Până la clarificarea exactă a patologiei, Maria a fost suspectă de pe rând de cancer pulmonar, tuberculoză, infecții fungice grave, toate acestea provocând un carusel de emoții, spaime și stres major atât părinților, cât și a fetei.
Rezolvarea a venit de la o echipă de medici chirurgi din Ponderas Academic Hospital Dr. Felix Dobrițoiu, medic specialist chirurgie toracică, dr. Daniela Dobrițoiu, medic primar chirurgie pediatrică si dr. Adriana Fodor, medic primar anestezie si terapie intensiva. Intervenția realizată minim invaziv a fost foarte dificilă, dar rezultatele postoperatorii s-au dovedit a fi excepționale. Povestea Mariei este dovada că există mereu o cale, dar este și o demonstrație de putere.
„Cel mai greu a fost să știm ce are Maria”
Primele simptome ale Mariei au fost extrem de superficiale. Nimic nu anunța că situația va evolua și se va complica. Inițial, Maria s-a plâns de o stare ușoară de oboseală. Părinții au pus-o pe seama perioadei școlare aglomerate și pe multele ore de studiu. Apoi a apărut o durere în piept, ocazional, de intensitate slabă. Fiind un copil activ, amator de mișcare și sport, s-a crezut că este vorba despre o contractură musculară ori de o poziție vicioasă la birou.
Treptat, simptomele au devenit mai intense și persistente, iar Maria a ajuns în situația de a nu mai putea realiza o inspirație amplă, ca urmare a durerii localizate în piept. În plus, starea generală de oboseală devenise mai mult decât evidentă. Maria nu mai putea alerga și avea deseori senzația că nu are aer.
„Am pus toate semnele Mariei pe seama contextului legat de efort și stresul provocat de examene. Stările ei proaste erau oarecum pasagere și inițial nu ne-am îngrijorat. Nu te sperie o durere la un copil sănătos, activ și tonic. Ne-am gândit că este ceva trecător, de la dureri de creștere, până la o întindere musculară și am așteptat să treacă de la sine, cu atât mai mult cu cât starea generală a fiicei mele era una bună și foarte bună. Dar, în momentul în care am realizat că Maria nu mai putea inspira profund și că efectiv gâfâie și rămâne fără aer când urcă scări, ne-am panicat”, povestește mama fetei.
Investigațiile minimale realizate nu au indicat și nici nu au suspectat prezența teratomului, concluziile fiind că simptomele sunt efectele secundare cumulate ale unei viroze mai severe și a stresului provocat de examenele naționale de la finalul clasei a VIII-a.
Primele suspiciuni că problema este una serioasă au apărut în urma unor teste, realizate în cabinetul unui medic pneumolog. Acestea au arătat că Maria avea capacitatea pulmonară redusă la jumătate. „Era ca și cum respira cu un singur plămân. A fost un moment de panică absolută. A fost recomandată o radiografie, iar aceasta a arătat o pleurezie masivă. În acel moment cea mai mare problemă a fost să identificăm o cauză care să explice pleurezia, iar asta s-a dovedit complicat și foarte traumatizat pentru Maria și, evident, pentru noi, părinții”, completează mama, încă marcată de spaimele prin care a trecut, dar fericită pentru că Maria s-a vindecat complet.
„Maria a fost suspectată de tuberculoză, ulterior de o infecție fungică. Analizele au exclus ambele situații, iar asta, deși era o ușurare, menținea semnele de întrebare și teama pentru tot ce poate fi mai rău. Următorul pas a fost un examen CT. Ulterior, Maria a trecut printr-o toracoscopie, care avea ca scop să stabilească exact diagnosticul. Până a venit rezultatul biopsiei, am trăit cu spaima că este o tumoră canceroasă. Dar, chiar și așa, am rămas cu un semn de întrebare pentru că ni se spuse clar că se recoltase doar țesut de la suprafața formațiunii”, povestește mama.
Clarificările în ceea ce privește boala Mariei au venit în avalanșă. În primul rând, confirmarea că tumora pulmonară era un teratom matur. Deși avea dimensiuni foarte mari și evoluase, practic, în doar câteva luni, s-a dovedit a fi benign. Pentru moment a fost o victorie, dar bătălia cea mai mare abia urma să aibă loc.
Presiunea exercitată de formațiunea chistică provoca un colaps al alveolelor, bloca realizarea schimburilor gazoase la nivel alveolar, de unde și reducerea severă, practic la jumătate, a capacității respiratorii constatată înaintea operației.
