Bauturile energizante sunt bauturi non-alcoolice care contin cantitati mari de cofeina, zaharuri adaugate, vitamine si diverse stimulente din plante, cum ar fi guarana, ginseng, yerba mate sau Gingko biloba. Bauturile energizante sunt promovate si comercializate amplu pentru beneficiile lor de stimulent, deoarece pot creste vigilenta, atentia si energia.
Sunt adesea folosite de adolescenti si tineri pentru a le oferi un „impuls de energie”, fiind bune la gust, dulci, relativ accesibile si prezentate ca fiind „cool”. Cu toate acestea, un numar tot mai mare de dovezi stiintifice arata ca aceste bauturi pot avea un efect daunator asupra sanatatii in special la copii, adolescenti si adultii tineri atunci cand sunt consumate in cantitate mare cu o singura ocazie.
Bauturile energizante nu trebuie confundate cu bauturile sportive care sunt formulate special pentru a indeplini anumite cerinte nutritionale atunci cand o persoana practica exercitii fizice intense. De asemenea, se promoveaza si se mentine confuzia ca sunt bauturi racoritoare, insa spre deosebire de bauturile energizante, baturile racoritoare contin doze mici de cofeina.
Continutul de cofeina
Pana la 400 miligrame de cofeina pe zi (4 cesti de cafea filtru) sunt considerate sigure pentru majoritatea adultilor sanatosi. Femeile insarcinate sau care alapteaza ar trebui sa-si limiteze aportul de cofeina la 200 miligrame sau mai putin pe zi. Academia Americana de Pediatrie descurajeaza in general consumul de cofeina de catre copii si adolescenti si recomanda tinerilor cu varste cuprinse intre 12 si 18 ani sa nu consume mai mult de 100 de miligrame de cofeina pe zi, iar copiilor sub 12 ani sa evite complet cofeina, sub orice forma.
O bautura energizanta tipica are un continut de 80 miligrame (mg) de cofeina la o doza de 250 ml (32 mg/100 ml). In comparatie, o ceasca de 250 ml de cafea filtru contine aproximativ aceeasi cantitate de cofeina (83 mg cofeina), un expresso (30 ml) 75 mg cofeina, o sticla de coca-cola (500 ml) 49 mg de cofeina, iar o cutie de coca-cola (330 ml) 34 mg de cofeina.
Bauturile energizante pot avea efecte negative daca sunt consumate mai multe doze o data. In plus, dezvoltarea noilor marci de bauturi energizante a dus la produse care contin niveluri de 2-3 ori mai mari de cofeina, mult mai ridicate decat marcile initiale, pe masura ce incearca sa se stabileasca pe piata. De exemplu, sunt marci care contin 200 mg de cofeina/cutia de 330 ml, echivalentul a 2 bauturi energizante „clasice”, 2 cesti de cafea sau 6 cutii de coca-cola. O cutie de 500 ml dintr-un anumit brand poate contine 300 de miligrame de cofeina, echivalentul a 3 cesti de cafea.
Continutul altor ingrediente
In timp ce cofeina este considerata ingredientul principal in bauturile energizante, exista adesea o serie de alte substante prezente. Cele mai frecvente dintre acestea sunt taurina si vitaminele din grupul B.
Taurina
Taurina este un aminoacid care contine sulf si care nu este incorporat in proteine, dar care joaca un rol in multe functii fiziologice importante, cum ar fi dezvoltarea nervilor si a retinei, osmoreglare, modularea nivelului de calciu celular si functionarea sistemului imunitar.
La oamenii, alimentele sunt principalele surse de taurina, insa taurina poate fi sintetizata si de organism. Aproximativ 0.1% din greutatea totala a corpului uman provine din taurina.
Taurina este unul dintre ingredientele principale din bauturile energizante. In anii 2009 si 2015, in conformitate cu numeroase autoritati de sanatate din intreaga lume, Autoritatea Europeana pentru
Siguranta Alimentara (European Food Safety Authority, EFSA) – care este organismul de evaluare a riscurilor pentru siguranta alimentelor si a furajelor din Uniunea Europeana – a concluzionat ca expunerea la taurina la nivelurile utilizate in prezent in bauturile energizante nu reprezinta o problema de siguranta.
Vitamine
Bauturile energizante pot contine o varietate de vitamine care au un efect benefic asupra organismului uman.
Vitaminele din grupa B, cum ar fi niacina, acidul pantotenic, vitamina B6 si vitamina B12 sunt de obicei adaugate bauturilor energizante. Ele contribuie la metabolismul normal generator de energie si la reducerea oboselii. In plus, acidul pantotenic contribuie la performanta mentala.
