Poluarea aerului este o cauza majora de imbolnavire si deces prematur si reprezinta cel mai mare risc pentru sanatatea mediului in Europa. Bolile de inima si accidentul vascular cerebral sunt cele mai frecvente cauze de deces prematur atribuit poluarii aerului, urmate de bolile pulmonare si cancerul pulmonar.
De la smogul resimtit in orase pana la aerul poluat din interiorul casei (provenind din gatit, incalzire electrica, iluminat), poluarea aerului reprezinta o amenintare majora pentru sanatate si pentru clima. Combinat, poluarea atmosferica (in aer liber) si poluarea aerului de interior ucid aproximativ 7 milioane de persoane in intreaga lume, in fiecare an. Datele furnizate de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) arata ca 9 din 10 persoane respira aer care contine niveluri ridicate de poluanti.
Peste 80% dintre persoanele care traiesc in zonele urbane in care se monitorizeaza poluarea aerului sunt expuse la niveluri de poluare care depasesc limitele orientative ale OMS, care sunt stabilite per fiecare tip de poluant in parte.
Ce inseamna mai exact poluarea aerului?
Poluarea aerului reprezinta un amestec de substante naturale si artificiale din aerul pe care il respiram. De obicei, este separata in doua categorii: poluarea atmosferica si poluarea aerului din interiorul casei.
Poluarea atmosferica implica expuneri la agentii poluanti din exterior, din afara mediului construit:
- Particule fine produse prin arderea combustibililor fosili - PM2.5 si PM10 (de exemplu, carbunele si petrolul utilizate in productia de energie)
- Gazele nocive (dioxid de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, vapori chimici etc.)
- Ozon la nivelul solului (o forma reactiva de oxigen si o componenta primara a smogului urban)
- Fumul de tigara
Poluarea aerului de interior implica expuneri la particule, oxizi de carbon si alti poluanti transportati de aerul sau praful din interior:
- Gaze (monoxid de carbon, radon etc.)
- Produse de uz casnic si produse chimice
- Materiale de constructie (azbest, formaldehida, plumb etc.)
- Agenti alergeni de interior (acarieni, fungi, resturi de insecte, gandaci etc.)
- Fumul de tigara
- Mucegai si polen
- Poluarea atmosferica, care in unele cazuri patrunde in interior prin ferestrele si usile deschise, ventilatie etc.
Efectele negative asupra sanatatii legate de poluarea aerului
In ultimii 30 de ani, cercetatorii au descoperit o serie vasta de efecte asupra sanatatii despre care se crede ca sunt asociate cu expunerea la poluarea aerului. Printre ele se numara bolile respiratorii (inclusiv astmul si modificarile functiei pulmonare), bolile cardiovasculare, nasterea prematura si chiar decesul.
O treime din totalul deceselor cauzate de accident vascular cerebral, cancer pulmonar si boli de inima se datoreaza poluarii aerului, ceea ce inseamna o cifra echivalenta cu numarul deceselor asociate fumatului si o cifra mult mai mare decat numarul deceselor asociate consumului excesiv de sare.
Efectele poluarii aerului asupra sanatatii depind nu numai de expunere, ci si de vulnerabilitatea oamenilor. Vulnerabilitatea la impactul poluarii aerului poate creste ca urmare a varstei, a conditiilor de sanatate preexistente sau a comportamentelor particulare ale fiecarei persoane. Un numar mare de dovezi sugereaza ca oamenii cu statut socio-economic mai redus tind sa traiasca in medii cu o calitate a aerului mai slaba.
In 2013, Organizatia Mondiala a Sanatatii a ajuns la concluzia ca poluarea aerului in aer liber este cancerigena pentru oameni. La aceeasi concluzie au ajuns si reprezentantii Agentiei Internationale de Cercetare a Cancerului, care au clasificat poluarea aerului in general, precum si particulele in suspensie (PM), o componenta separata a amestecurilor de poluare a aerului - drept cancerigene.
Poluarea aerului si schimbarile climatice
Poluarea aerului este strans legata de schimbarile climatice - principalul motor al schimbarilor climatice il reprezinta arderea combustibililor fosili, care contribuie in mare masura la poluarea aerului.
Cresterea temperaturilor este direct legata de calitatea slaba a aerului, care poate afecta inima si poate agrava bolile cardiovasculare. De exemplu, schimbarile climatice pot conduce la un nivel crescut al polenului, ca urmare a cresterii plantelor sau la inmultirea mucegaiului, ca urmare a furtunilor severe - ambele pot agrava alergiile si alte boli pulmonare, cum ar fi astmul.
