Glutenul este o proteina care se gaseste in principal in grau, orz si secara. Daca o persoana are intoleranta la gluten si consuma alimente care contin gluten, aceasta va acuza probleme digestive, cum ar fi balonare, durere abdominala sau diaree.
Intoleranta la gluten este uneori confundata cu boala celiaca sau cu o alergie alimentara la grau. Acestea sunt, insa, afectiuni medicale diferite, chiar daca toate au implicat glutenul in mecanismul declansator al siptomelor si evitarea alimentelor pe baza de gluten reprezinta un pas important in tratamentul celor trei afectiuni.
Intolerantele alimentare precum intoleranta la gluten implica sistemul digestiv. In cazul unei alergii alimentare, sistemul imunitar reactioneaza excesiv la un anumit aliment provocand simptome potential grave sau chiar amenintatoare. Iar boala celiaca este o boala autoimuna mostenita care afecteaza intestinul subtire.
Pana de curand, se credea ca intoleranta la gluten este o caracteristica a bolii celiace si alergiei la grau. In ultimii ani, insa, au fost publicate mai multe studii care au dovedit ca intoleranta la gluten poate afecta si persoanele care nu sufera de niciuna dintre bolile mentionate mai sus. Noua afectiune a primit denumirea de sensibilitate non-celiaca la gluten sau sensibilitate la gluten si a fost inclusa in 2012 in lista tulburarilor legate de gluten, dupa cum informeaza researchgate.com.
Simptomele sensibilitatii non-celiace la gluten
Sensibilitatea non-celiaca la gluten se caracterizeaza prin simptome care apar de obicei dupa ingestia de gluten si care dispar odata cu eliminarea glutenului din dieta.
Simptomele sensibilitatii non-celiace la gluten sunt asemanatoare cu cele ale bolii celiace:
- Flatulenta (gaze intestinale)
- Balonare
- Crampe abdominale
- Diaree
- Oboseala
- Probleme de echilibru
Nu exista foarte multe date cu privire la cauzele exacte ale sensibilitatii non-celiace la gluten si nici nu exista teste specifice pentru stabilirea diagnosticului. Exista cateva studii in Italia si in Statele Unite ale Americii potrivit carora indivizii cu multe dintre simptomele bolii celiace, dar fara semne de afectare intestinala produc un numar anormal de mare de proteine care joaca un rol in activarea inflamatiei (prima linie de aparare a sistemului imunitar) si un numar anormal de scazut de celule T supresoare, care amortizeaza inflamatia odata ce „amenintarea” este inlaturata. Raspunsul inflamator, precum cel produs impotriva virusului gripal, poate provoca oboseala si ameteli. Cu toate acestea, deoarece vilozitatile intestinale nu sunt afectate, absorbtia de nutrienti nu este afectata si din acest motiv pacientii cu sensibilitate non-celiaca la gluten nu au intestinul afectat.
Diagnosticul si tratamentul sensibilitatii non-celiace la gluten
Intrucat sensibilitatea non-celiaca la gluten a fost recunoscuta recent ca fiind o afectiune de sine statatoare, nu exista deocamdata vreun test specific de diagnostic si nici un plan clar de tratament. Prin urmare, medicii gastroenterologi folosesc metoda diagnosticului diferential pentru a stabili daca o persoana are sau nu aceasta afectiune. Diagnosticul diferential presupune stabilirea diagnosticului prin excluderea afectiunilor care prezinta simptome asemanatoare cu cele resimtite de pacient. Astfel, dupa excluderea bolii celiace, pacientii sunt rugati sa elimine din dieta glutenul, iar daca simptomele se imbunatatesc, medicii stabilesc diagnosticul de sensibilitate non-celiaca la gluten.
In ceea ce priveste tratamentul sensibilitatii non-celiace la gluten, acesta consta in principal in eliminarea alimentelor care contin gluten din dieta. Spre deosebire de persoanele cu boala celiaca, persoanele cu sensibilitate non-celiaca la gluten nu prezinta niciun risc de leziuni intestinale, absorbtie defectuoasa de nutrienti si alte complicatii grave asociate bolii celiace.
Surse
www.aaaai.org
www.health.harvard.edu
www.researchgate.net
www.mayoclinic.org