Desi atat bacterilie, cat si virusurile sunt microorganisme - organisme atat de mici incat nu pot fi vazute decat la microscop - exista deosebiri importante intre ele. O diferenta majora intre virusuri si bacterii este legata de structura lor si de metoda de reproducere.
Diferentele dintre bacterii si virusuri
Bacterii
Bacteriile sunt organisme formate dintr-o singura celula, relativ complexe, auto-suficiente, care se pot reproduce singure. Bacteria se va divide in doua noi bacterii, impartind materialul genetic (ARN sau ADN) in doua parti si construind pereti celulari pentru fiecare noua bacterie formata.
Acesta este mecanismul prin care supravietuiesc bacteriile pe pamant, inclusiv in medii vitrege. Studiile pe fosile arata ca bacteriile exista de peste 3.5 miliarde de ani, acestea putand sa supravietuiasca in medii diferite, inclusiv la caldura sau frig extrem, in deseuri radioactive, pe pietre sau suprafete de plastic, pe sau in corpul uman.
Corpul uman contine de 10 ori mai multe bacterii decat celule, la nivelul pielii, intestinului si membranelor mucoase. Numai in intestin se gasesc peste 10 trilioane de organisme, reprezentand mai mult de 10.000 de specii. Majoritatea bacteriilor sunt inofensive pentru oameni. Mai mult, pot avea un efect benefic. De exemplu, Lactobacillus acidophilus este o bacterie benefica din tubul digestiv care ajuta la digestia alimentelor, distrugerea microbilor care cauzeaza boli si furnizarea de substante nutritive esentiale, cum ar fi vitaminele.
Doar 1% dintre bacterii sunt patogene - adica provoaca boli la om. Exemple de infectii bacteriene sunt:
- Angina streptococica
- Boala Lyme
- Celulita
- Gonoreea
- Infectia urinara
- Meningita bacteriana
- Tetanus
- Tuberculoza
- Tusea convulsiva (pertussis)
Virusuri
Virusurile sunt organisme chiar mai mici decat cea mai mica bacterie. Virusurile nu sunt celule - sunt niste capsule care contin material genetic (ARN sau ADN) - si nu se pot reproduce singure. De aceea, se numesc organisme „parazite”.
Spre deosebire de bacterii, virusurile au nevoie de o gazda vie, cum este omul sau un animal, pentru a se multiplica. Altfel, nu vor supravietui. Un virus poate ramane in stare latenta un timp indelungat pana vine in contact cu gazda potrivita. Ca sa se multiplice, virusul intra in corpul gazdei, unde adera si patrunde in celulele sanatoase si „deturneaza” echipamentul celular - inlocuieste comenzile ADN-ului sau ARN-ului original al celulei cu propriile instructiuni genetice. Aceste instructiuni presupun producerea a mii de copii ale virusului. In final, frecvent, odata ce celula gazda si-a indeplinit rolul, aceasta este distrusa si copiile virusului sunt imprastiate si invadeaza alte celule, procesul de multiplicare fiind reluat.
Majoritatea virusurilor nu au niciun rol benefic pentru organismul uman. Misiunea lor este de a gasi o gazda potrivita pentru a asigura supravietuirea tulpinii de virus, reprogramand celulele gazdei sa creeze cat mai multe virusuri pana cand celula va fi distrusa si va muri. Virusurile sunt destul de specifice celulelor pe care le ataca: cum ar fi celulele ficatului, sistemului respirator sau celulele sanguine. In anumite cazuri, virusurile pot transforma celulele normale in celule pre-canceroase sau canceroase.
Exemple de infectii virale sunt:
- COVID-19
- Gastroenterita virala
- Gripa
- Hepatita virala A, B si C
- Herpes genital
- Infectia HIV/SIDA
- Infectia HPV
- Meningita virala
- Raceala comuna
- Rujeola (pojar)
- Varicela (varsat de vant)
- Zona zoster
Diferentele dintre tratamentul infectiilor bacteriene si virale
Atat virusurile, cat si bacteriile pot cauza infectii usoare pana la severe. Principala diferenta dintre infectiile bacteriene si cele virale este modul in care sunt tratate. Antibioticele pot distruge bacteriile, insa nu au niciun efect impotriva virusurilor. Este important sa se inteleaga acest aspect, deoarece folosirea improprie a antibioticelor contribuie la problema rezistentei bacteriilor la antibiotice.
Tratamentul infectiilor bacteriene
Infectiile bacteriene sunt tratate cu antibiotice care sunt medicamente care fie omoara bacteria (distrug peretele acesteia), fie opresc reproducerea acesteia.
Descoperirea antibioticelor este considerata una dintre cele mai importante realizari in medicina. Primul antibiotic natural, penicilina, a fost descoperit de catre bacteriologul Alexander Fleming in anul 1928, ceea ce a permis dezvoltarea si sinteza multor molecule noi de antibiotice in secolul trecut, cu un efect impresionant in ceea ce priveste tratamentul infectiilor bacteriene. Din pacate, astazi, eficacitatea antioticelor se afla sub semnul intrebarii. Bacteriile sunt foarte adaptabile si evolutiv vor suferi mutatii benefice astfel incat sa supravietuiasca. Utilizarea din ce in ce mai frecventa a antibioticelor a facut ca multe dintre bacterii sa se adapteze si sa devina rezistente la un numar tot mai mare de antibiotice. Acest lucru a creat probleme serioase, in special in mediul de spital, cu aparitia infectiilor nosocomiale (intraspitalicesti). Exemple de rezistenta la antibiotice sunt cazurile tot mai frecvente de tuberculoza multirezistenta si infectiile cu Staphylococcus aureus rezistent la meticilina.
Antibioticele nu sunt eficiente impotriva virusurilor si asociatiile si organizatiile medicale recomanda impotriva utilizarii antibioticelor, cu exceptia cazului in care exista dovezi clare ale unei infectii bacteriene.
Tratamentul infectiilor virale
In comparatie cu bacteriile, virusurile nu sunt organisme vii si ca urmare nu pot fi ucise in acelasi mod in care antibioticele distrug bacteriile. De fapt, tratamentul unei infectii virale este simptomatic (medicamente care amelioreaza simptomele precum febra sau durerea), boala urmandu-si cursul pana cand organismul se va putea apara singur si va elimina virusul.
Tratamentele antivirale nu sunt eficiente impotriva tuturor virusurilor. Atunci cand acestea exista, functioneaza pe principiul inhibarii ciclului de viata al virusului: poate fi inactivat ARN-ul sau ADN-ul virusului sau metoda prin care virusul patrunde in celula. Exemple de medicamente antivirale sunt aciclovirul pentru zona zoster sau oseltamivir (tamiflu) pentru gripa.
Surse de informatie:
www.webmd.com
www.mayoclinic.org
www.health.clevelandclinic.org
www.healthline.com
www.ncbi.nlm.nih.gov
Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Content Writer