10 Masuri de protectie si reducere a riscului de expunere la poluarea aerului
In conditiile dezvoltarii tehnologice si industriale, este aproape imposibil ca o persoana sa nu fie expusa poluarii aerului. Este peste tot in jurul nostru. Poluantii microscopici din aer pot patrunde adanc in sistemul respirator si circulator, afectand plamanii, inima si creierul.
Fiecare persoana este incurajata sa se implice activ in lupta impotriva poluarii aerului, pentru a putea beneficia de un aer mai curat si mai sanatos. Reprezentantii Asociatiei Americane de Pneumologie au realizat o serie de 10 recomandari prin care ne putem proteja de efectele nocive ale poluarii:
- Verificati zilnic prognozele de poluare a aerului din zona, pentru a sti cand aerul este nesanatos.
- Evitati sa faceti exercitii in aer liber atunci cand nivelul de poluare este ridicat.
- Limitati timpul pe care copilul il petrece jucandu-se in aer liber, atunci cand calitatea aerului este nesanatoasa.
- Evitati intotdeauna sa faceti exercitii fizice in apropierea zonelor cu trafic rutier mare. Chiar si atunci cand prognozele privind calitatea aerului arata un nivel de poluare in limitele permise, traficul intens poate creste nivelurile de poluare pana la o treime pe o distanta de aproape 2 km.
- Folositi mai putina energie electrica acasa. Electricitatea si alte surse de energie alimenteaza poluarea aerului casnic. Prin reducerea consumului de energie, puteti ajuta la imbunatatirea calitatii aerului, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, la incurajarea independentei energetice si la economisirea de bani!
- Curatati aerul din casa. Sistemele de curatare a aerului portabile sau fixe pot reduce concentratiile de poluanti din aerul din interiorul casei, fie ca acestia provin din poluarea atmosferica sau din poluarea aerului casnic.
- Folositi masti de protectie, care filtreaza aerul respirat, atunci cand exista un nivel ridicat de poluare in zona. Exista mai multe tipuri de masti, iar capacitatea fiecareia de a elimina contaminantii din aerul inhalat depinde de agentul poluant, tipul de filtru sau materialul adsorbant, tipul de masca si conditiile de utilizare.
- Folositi cat mai rar masina personala. In schimb, mergeti des pe jos sau cu bicicleta. Vorbiti cu unul sau mai multi colegi sa mergeti impreuna la birou. Folositi mijloacele de transport in comun: autobuze, metrou etc.
- Nu ardeti lemn sau gunoi. Arderea lemnului de foc si a gunoiului sunt printre principalele surse de poluare a particulelor (funingine) din multe zone.
- Nu permiteti nimanui sa fumeze in casa si sustineti masurile luate de autoritati pentru a elimina fumatul din toate locurile publice.
Tipuri de masti de protectie impotriva poluarii aerului, aprobate de Centrul pentru prevenirea si Controlul Bolilor (CDC) din SUA:
- N95 - Filtreaza cel putin 95% din particulele de aer inhalat. Nu este rezistenta la ulei.
- N95, varianta chirurgicala – aprobata inclusiv de Food and Drug Administration (FDA) ca masca chirurgicala.
- N99 - Filtreaza cel putin 99% din particulele de aer inhalat. Nu este rezistenta la ulei.
- N100 - Filtreaza cel putin 99,97% particulele de aer inhalat. Nu este rezistenta la ulei.
- R95 - Filtreaza cel putin 95% din particulele transportate in aer. Oarecum rezistenta la ulei.
- P95 - Filtreaza cel putin 95% din particulele de aer inhalat. Rezista foarte bine la ulei.
- P99 - Filtreaza cel putin 99% din particulele de aer inhalat. Rezista foarte bine la ulei.
- P100 - Filtreaza cel putin 99,97% din particulele de aer inhalat. Rezista foarte bine la ulei.
Desi, mastile de protectie din material filtrant pentru particulele aeriene sunt disponibile pe scara larga, expertii internationali atrag atentia ca nicio masca nu poate indeparta eficient diversii poluanti atmosferici in faza gazoasa care pot fi intalniti.
Surse:
www.niehs.nih.gov
www.sciencedirect.com
www.ncbi.nlm.nih.gov
www.ncbi.nlm.nih.gov
www.eea.europa.eu
www.who.int
www.lung.org
www.cdc.gov