Datorită unor prieteni pe care i-a reîntâlnit după 26 de ani, a ajuns să se trateze în timp util pentru o problemă de sănătate cu potențial mortal. Prietenii lui, foști medici, l-au determinat să se adreseze cu prioritate unui serviciu medical pentru a investiga cauza simptomelor fluctuante și nespecifice cu care s-a confruntat brusc și pe care, foarte probabil, le-ar fi ignorat în alte condiții. Și tot datorită acelor prieteni, a ajuns pe mâinile bune ale medicului chirurg Decebal Fodor, care i-a soluționat cazul printr-o abordare optimă.
Într-o dimineață, în ianuarie 2023, Valeriu Adrian Socol s-a trezit cu o stare ca și cum cineva îi furase toată forța și toată energia peste noapte. Din cauza asta n-a putut în acea zi să facă nici activități banale, care nu implicau cine știe ce efort fizic. „Nu mă durea nimic, dar parcă nu mai aveam niciun fel de putere. Mă confruntam cu această stare de slăbiciune numai la efort – soția mea mă rugase s-o ajut să schimbăm cearșaful la pat și nu puteam nici să ridic salteaua. Cum mă relaxam, cum nu mai aveam niciun simptom.
Apoi, am observat după un timp că și mâinile mi se decoloraseră cumva – dispăruse acea culoare roz, normală, erau mai albe. Acest lucru nu mi-a atras atenția în mod deosebit, dar mi-a trecut prin minte, totuși, că ceva se întâmplă. Am mai avut senzații de slăbiciune și în zilele ce-au urmat. În a cincea zi de când au început acestea trebuia să ajung la Târgu Mureș, la un prieten de-ai mei. Ajungând acolo, iarăși am avut o schimbare de stare: pentru câteva minute, m-am albit tot, deși condusesem până acolo și am fost în regulă, nu avusesem acea senzație de lipsă de putere”, povestește bărbatul.
Scaun negru înseamnă sânge în stomac
Prietenii din Târgu Mureș au observat schimbările lui de stare și s-au îngrijorat pentru el, întrebându-l despre cum se simte. Astfel a ajuns să le povestească despre stările cu care se confruntase în ultima săptămână, despre simptomele pe care le-a avut, chiar dacă el considera că este ceva pasager și că nu există motive de îngrijorare.
„Între timp, se mai adăugase un simptom: scaunul negru. Părea o chestiune accidentală, iar faptul că nu a ținut prea mult iarăși a reprezentat un motiv să nu mă gândesc că am o problemă. Eu nu consideram că este un indicator atât de grav, dar pentru prietenii mei, foști medici, asta însemna sânge în stomac, o hemoragie în stomac, ceea ce era foarte grav. Ei m-au ascultat și nu au zis nimic, ca să nu mă alarmeze în acea seară, dar dimineața mi-au spus: <<Adi, nu mai poți să pleci, trebuie să mergi la Urgență, la Târgu Mureș>>. M-am mirat atunci: <<O fi așa de grav?!>>”, povestește Valeriu Adrian Socol.
Înțelegând foarte bine care pot fi consecințele unei hemoragii interne, dacă nu este tratată prompt, prietenii lui au insistat să se asigure că nu este în pericol, internându-se imediat în spital, unde să facă investigații și analize.
„Era chiar de 1 decembrie, spitalele aveau personal redus. În spital, mi-au făcut tot felul de teste și mi s-au uitat în stomac cu o cameră. Dar n-au putut să identifice sursa hemoragiei, pentru că acel chist cu care mă confruntam, după cum am aflat mai târziu, era poziționat în partea de sus a stomacului.
Totuși, de la spital mi-au spus: <<Domnule, trebuie să rămâi internat până luni, ca să vedem despre ce este vorba>>. Dar am preferat să nu rămân patru zile în spital la Târgu Mureș, pentru că eram la două ore de Brașov, de casă și puteam să merg acolo la spital. După lungi discuții, mi-au dat drumul până la urmă (n. e. – l-au externat)”, mărturisește Valeriu Adrian Socol.
Prietenii lui o cunoșteau pe directoarea medicală a Spitalului Regina Maria Brașov, Dr. Luminița Cîmpeanu și l-au trimis la dânsa, pentru a-i recomanda un chirurg.
