refacă.
Dr. Decebal Fodor i-a expus pacientului planul de tratament, cu toate implicațiile acestuia. „I-am spus că intervenția chirurgicală e mai mult decât necesară și că nu va fi una simplă, ba chiar dimpotrivă. I-am expus ambele soluții chirurgicale: varianta laparoscopică și cea clasică, cu plusurile și minusurile fiecăreia, raportată la patologie. Am văzut în ochii dânsului, de la început până la final, că a înțeles ce o să facem, că e convins că ce facem e corect. Pentru că se temea că nu putem scoate toată tumora prin laparoscopie, a ales varianta intervenției clasice. Tumora era mare, invada peretele abdominal și exista suspiciunea de invazie și în vezica urinară. Formațiunea avea cel puțin 11 cm lungime, conform datelor imagistice, și pe lângă ea se mai găsea și o masă polipoidă, care trebuia scoasă”, a explicat dr. Decebal Fodor.
Toma Agheorghesei nu s-a temut de operație și a înțeles că trebuie să accepte soluția anusului contra naturii, pentru că aceasta este cea mai bună soluție, în acest moment.
„Pe domnul doctor l-am cunoscut în spital și a fost o legătură deosebită între mine și dumnealui. Mi-a explicati ce este colostoma, dar și că această situația va fi doar pentru o perioadă. Am vorbit bărbătește și am înțeles că este singura soluție. Alternativă nu exista pentru mine, așa că m-am lăsat pe mâinile dumnealui cu toată încrederea și complet fără frică. Că am făcut bine se dovedește că m-am refăcut rapid, iar la final, totul a fost neașteptat de bine. A doua zi după operație, eram în picioare, iar asta a fost foarte important pentru mine, pentru psihicul meu”, a povestit bărbatul.
Operația
În cursul intervenției chirurgicale, s-a urmărit excizia completă a unei tumori localizate în colon, printr-o procedură de rezecție extinsă. Aceasta a necesitat îndepărtarea unei porțiuni semnificative din colon, cu adaptarea tehnicii pentru a asigura o margine de siguranță și o „rezecție R0” (fără tumoră reziduală), evitând astfel riscul de a lăsa celule tumorale reziduale. De asemenea, pentru a realiza o separare precisă, colonul sigmoid a fost atent desprins de vezica urinară, în condițiile în care țesutul inflamat, aderent la tumoră, mima o posibilă invazie tumorală. Acest aspect a impus o abordare delicată și precaută, având în vedere riscul de perforație a vezicii sau de deschidere accidentală a tumorii.
Din cauza diferenței de calibru între segmentele intestinale afectate de stenoză și a incertitudinilor legate de o posibilă invazie tumorală la nivelul viitoarei zone de anastomoză, a fost necesară realizarea unei colostome temporare. Acest lucru a permis verificarea histopatologică a piesei rezecate și a ganglionilor adiacenți. Doar unul dintre cei 48 de ganglioni limfatici analizați prezenta invazie tumorală, ceea ce a alimentat perspectiva unui prognostic favorabil pentru pacient.
„A fost o intervenție foarte laborioasă, dar rezultatele au fost bune și încurajatoare. Totul a mers foarte bine intraoperator, iar analiza histopatologică a venit cu informații foarte bune. Nu exista o invazie masivă, doar un singur ganglion era afectat, ceea ce arăta că boala nu avansase dincolo de niște limite, iar prognosticul putea să fie unul bun, chiar foarte bun”, explică dr. Decebal Fodor.
Recuperarea, chimioterapia și a doua operație
Recuperarea după prima intervenția a fost rapidă. Un beneficiu în plus, pentru că îndată ce perioada de convalescenta postoperatorie s-a terminat, Toma Agheorghesei a început cura de citostatice. Pacientul a făcut opt cicluri de chimioterapie, pe care le-a suportat foarte bine și la care a reacționat pozitiv.
Dar, nu putea fi neglijat impactul emoțional mare al colostomei. Însă Toma a fost puternic și a înfruntat cu foarte mult curaj disconfortul și s-a bazat pe soția sa care i-a fost alături. „Nu a fost ușor, dar am avut tot timpul ca obiectiv, cea de-a doua operație, când lucrurile urmau să revină la normal. În plus, domnul doctor a fost extrem de atent și m-a încurajat, ceea ce a făcut ca situația neplăcută în care eram să fie doar o etapă a tratamentului”, spune Toma Agheorghesei.