De la Darius a venit ideea salvatoare
Toracoscopia și examinarea imagistică CT au arătat exact localizarea și dimensiunea teratomului Mariei. Formațiunea avea mai mult de 20 de centimetri diametru și ocupa sau comprima ambii lobi superiori ai plamanului drept.
Operația deschisă, ar fi fost o traumă imensă, care ar fi impus o recuperarea îndelungată și dificilă pentru adolescentă. În mod firesc îngrijorați și conștienți că trebuie să se decidă repede asupra ceea ce urmează, părinții Mariei au căutat o soluție pe internet. Așa au aflat de povestea lui Darius, un băiețel de doar 9 ani, care a fost operat spectaculos la Regina Maria, având o patologie foarte asemănătoare cu cea a Mariei. Și din acel moment totul a mers spre bine.
Părinții au luat legătura cu doctorul Felix Dobrițoiu, au trimis tot dosarul medical al fetiței și au așteptat să li se spună dacă este posibilă o intervenție minim invazivă pentru excizia formațiunii. Iar răspunsul a fost unul afirmativ.
Intervențiile Mariei
Maria a trecut prin două intervenții. Prima, a fost efectuată într-un alt spital, în scop diagnostic și a avut mare utilitate în gestionarea cazului. Diagnosticul cert de teratom matur, adus de această intervenție, impunea rezectia completa a formațiunii tumorale. În această situație, echipa medicală din Ponderas Academic Hospital a propus o nouă intervenție chirurgicală, de data aceasta robotică.
„După intervenția de toracoscopie, care a fost și prima anestezie generală din viața Mariei, fata mea s-a simțit rău. Și-a revenit dificil și atunci a fost momentul când a fost cu adevărat speriată. Înțelegea foarte bine că este o situație complicată. A fost foarte greu să fie nevoie să-i răspund la întrebări esențiale, pe care în mod normal un copil de 15 ani nu trebuie să le aibă. Răspunsul pozitiv pe care le-am primit de la doctorul Felix Dobrițoiu, care ne-a spus că poate face intervenția robotic, minim invaziv, a fost balsam pe sufletul nostru. Dar cel mai important a fost că Maria a prins din nou curaj”, mărturisește mama.
La Ponderas Academic Hospital, Maria a fost preluată de echipa medicală. Investigațiile imagistice și de laborator, plus reevaluarea informațiilor aduse de toracoscopie (informații aduse de echipa de chirurgie pediatrică ce a efectuat toracoscopia inițială) și analiza anatomopatologică anterioară au conturat o imagine clară a teratomului.
„Operația a fost cu adevărat dificilă. Abordul robotic a fost, însă, cea mai bună opțiune, pentru că a permis o vizualizare perfectă a cavității toracice, în care teratomul ocupa un volum foarte mare. S-a lucrat milimetru cu milimetru pentru a exciza în totalitate formațiunea și pentru a proteja țesutul pulmonar. Deși exista o incertitudine referitor la viabilitatea tuturor celor trei lobi ai plămânului drept, aceștia au fost salvați. Dimensiunile foarte mari ale tumorii, în comparație cu toracele mic al pacientei ar fi impus o incizie foarte mare, pentru extragerea țesutului tumoral la finalul intervenției. Datorită diagnosticului inițial cert, de tumoră benignă, tumora a putut fi extrasă din torace segmentat (prin morselare), toată operația fiind realizată prin câteva incizii milimetrice”, explică medicul chirurg dr. Felix Dobrițoiu.
9 zile mai târziu…
Intervenția, realizată în 10 aprilie 2024, a fost un succes. O dovadă poate fi și aceea că Maria s-a trezit foarte repede după anestezie, iar starea sa generală a revenit la ceea ce era înainte de apariția primelor semne de boală. A fost externată la două zile după intervenție. Și ca probă că se simțea bine, din spital a mers direct la o plimbarea scurtă în Herăstrău.
„Recuperarea Mariei a fost pur și simplu spectaculoasă. Pentru că aveam experiența anterioară, și revenirea foarte dificilă de după toracoscopie, m-am așteptat să fie la fel. Dar nu a fost deloc așa. Pur și simplu a fost Maria pe care o știu dintotdeauna. Veselă, tonică și cu o stare generală foarte bună. Respira bine, durerea dispăruse complet, nu mai obosea deloc. A fost o revenire care m-a uimit. Doctorul Felix Dobrițoiu și doamna doctor Daniela Dobrițoiu au făcut pur și simplu o minune. Ca să nu mai vorbesc despre cât de calzi și de blânzi au fost, cum au făcut-o pe Maria, destul de speriată, să râdă și să glumească cu ei. Maria i-a dat nume teratomului, îi spunea «Terry»… excepționali au fost!”.