„Luni am mers la doamna doctor și mi-a spus: <<Am un doctor chirurg foarte bun care vă va ajuta, va vedea despre ce este vorba>>. Așa am ajuns la domnul doctor Fodor, la care mai fusesem cu aproape un an în urmă, pentru a-mi scoate un chist pe care-l aveam pe spate. Însă în tumultul creat de situație, nu am mai stat să mă mai gândesc pe cine cunosc deja, am mers pe mâna prietenilor mei.
Când am ajuns la domnul doctor Fodor, nu mai aveam niciun simptom. Îmi revenise și culoarea pielii la normal, mă simțeam bine, părea că am o stare perfect normală. Numai că rămânea acea formațiune suspectă de la nivelul stomacului”, spune Valeriu Adrian Socol.
Tumoră rară și atipică prin poziționare
Chiar dacă lucrurile păreau să fi revenit la normal pentru Valeriu Adrian Socol, rămânea dilema: ce anume îi provocase episodul hemoragic? Iar pentru că suspiciunea plana asupra formațiunii pe care o avea la nivel gastric, trebuia clarificat despre ce era vorba și care era natura acesteia. Astfel pacientul a fost investigat în Spitalului Regina Maria Brașov, în urma investigațiilor multidisciplinare s-a ridicat suspiciunea de tumoră stromală gastrointestinală voluminoasă, dezvoltată la nivelul porțiunii superioare a stomacului.
„Pacientul avusese un prim episod hemoragic, dar când a ajuns la noi, i se oprise sângerarea internă. Pentru a identifica problema care i-a provocat hemoragia, colegii de la Târgu Mureș îi făcuseră un CT și încercaseră să-i facă o biopsie, dar nu au reușit. Am repetat CT-ul și gastroscopia la noi. Dr. Bogdan Popa, colegul care i-a făcut gastroscopia mi-a spus că suspectează că este o tumoră stromală gastrointestinală. La fel mi-a spus și colegul de la CT, semnalându-mi că tumora pacientului s-a dezvoltat în peretele gastric, dar cumva spre exterior, în porțiunea superioară a stomacului, în regiunea fundică. Aceasta (n.e. tumora) efectiv răsucea fundul stomacului și de aceea provocase sângerare.”, spune dr. Decebal Fodor, medic specialist chirurgie generală, cu competență în chirurgia laparoscopică avansată, de la Spitalul Regina Maria Brașov.
“Aspectul imagistic în cazul tumorilor stromale gastrointestinale este atipic, poate fi sugerat de prezența unei mase tumorale localizată în peretele muscular gastric fără a prezenta adenopatii satelite. Diagnosticul diferențial cu alte afecțiuni maligne gastro-intestinale primare poate fi făcut pe baza caracteristicilor specifice ale altor tumori mai frecvente”, spune Dr. Paul Biriș, medic primar radiologie și imagistică medicală.
Ulterior, pacientul a ajuns la Prof. dr. Săftoiu, care i-a făcut o biopsie ecoendoscopică. „În urma acestei proceduri am avut certitudinea, și din punct de vedere histopatologic, că este o tumoră stromală gastrointestinală (GIST). Această patologie este foarte rară – deși GIST-urile sunt cele mai frecvente dintre tumorile mezenchimale, ele reprezintă mai puțin de 1% din totalul tumorilor gastrointestinale. De foarte multe ori, aceste tumori sunt descoperite accidental, fiind asimptomatice”, precizează dr. Fodor.
Atât prof. dr. Adrian Săftoiu, cât și dr. Decebal Fodor, ulterior, i-au spus pacientului că va fi nevoie ca acea tumoră să fie extirpată. „După vizualizarea chistului, domnul doctor Fodor, mi-a spus: <<Domnul Socol, nu e foarte grav, dar trebuie operat cât de repede se poate>>”, rememorează el.
Operația laparoscopică pe o tumoră mare și dificilă, probă de măiestrie
În cazul formațiunilor tumorale cu indicație chirurgicală, strategia terapeutică este stabilită în funcție de câteva particularități, foarte importante în economia gestului chirurgical, precum dimensiunile și poziționarea tumorii ce trebuie extirpată.
„GIST-urile necesită rezecție chirurgicală dacă au peste 2 cm, piesa de rezecție trebuie să prezinte margini de siguranță, adică să fie liberă de celule tumorale, dat fiind potențialul lor de malignizare.