Majoritatea bauturilor energizante sunt imbogatite cu vitamine produse sintetic.
Nivelurile reale de vitamine ale bauturilor energizante sunt etichetate in sectiunea cu informatii nutritionale aflata pe spatele fiecarei cutii.
Bauturile energizante pot contine si alte ingrediente cu efecte energizante, precum D-glucurono-galactona (glucuronolactonat), guarana, L-carnitina, yerba mate, ginseng, Gingko, St. John’s Wort, precum si arome, coloranti si alti aditivi. Diversitatea in compozitie si gust a crescut, asa ca astazi, pe piata exista o mare varietate de bauturi energizante, cu peste 500 de tipuri diferite.
Cercetarile privind siguranta si eficacitatea acestor substante stimulante, in special cand sunt consumate pe termen lung, sunt inca limitate. De asemenea, unele suplimente pe baza de plante pot interactiona cu medicamentele prescrise de catre medic, asa incat este important sa discuti cu medicul tau curant daca poti consuma in siguranta bauturi energizante.
Efecte
Cofeina continuta in aceste bauturi este considerata principalul factor cauzator al efectelor bauturilor energizante.
Efecte stimulante
Cantitatea mare de cofeina din bauturile energizante ofera consumatorului efectele dorite: o concentrare si o memorie imbunatatita, o vigilenta sporita, o stare de energie si de spirit ridicata.
- Cofeina este un compus usor amar care se gaseste in mod natural in peste 60 de plante diferite Boabe de cafea
- Frunze de ceai
- Yerba mate - un arbust din America de Sud din frunzele caruia se face ceai
- Nuci de cola - care dau aroma caracteristica bauturilor racoricoare tip coca-cola
- Pastai de cacao - care sunt folosite pentru a produce ciocolata
- Guarana - o planta originara in special din bazinul Amazonului, din Brazilia. Semintele fructelor sale, care sunt asemanatoare cu boabele de cafea, contin cea mai mare cantitate de cofeina din toate plantele - 3.6-5.8%. In comparatie, boabele de cafea au doar 2% cofeina.
Cofeina este bine cunoscuta pentru efectul sau stimulator. Aproximativ 85% dintre adulti consuma cofeina in fiecare zi, ceea ce o face cel mai comun stimulent din lume. In anul 2020, aproape 10 milioane de tone de boabe de cafea au fost consumate la nivel global.
In populatia generala, efectele cofeinei asupra sanatatii variaza foarte mult de la o persoana la alta si depind de doza. Cofeina este absorbita rapid si complet in decurs de o ora de la ingerare si efectele dorite pot dura 3-5 ore.
Cofeina este un stimulent al sistemului nervos central care reduce oboseala si somnolenta. In doze normale, cofeina are efecte variabile asupra invatarii si memoriei si in general imbunatateste timpul de reactie, starea de veghe, concentrarea si coordonarea motorie. Cofeina poate intarzia sau preveni somnul si imbunatateste performanta in timpul privarii de somn. Cofeina mareste vigilenta atat la persoanele obosite, cat si la persoanele fara privare de somn.
Efecte negative
Exista tot mai multe dovezi despre legatura intre consumul de bauturi energizante si o serie de rezultate adverse si comportamente la risc in ceea ce priveste sanatatea si bunastarea adolescentilor si a tinerilor adulti, in special, dar si a persoanelor de orice varsta care consuma cantitati mari de bauturi energizante cu o singura ocazie.
Consumul excesiv de cofeina poate duce la o stare de suprastimulare a sistemului nervos central cunoscuta sub numele de intoxicatie cu cofeina. Manifestarile se dezvolta in timpul sau la scurt timp dupa ingestia unor cantitati mari de cofeina, cum ar fi mai mult de 400 de miligrame pe zi. Intoxicatia cu cofeina poate cauza semne si simptome adverse, de tipul:
Cardiovasculare:
- Palpitatii (batai rapide ale inimii)
- Tulburari de ritm cardiac cu posibil stop cardiac (rar)
- Senzatie de apasare in piept sau durere toracica
- Hipertensiune arteriala
Psiho-comportamentale si neurologice:
- Iritabilitate
- Excitare
- Agitatie
- Nervozitate
- Neliniste
- Anxietate
- Atacuri de panica
- Tremor
- Durere de cap
- Insomnie
- Convulsii
Digestive:
- Greata
- Varsaturi
Efectele asupra comportamentului la risc
Consumul de bauturi energizante in randul adolescentilor poate fi asociat cu efecte potential negative asupra comportamentului, cum ar fi cautarea senzatiilor, utilizarea tutunului si a altor substante nocive, consumul excesiv de alcool si este asociat cu un risc mai mare de depresie. Literatura recenta a constatat un numar tot mai mare de tulburari de modificare a comportamentului si tulburari cognitive la adolescentii care utilizeaza bauturi energizante in mod regulat.