Doctorul Decebal Fodor a fost cel care l-a învățat cum trebuie procedat în gestionarea colostomei, și a făcut asta cu naturalețe tocmai pentru a-i oferi încredere pacientului său. „Prima dată am făcut eu îngrijirea stomei. Am vrut să fiu eu cel care dezlipește punga. Am curățat fără să port mască, tocmai ca să vadă că nu este nimic odios, nimic imposibil de făcut. Plus că am vrut ca pacientul să înțeleagă cum trebuie procedat și să fie autonom. Trebuie să recunosc că Toma este un pacient rar. Nu s-a comportat nicio clipă ca un om cu o tăietură pe burtă, nu s-a lamentat. A fost puternic, știe că are cancer, știe că este o perioadă dură, dar nu se lamentează și luptă cu cancerul. M-a impresionat foarte tare încrederea totală pe care a avut-o în echipa noastră, ambiția extraordinară de a nu se lăsa copleșit de povara diagnosticului și dorința de a se face bine”, a completat medicul chirurg.
După ce a finalizat cura cu citostatice, aproximativ 6 luni de la prima operație, Toma Agheorghesei a trecut prin cea de-a doua intervenție chirurgicală, care a restabilit continuitatea fiziologică a tubului digestiv. Aceasta a presupus mobilizarea colonului transvers, având în vedere extinderea rezecției inițiale, pentru a facilita o anastomoză sigură. Procedura a decurs bine, iar pacientul a revenit la normal.
„A fost un cancer avansat, un cancer în stadiu trei cu suspiciune de invazie de vezică urinară, un cancer de colon sigmoid. La peste doi ani de la intervenție, pacientul este vindecat chirurgical, iar oncologic este bine, fără semne de recidivă tumorală, cu markerii tumorali în limite normale. Conform ghidurilor, pacientul a beneficiat de o colonoscopie de screening la 12 luni postoperator și din fericire, nu s-au găsit polipi. Va reveni peste alți trei ani și dacă nu se găsesc polipi va intra într-un program de screening colonoscopic la fiecare 5 ani”, a afirmat dr. Decebal Fodor.
Toma va fi atent monitorizat, pentru că riscul de apariție a noi polipi intestinali care ar putea progresa rămâne, dar ceea ce a fost mai greu și mai dur, a trecut, iar starea generală de sănătate a pacientului îl plasează în categoria celor sănătoși.
„Sunt fericit. Mi-a trecut glonțul pe la ureche, dar am avut norocul unor medici minunați. A fost greu, dar am reușit datorită celor care au fost în jurul meu, medici și familie. Am 30 de centimetri de colon mai puțin, dar am analizele perfecte și nu mai am colostomă, Sunt normal!”, este finalul mărturisirii lui Toma.
Incidența cancerului de colon, în creștere
Cazul pacientului operat cu succes de cancer colorectal avansat evidențiază importanța unui diagnostic precoce și a rolului screening-ului în prevenirea și tratarea eficientă a acestei afecțiuni. Potrivit dr. Decebal Fodor, specialist în chirurgie generală la Spitalul Regina Maria din Brașov, cele mai multe cazuri ajung la spital în stadii avansate (stadiul III), deoarece boala evoluează deseori fără simptome și mulți pacienți nu apelează la metode de screening pentru detectarea precoce a polipilor, precursorii cancerului colorectal.
Este important de știut că malignizarea unui polip poate dura între 8 și 10 ani, oferind astfel un interval semnificativ de intervenție preventivă prin colonoscopie, astfel boala canceroasă să fie evitată.
Dr. Decebal Fodor subliniază că procedurile minim invazive, precum polipectomia endoscopică, pot elimina polipii înainte ca aceștia să devină canceroși. Polipii colorectali au o prevalență de 30% la persoanele de peste 50 de ani, iar riscul ca aceștia să devină maligni este major, având în vedere că peste 95% din adenocarcinoamele de colon derivă din astfel de polipi.
Statisticile confirmă că o detectare precoce a leziunilor maligne crește șansele de supraviețuire: 90% dintre pacienții cu cancer colorectal depistat în stadiile I și II trăiesc peste 5 ani. Dacă românii ar recurge la colonoscopie de rutină după vârsta de 50 de ani, incidența cazurilor avansate ar scădea semnificativ, iar necesitatea unor intervenții chirurgicale extinse ar fi mult redusă.
Pentru persoanele cu antecedente familiale de cancer colorectal sau cu un istoric de boală malignă, riscul este chiar mai mare, iar screeningul periodic devine esențial. Cazul de față ilustrează beneficiile aduse de intervențiile preventive și de o supraveghere continuă, oferind pacienților șansa unei vieți mai lungi și sănătoase.
Consultant: Dr. Decebal Fodor, medic specialist chirurgie generală, Spitalul Regina Maria Brașov