Partea bună în cazul tumorii pe care a avut-o domnul Socol a fost că, deși aceasta forța și deforma peretele gastric, nu l-a rupt, ci a rămas în interiorul stomacului. Acest lucru este important, pentru că atunci când tumorile rup învelișul stomacului sau al altui organ, riscul de împrăștiere a celulelor tumorale în alte părți ale organismului și de producere a unor metastaze este foarte mare.
Partea mai puțin bună a fost că tumora pacientului era mare, de 6,5 cm și cu o localizare mai atipică – din zece pacienți care au GIST, doar doi au o asemenea localizare.
Ghidurile de practică recomandă ca, în cazul tumorilor cu dimensiuni de peste 5 cm, abordul să fie deschis, pentru că este foarte greu să lucrezi cu o tumoră voluminoasă astfel încât să nu existe riscul producerii unor leziuni în timpul manevrelor intraoperatorii și, implicit, al împrăștierii tumorii”, spune medicul chirurg.
Însă se pot face și excepții de la regula instituită prin ghidurile de practică dacă echipa care intră în sala de operații este suficient de experimentată pentru a accepta provocarea unei intervenții chirurgicale minim-invazive cu grad ridicat de dificultate. „Studii mai recente au demonstrat, totuși, că atunci când echipa este antrenată și are experiență laparoscopică avansată poate să facă operația aceasta și minim-invaziv, fără a expune pacientul la un risc suplimentar și să-l ajute astfel cu o recuperare operatorie foarte bună. Și, într-adevăr, faptul că echipa noastră a reușit să realizeze rezecția tumorii laparoscopic, în ciuda dimensiunilor ei mari, a reprezentat un avantaj major în procesul de recuperare a domnului Socol”, spune dr. Decebal Fodor.
Altfel spus, o tumoră cu particularitățile GIST-ului pe care l-a avut Valeriu Adrian Socol a fost, pentru chirurgul Decebal Fodor și pentru echipa sa, asemenea unei probe de măiestrie chirurgicală.
„A existat un risc mare de rupere a tumorii și de apariție a unei sângerări intraoperatorii, tumora răsucea portiunea superioară a stomacului, fiind așezată între ficat și splină, însă am putut realiza rezecția gastrică laparoscopic. Operația a decurs fără incidente, cu o sângerare intraoperatorie minimă (sub 100 ml).
Încă din ziua operației, pacientului i-a fost permis să consume cantități mici de lichide, iar în prima zi după operație, deja putea consuma lichide fără restricții de cantitate. De asemenea, pacientul a putut fi mobilizat din prima zi după operație. Cred cu tărie că reușita operației se bazează pe trei piloni esențiali: munca în echipă, mentorii chirurgului și acel ceva care nu poate fi cuantificat și ține de ceea ce este mai presus de medicină”, mai precizează medicul chirurg.
Recuperat după trei săptămâni, fără chimioterapie
După externare, Valeriu Adrian Socol a trebuit să urmeze un regim alimentar care a presupus trecerea de la o alimentație semilichidiană la una semisolidă și o creștere etapizată a consistenței alimentelor până ce, în cele din urmă, a putut reveni la alimentația obișnuită. De asemenea, în primele trei săptămâni după operație, i s-a interzis să consume băuturi carbogazoase, dar și alte băuturi și alimente care predispun la balonare.
„Pacientul a revenit la control postoperator – i-am recomandat să revină pentru control la un interval de șase luni – și am constatat o evoluție postoperatorie foarte bună, cu corectarea anemiei. Examenul histopatologic al tumorii a confirmat ceea ce relevase biopsia ecoendoscopică și ne-a adus unele lămuriri suplimentare prin descrierea imunohistochimică, ceea ne-a clarificat în ceea ce privește necesitatea chimioterapiei. În cazul domnului Socol, rezultatul acestui tip de examen ne-a indicat că nu este nevoie să facă terapie oncologică, rămânând doar să-și monitorizeze periodic regiunea în care a fost tumora.
Momentan au trecut mai bine de 12 luni de operatie și nu sunt semne de recidivă tumorală”, mai spune medicul chirurg.