Efectele continutului crescut de zahari adaugate
In plus fata de cofeina, bauturile energizante pot contine cantitati semnificative de zahar adaugat (variind de la 21 g la 34 g) sau alti indulcitori, asemanator cu alte bauturi dulci carbogazoase. La asta se adauga efectul consumului ridicat de cofeina de a reduce sensibilitatea la insulina, cu cresterea cantitatii zaharului in sange. Aceste efecte negative pot contribui la o varietate de probleme de sanatate: obezitate, diabet zaharat tip 2 si hipertensiune arteriala.
Ghidurile medicale recomanda limitarea aportului de zaharuri adaugate la nu mai mult de 10% din totalul caloriilor zilnice. De exemplu, pentru o dieta de 2.000 de calorii, nu mai mult de 200 de calorii ar trebui sa provina din zaharuri adaugate. Asta reprezinta aproximativ 12 lingurite (50 grame) de zahar pe zi.
Bauturile energizante pot contine o cantitate mare de zahar adaugat, in medie 5-8 lingurite intr-o singura doza (250 ml), dar exista si bauturi energizante care pot contine pana la 21 de lingurite de zahar adaugat.
Asocierea bauturilor energizante cu alcoolul
Practica amestecarii bauturilor energizante cu alcool este in crestere si studiile au aratat ca 71% dintre adultii tineri (18-29 ani) consuma bauturi energizante in combinatie cu alcoolul.
Unii tineri percep ca fiind foarte “cool” aceasta asociere. Insa combinatia poate fi periculoasa, deoarece energizantele pot masca efectele consumului unei cantitati mari de alcool, rezultand o „betie treaza”, cu subestimarea starii de ebrietate. Astfel, persoana percepe ca poate sa bea mai mult alcool pentru ca se simte mult mai alerta decat daca nu ar fi asociat energizantul.
In plus, atunci cand sunt combinate, aceste doua substante pot afecta serios capacitatea de a lua decizii bune. Bautorii care amesteca alcoolul cu bauturile energizante sunt mai predispusi decat bautorii care consuma doar alcool sa raporteze sexul nedorit sau neprotejat, conducerea in stare de ebrietate sau calatoria cu un sofer care este in stare de ebrietate.
Mai mult, consumul de bauturi energizante poate fi un factor de risc pentru dependenta de alcool, chiar daca acestea nu sunt consumate impreuna cu alcoolul. Se presupune ca acest fenomen se datoreaza efectelor neurofarmacologice ale cofeinei care cresc tendinta la dependenta.
Consumul de bauturi energizante
Bauturile energizante sunt relativ noi pe piata mai larga a bauturilor racoritoare, prima bautura energizanta fiind lansata in Japonia in anul 1960. Bauturile energizante au aparut pentru prima data in Europa in 1987, pentru a ajunge apoi in Statele Unite ale Americii in anul 1997. De atunci, piata bauturilor energizante a crescut dramatic, cu peste 500 de marci lansate in intreaga lume. In anul 2021, piata globala a bauturilor energizante a fost evaluata la 86.35 miliarde USD.
Bauturile energizante au un design atractiv, arata „cool” sunt dulci si bune la gust si sunt foarte diverse, avand o varietate de arome. Desi sunt o clasa relativ noua de bauturi, ele au devenit rapid o parte centrala a subculturii petrecerilor, in special in randul adolescentilor si tinerilor care amesteca in mod obisnuit bauturi energizante cu alcool. Aproximativ doua treimi dintre consumatorii de bauturi energizante au varsta cuprinsa intre 13 si 35 de ani, iar barbatii reprezinta doua treimi din piata.
In Europa
In 2011, Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara (European Food Safety Authority, EFSA) a comandat un studiu pentru a colecta date privind consumul de bauturi energizante in 16 tari ale Uniunii Europene. Cercetatorii au descoperit ca 68% dintre adolescenti (cu varste cuprinse intre 10 si 18 ani), 30% dintre adulti si 18% dintre copii (<10 ani) au consumat bauturi energizante.
In randul adolescentilor, consumul a variat de la 48% in Grecia la 82% in Republica Ceha. In randul copiilor, consumul a variat de la 6% in Ungaria la 40% in Republica Ceha.