Maria și-a revenit cu adevărat foarte repede, dar chiar și așa a depășit toate așteptările, atunci când, doar 9 zile mai târziu, socotite după operație pleca cu avionul, către o destinație din Europa, beneficiara unei burse Erasmus. Mama ei ne-a mai spus că știa că este un copil puternic, dar realitatea a dovedit că resursele Mariei erau cu mult peste cea mai optimistă variantă.
„După intervenție, Maria nu mai are nicio problemă. Plus că rezultatul anatomopatologic al formațiunii excizate a fost negativ. Am revăzut-o la 7 zile de la intervenție, la control. Nimic din felul în care arăta, se simțea și se comporta nu putea lăsa să se înțeleagă că trecuse printr-o intervenție grea. Minim invazivă, dar grea. Practic este o adolescentă sănătoasă, fără niciun fel de riscuri sau limitări. Boala, intervenția chirurgicală vor fi doar o experiență pe care o va povesti nepoților, amuzată. Totuși o parte din succes trebuie recunoscut tehnologiei. Intervenția reușită se datorează și robotului chirurgical, fără de care ar fi fost mult, mult mai complicat și cu riscuri reale”, a punctat dr. Daniela Dobrițoiu.
Ce este teratomul
„Patologia Mariei este una rară. Teratomul este un tip de tumoră format din diverse țesuturi care au originea în cele trei straturi germinale ale embrionului: ectoderm, mezoderm și endoderm. Aceste tumori sunt, de obicei, congenitale și pot conține o combinație de celule din care se formează părul, pielea, dinți, mușchi, oase și alte tipuri de țesuturi. Aceste celule rămân latente, uneori toată viața și nu produc niciodată probleme, alteori în condiții specifice, pot începe să evolueze, iar formațiunea tumorală crește în volum”, explică dr. Daniela Dobrițoiu.
Teratomul poate fi localizat în diverse diferite părți ale corpului. La femei cea mai comună localizare sunt ovarele, la bărbați testiculele. În zona mediastinală (la nivelul toracelui) în plămâni, așa cum a fost cazul Mariei sau între aceștia, teratomul apare mult mai rar. Există și situații când localizarea este la nivelul sistemului nervos central, inclusiv în creier și coloana vertebrală.
Simptomele sunt cele care semnalează primele existența teratomului. Fiind o formațiune care poate crește în volum, produce presiune pe organele din jur sau o disfuncție a acestora care afectează funcționarea organului sau organelor în vecinătate sau în structura căruia se află. În funcție de localizare, identificarea imagistică poate fi dificilă. Totodată, dată fiind structura acestora, perfect similară cu cea a țesuturilor normale, teratomul poate să nu fie vizibil la evaluare ecografică, așa cum a fost cazul Mariei. Teratomul poate fi pus în evidență la examene tip RMN sau CT.
Diagnosticarea teratomului
„Localizarea mediastinală este mai rară, iar asta poate fi una dintre cauzele care fac diagnosticul mai dificil. Acestea se întâlnesc mai ales la copii și tineri și reprezintă 15% dintre tumorile mediastinului anterior la adult. Simptomele sunt cele care alarmează pacientul, iar ulterior investigațiile merg pas cu pas pentru a oferi o imaginea completă. În cazul Mariei, o serie de factori suplimentari au sporit dificultatea unui diagnostic rapid, dar, în final, totul s-a rezolvat cu bine”, explică în final dr. Daniela Dobrițoiu.
Prezența unui teratom mai poate fi confirmată și prin analize de laborator, atunci când sunt evaluați markeri tumorali specifici. Biopsierea teratomului este soluția care aduce diagnosticul de certitudine și confirmă natura acestuia. În plus, examinarea anatomopatologică poate face diferența dintre un teratom matur și unul imatur.
Teratoamele mature și teratoamele imature sunt cele două tipuri principale de teratoame. Acestea diferă prin structura lor histologică, comportamentul biologic și prognostic. Primele sunt în general benigne, conțin țesuturi bine diferențiate, similare cu cele normale, cresc lent, au margini bine delimitate și un aspect chistic. Cele imature sunt considerate ca având un pronunțat potențial malign, conțin țesuturi embrionare sau fetale nediferențiate. Teratoamele imature au un potențial mai mare de a crește rapid și de a se răspândi în alte părți ale corpului.
Consultanți: Dr. Felix Dobrițoiu, medic specialist chirurgie toracică și dr. Daniela Dobrițoiu, medic primar chirurgie pediatrică în Ponderas Academic Hospital.