„Eu cred că acum am învins moartea încă o dată sau ceva de genul ăsta”
Valeriu Adrian Socol este unul dintre românii care au vrut să încerce viața departe de hotarele României.
„Am trăit în Canada 26 de ani și m-am întors în România în 2021. Sunt din Brașov și plecasem în Canada, în 1996, la 39 de ani. A fost efectiv un noroc că m-am aflat în compania prietenilor mei atunci și, povestindu-le seara, m-au dus la spital și, de aici, tot ce-a urmat. Cu acești prieteni nu mă mai văzusem de 26 de ani.
Dacă ești foarte atent în momentul sângerării, poți să-ți dai seama că te confrunți cu o problemă. Dar dacă apare brusc o sângerare mare, nu mai ai timp. Deci, din nou, o șansă pentru mine că nu am sângerat puternic”, spune Valeriu Adrian Socol.
O șansă a fost pentru Valeriu Adrian Socol și să găsească un medic care să-l elibereze de orice grijă sau temere privind afecțiunea medicală descoperită, oferindu-i o rezolvare chirurgicală ideală chiar la Brașov, în orașul lui. „Cred că s-a creat o relație de prietenie între mine și domnul doctor Fodor acum, după a doua intervenție. Este un doctor foarte bun și nu numai ca doctor este bun, ci și ca om. De aceea, n-am avut nicio emoție privind rezultatul operației. Am știut că sunt pe mâini bune”, mărturisește el.
O oportunitatea pentru starea lui de sănătate a fost și să aibă acces la un spital în care s-a simțit relaxat și bine tratat: „Tot ce oferă Spitalul Regina Maria Brașov – de la dotări și serviciile medicale până la condițiile de cazare și chiar atmosfera în care te trezești în sala de terapie intensivă– este deosebit. Chiar și față de spitalele din Canada în care am ajuns. De fapt, acest spital este deosebit față de toate spitalele în care am ajuns”, mai spune fostul pacient.
Rememorarea situației medicale pe care a traversat-o fără tulburare datorită întregului context favorabil îi prilejuiește lui Valeriu Adrian Socol un moment de reflecție în care își face inventarul tuturor șanselor pe care, în mod inexplicabil, le-a tot primit de la viață în situații critice.
„Ce-am observat uitându-mă în urmă la viața mea, încă de când eram mic, este că o dată la zece ani, cam la zece ani, am avut un eveniment medical mai deosebit, uneori chiar cu risc în ceea ce privește supraviețuirea mea. În concluzie, eu cred că acum am învins moartea încă o dată sau ceva de genul ăsta”.
De reținut despre tumorile stromale gastrointestinale (GIST)
- Pot apărea oriunde în tractul gastrointestinal, de la esofag până la canalul anal. Rar, se pot localiza în cavitatea peritoneală sau în mezenter. Cel mai frecvent sunt localizate în stomac (aproximativ 60% din GIST) și în intestinul subțire (aproximativ 30% din GIST).
- La nivelul stomacului, aceste tumori se localizează cel mai frecvent în regiunea distală (peste 70% din cazuri) și doar în 20% din cazuri în regiunea fundică (fundusului gastric).
- Apar predominant la persoane de vârstă mijlocie și la adulți maturi (între 50-70 de ani), fără diferențe semnificative în distribuția pe sexe, afectând deopotrivă bărbați și femei.
- O treime din GIST-uri sunt descoperite întâmplător, fiind asimptomatice.
- Cel mai frecvent simptom al GIST este sângerarea, asociată unei eroziuni a mucoasei gastrice (aproximativ 50% dintre cazuri). Sângerarea poate fi cronică (cu anemie) sau acută, necesitând tratament de urgență (aproximativ 40% dintre cazuri se prezintă cu hemoragie).
- La originea acestor tumori sunt mutații genetice. Diagnosticul trebuie confirmat prin imunohistochimie, cu pozitivitatea KIT în 95% din cazuri, sau prin biologie moleculară, cu mutații ale KIT (85% din cazuri) sau PDGFRA (10% din cazuri).
Mai multe despre tumorile stromale gastrointestinale poți citit aici.
Consultant de specialitate: dr. Decebal Fodor, doctor în stiințe medicale, medic specialist chirurgie generală, cu competență în chirurgia laparoscopică avansată și în chirurgia oncologică digestivă, Spitalul Regina Maria Brașov