Conditia pe care a mentionat-o a fost aceea ca toti sa purtam masca. Afla in cele ce urmeaza cateva dintre subiectele legate de noul coronavirus cel mai intens dezbatute in lumea medicala, in ultima perioada.
Expunerea anterioara la coronavirusurile care determina raceala comuna poate avea impact asupra severitatii simptomelor SARS-CoV-2
In cadrul unui articol publicat la finalul lunii iulie 2020 in Science Magazine, datele unui studiu arata ca persoanele sanatoase detin celule imune capabile sa recunoasca noul coronavirus la primul contact cu acesta. Cercetatorii sugereaza ca aceasta este o reactie imuna incrucisata datorata unei expuneri anterioare la coronavirusurile care determina raceala comuna, reactie care poate sa aiba un rol in determinarea gradului de severitate al simptomelor COVID-19. De exemplu, la 35% dintre persoanele sanatoase testate, celulele T au fost apte sa recunoasca fragmente din SARS-CoV-2. Acesta efect poate fi unul protectiv, deoarece sistemul imun va fi stimulat mai repede sa produca anticorpi specifici impotriva noului coronavirus, dar este posibil, de asemenea, ca reactia imuna incrucisata sa determine o redirectionare a raspunsului imun cu potential efect negative asupra cursului clinic al bolii.
Degradarea rapida a anticorpilor anti-SARS-CoV-2 dupa infectie
In cadrul unui articol publicat de The New England Journal of Medicine, cercetatorii de la David Geffen School of Medicine, Universitatea din California, au aratat rezultatele unui mini-studiu realizat pe 31 de participanti care s-au recuperat in urma unei forme usoare de COVID-19 si carora le-au fost cuantificate nivelurile de anticorpi fata de virus. Masuratorile au evidentiat o scadere rapida a nivelului anticorpilor anti-SARS-CoV-2. Autorii cercetarii au concluzionat ca degradarea rapida produsa in urma expunerii virale acute ridica un grad de ingrijorare privind faptul ca imunitatea umorala fata de SARS-CoV-2 poate sa nu fie de durata in cazul persoanelor care fac o forma usoara a bolii.
Aerosolii si transmiterea SARS-CoV-2
Potrivit expertilor, noul coronavirus ar putea fi transmis prin aerosoli, fiind astfel dificil de stabilit o distantare sociala sigura. Kimberly Prather, specialist chimist la Universitatea din California San Diego, sustine ca, luand in considerare forma completa si infectioasa a virusului, aceasta se gaseste in aerosoli de dimensiunea submicronilor, la fel ca in cazul virusurilor gripale astfel ca se poate face o comparatie buna privind modul de transmitere a noului coronavirus si modul in care se imprastie (tipar de transmitere) si se dilueaza fumul de tigara exhalat, acesta continand de asemenea particule de dimensiuni submicronice. “Distanta fata de un fumator de la care vine fumul de tigara indica distanta din imprejurimi in care o persoana poate inhala aerosoli infectiosi. Mastile sunt eficiente si este important sa le purtam si in spatiile inchise, chiar daca ne aflam la 2 metri distanta,” explica specialistul.
Transmiterea materno-fetala a infectiei cu SARS-CoV-2
Au fost prezentate unele cazuri de transmitere a infectiei catre nou-nascut, insa este deocamdata neclar daca infectia se transmite inainte sau in timpul nasterii sau este determinata de expunerea la mediu dupa nastere. In luna iulie, o echipa de cercetatori americani a prezentat un raport de caz medical al unui nou-nascut infectat cu virusul SARS-CoV-2 prin intermediul placentei. Medicii au examinat placenta si au confirmat ca tesutul continea niveluri ridicate ale acestui virus. Nou-nascutul a prezentat simptome de afectare cerebrala similare cu cele ale pacientilor varstnici infectati cu COVID-19.