In Romania
Institutul National de Sanatate Publica, in colaborare cu DSP-urile judetene, a realizat in anul 2016 studiul de perceptie a populatiei din grupele de varsta vulnerabile (posibili consumatori) cu privire la bauturile energizante comercializate in Romania. Au participat 421 adolescenti (16-18 ani) si 421 persoane adulte cu varsta > 55 ani, din toate cele 41 judete si din Municipiul Bucuresti.
- 74% dintre adolescenti (16-18 ani) si 42% din adulti (> 55 ani) au consumat bauturi energizante.
- Acestia au consumat bauturi energizante pentru ca le ofera energie si pentru a contracara nevoia de somn (61% la grupa de varsta 16-18 ani si 81% la peste 55 ani).
- 80% in cazul persoanelor cu varsta intre 16-18 ani si 77% in cazul celor peste 55 ani au prezentat simptome dupa consumul de bauturi energizante. Adolescentii au prezentat greata/varsaturi (41%) si palpitatii (40%). Adultii cu varsta peste 55 ani au avut palpitatii (37%), dureri de cap (27%) sau mai multe simptome asociate (23%).
- 53% (16-18 ani) si 47% (< 55 ani) considera ca acestea pot dauna sanatatii.
- 58% dintre subiectii cu varsta cuprinsa intre 16-18 ani nu au citit eticheta bauturilor energizante, in timp ce la grupa de varsta peste 55 ani, 30% dintre acestia nu au citit eticheta.
- Majoritatea (94-99%) persoanelor intervievate considera ca este nevoie ca populatia sa fie informata cu privire la consumul de bauturi energizante si posibilul impact asupra sanatatii.
Legislatia existenta
Mai multe tari au adoptat masuri pentru a reglementa etichetarea, distributia si vanzarea bauturilor energizante care contin cantitati semnificative de cofeina. In plus, restrictia vanzarilor catre copii si adolescenti ar trebui luata in considerare din cauza efectelor adverse ale cofeinei asupra dezvoltarii.
In Europa
In prezent, bauturile energizante pot fi vandute in toate statele membre ale Uniunii Europene (UE), desi unele guverne nationale au decis sa adopte o abordare normativa mai specifica, inclusiv prin stabilirea unor norme pentru vanzarile catre minori.
Incepand cu anul 2004, reglementarile europene au impus etichetarea suplimentara a cofeinei pentru bauturile energizante care contin cofeina > 150 mg/l. Etichetarea bauturilor energizante trebuie sa includa mentiunea: “Continut ridicat de cofeina. Nu se recomanda pentru copii sau femeile insarcinate sau care alapteaza” si mentionarea continutului de cofeina exprimat in mg/100 ml produs.
Lituania a fost prima tara din UE care a adoptat legea care interzice comercializarea bauturilor energizante minorilor (2014). Actul normativ prevede amenzi atat pentru comerciantii care vand bauturi energizante copiilor de pana la 18 ani, cat si pentru adultii care achizitioneza energizante pentru minori.
In Suedia, vanzarile anumitor produse sunt limitate la farmacii, iar vanzarile catre copii (<15 ani) sunt interzise.
In Romania
In Romania, in prezent legislatia nu reglementeaza in mod particular comercializarea bauturilor energizante. De curand insa, in luna septembrie a anului 2023, a fost formulat un proiect de lege pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului de bauturi energizante de catre populatie. Proiectul de lege se afla in dezbatere la Senat, prima camera sesizata. Camera Deputatilor este for decizional. Pentru a intra in vigoare legea trebuie sa treaca de Parlament si sa mearga spre promulgare la presedintele Klaus Iohannis, ulterior sa fie publicata in Monitorul Oficial.
Potrivit acestui proiect de lege ar trebui:
- Sa se interzica comercializarea sau oferirea in mod gratuit a bauturilor energizante persoanelor cu varsta sub 18 ani, inclusiv prin comertul online si/sau alte metode de vanzare la distanta.
- Sa se interzica comercializarea bauturilor energizante prin automate.
- Sa se interzica comercializarea bauturilor energizante in unitatile sanitare si in incinta unitatilor de invatamant preuniversitar.
Surse de informatie:
- www.insp.gov.ro
- www.preventis.ro
- www.libertatea.ro
- www.e-juridic.manager.ro
- www.sintact.ro
- www.cdc.gov
- www.ncbi.nlm.nih.gov
- www.mayoclinichealthsystem.org
- www.energydrinkseurope.org