Potrivit unui studiu, aproximativ 82% dintre persoanele sub 20 de ani nu au prezentat simptome in urma infectarii cu noul coronavirus
In cadrul unui studiu realizat in Lombardia, Italia, observatiile clinice au fost efectuate pe 64,252 persoane confirmate cu infectia SARS-CoV-2. Informatiile obtinute au fost stratificate in functie de varsta, cercetatorii descoperind ca probabilitatea de a dezvolta simptome este mai mare la varste mai inaintate:
• Sub 20 de ani: 18.1% au dezvoltat simptome
• 20–39 ani: 22.4% au dezvoltat simptome
• 40–59 ani: 30.5% au dezvoltat simptome
• 60–79 ani: 35.5% au dezvoltat simptome
• Peste 80 de ani: 64.6% au dezvoltat simptome
O mare parte din pacientii cu COVID-19 au prezentat simptome care au persistat dupa recuperarea in urma infectiei acute
Un studiu condus de cercetatori italieni si publicat in Journal of the American Medical Association, arata ca un numar mare de pacienti vindecati de COVID-19 prezinta inca simptome. Studiul a inclus 143 de pacienti care au fost externati imediat dupa recuperare. Toti pacientii au intrunit criteriile de intrerupere a carantinei (fara febra timp de 3 zile consecutiv, ameliorarea altor simptome si 2 rezultate negative COVID-19 la distanta de 24 de ore). Pacientii au participat la studiu in medie la 36 de zile de la externare si dupa ce au obtinut inca un rezultat negativ inainte de momentul inrolarii in cercetare.
Majoritatea pacientilor au raportat oboseala si dificultati respiratorii ca simptome persistente. La momentul evaluarii, doar 12.6% nu au prezentat simptome asociate, in timp ce 30% au prezentat unul sau doua simptome, iar 55% au avut peste trei simptome. Niciunul dintre pacienti nu a facut febra sau nu a mentionat semne de boala acuta. Agravarea calitatii vietii a fost observata la 44.1% dintre pacienti. Un procent ridicat a raportat oboseala (53.1%), dispnee (43.4%), durere articulara (27.3%) si durere in piept (21.7%). Cercetatorii atentioneaza ca, desi exista multa atentie concentrata pe vindecarea fazei acute a COVID-19, este necesara si monitorizarea dupa externare pentru a observa efectele de durata.
Grupa sanguina este asociata cu severitatea COVID-19
O cercetare publicata in New England Journal of Medicine in iunie 2020 a raportat datele unor analize genetice efectuate pe mai mult de 1900 de pacienti bolnavi sever din Spania si Italia, care au suferit insuficienta respiratorie ca urmare a COVID-19. Acesti pacienti severi au fost comparati cu peste 2000 de pacienti sanatosi, dintre care unii se poate sa fi avut COVID-19, insa cu simptome usoare sau asimptomatici. Potrivit studiilor anterioare, grupa sanguina a persoanei poate influenta susceptibilitatea de COVID-19. Cercetatorii au identificat localizarea unei gene frecvente la majoritatea pacientilor cu insuficienta respiratorie provocata de COVID-19. Aceasta gena se suprapune cu gena care controleaza grupa de sange. Studiile ulterioare au descoperit ca persoanele cu grupa A prezinta un risc semnificativ mai mare de a dezvolta insuficienta respiratorie din cauza COVID-19 in comparatie cu persoanele care au alta grupa sanguina. Grupa 0 a fost considerata protectoare. Descoperirile nu indica modul in care grupele de sange sunt asociate cu insuficienta respiratorie, insa ofera informatii in plus medicilor pentru ca acestia sa poata urmari mai atent pacientii cu risc crescut de a face o forma severa de COVID-19. Articolul nu a fost inca revizuit din pucnt de vedere stiintific.
Surse:
www.msdmanuals.com
www.msn.com
https://scienmag.com
www.nejm.org
www.ncbi.nlm.nih.gov