Testul Babes-Papanicolau (PAP)

In ce consta testarea PAP? Cand este recomandata si cu ce frecventa? Ce poate indica testul PAP si cat de sigur este? Sunt cateva intrebari la care iti raspundem, in cele ce urmeaza, pentru ca o informare corecta este un prim pas spre preventia si gestionarea eficienta a cancerului cervical, o boala care evolueaza in timp si, uneori, tacut, fara simptome evidente sau cu manifestari ce pot fi confundate usor cu ale altor afectiuni. 

Cancerul de col uterin sau cervical este al patrulea cel mai frecvent tip de cancer depistat in randul femeilor din intreaga lume si, potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, aproximativ 99% dintre cazuri sunt cauzate de infectia cu virusul papilloma uman (Human Papilloma Virus - HPV). Conform unui studiu publicat de GLOBOCAN (Global Cancer Observatory), realizat de Agentia Internationala pentru Cercetare in Domeniul Cancerului (IARC), peste 640.000 de femei se imbolnavesc anual de cancer cervical.

Insa, la fel ca alte tipuri de cancer, asociate cu infectii virale sau bacteriene, precum cele cu virusul hepatitei B (HBV) si C (HCV) sau bacteria Helicobacter pylori (H. Pylori), si cancerul cervical poate fi prevenit si gestionat eficient prin vaccinare, testele de screening, schimbarea comportamentului si tratamentul adecvat, in stadiile incipiente ale bolii.

Din aceasta perspectiva, testul Babes-Papanicolau este una dintre cele doua metode de screening (pe langa testul HPV) pentru cancerul de col uterin. Testul PAP sau examenul citologic cervico-vaginal consta in analiza unei probe de celule (frotiu) recoltate de pe suprafata colului uterin (cervix) si scopul lui principal este sa detecteze celulele cervicale modificate (anormale) sau atipice. Aceste modificari pot sa dispara de la sine, fara tratament, insa unele dintre ele pot evolua si pot determina cancerul cervical. De aceea, depistarea lor la timp este foarte importanta. Totodata, testul este folosit si pentru a descoperi semne ale altor infectii in aceasta zona. Procedura este nedureroasa, neinvaziva si rapida.

Tipuri de teste PAP

Exista doua tipuri de teste PAP: conventional si mediu lichid.

Testul PAP conventional

Presupune ca, dupa recoltarea in cabinetul medical, proba sa fie imediat plasata pe lama si fixata. Nu permite testarea in acelasi timp, din aceeasi proba, si a prezentei tulpinilor de HPV cu grad ridicat de risc, insa testul este la fel de eficient pentru detectarea celulelor anormale ca si cel in mediu lichid.
Testul PAP in mediu lichid

Proba prelevata este introdusa intr-un flacon, care contine un mediu special, si apoi este trimisa la laborator pentru a fi procesata. Acest lucru se intampla fara pierderea sau deteriorarea celulelor recoltate. Testul Papanicolau in mediu lichid prezinta unele avantaje fata de cel conventional:

• reduce posibilitatea ca proba sa fie considerata nesatisfacatoare pentru interpretare si, astfel, sa fie necesara o noua recoltare;
• permite testarea concomitenta, din aceeasi proba, a prezentei genotipurilor de HPV, cu grad ridicat de risc.

Testul PAP - scurt istoric

Testul Babes-Papanicolau poarta numele medicului roman Aurel Babes si al morfopatologului de origine greaca, Georgios Papanikolaou. Cei doi au facut cercetari independent unul fata de celalalt. Astfel, in 1927, profesorul Aurel Babes a explicat pentru prima data importanta examinarii microscopice a celulelor de la nivelul colului uterin, pentru diagnosticarea cancerului cervical si tot el a fost cel care a efectuat primul test in acest sens.

In 1928, medicul Georgios Papanikolaou a perfectionat testul si a realizat impartirea tipurilor de frotiuri in cinci clase de gravitate (clasa 1 - normal, clasa 2 - usor modificat, clasa 3 - inflamatie, clasa 4 - modificari precanceroase, clasa 5 - suspiciune de cancer sau chiar cancer). In 1943, testul a fost introdus in practica medicala curenta.

Este de precizat, insa, si faptul ca primul care a descoperit ca celulele cu potential malign se pot vedea la microscop a fost profesorul Walter Hayle Walsh, de la Spitalul Universitar din Londra, in 1843, insa cercetarile sale s-au referit la cancerul pulmonar

In mod normal, testarea PAP este recomandata intre 21 si 65 de ani, insa, daca ti-ai inceput viata sexuala mai devreme, te numeri deja printre femeile care ar fi bine sa efectueze, periodic, testul Papanicolau, conform indicatiilor medicului specialist. Motivul este foarte simplu. Odata ce esti activa sexual si, mai ales, daca esti implicata in relatii cu mai multi parteneri, riscul de infectie cu virusul papilloma uman (HPV) este mai ridicat. Pe de alta parte, virusul poate ramane nedetectat multi ani si nu poti sti sigur de unde l-ai contractat, iar relatia actuala cu un singur partener, chiar daca acesta este fidel, nu inseamna automat ca nu poti fi infectata. Prin urmare, este indicat sa mergi cu regularitate la medicul ginecolog, pentru monitorizarea starii de sanatate a colului tau uterin.

Testul Papanicolau este recomandat chiar daca te-ai vaccinat impotriva HPV. Este important sa stii ca exista 15 genotipuri de HPV cu grad inalt de risc. 70% dintre cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate cu precadere de infectia persistenta cu doua dintre acestea, si anume genotipurile HPV 16 si HPV 18. Vaccinul te protejeaza doar fata de anumite tulpini ale virusului. Asadar, daca ti-ai facut acest vaccin, nu inseamna ca nu mai este necesar sa-ti faci regulat testul PAP.

Unul dintre miturile despre cancerul de col uterin este ca, dupa menopauza, nu mai este nevoie de testul PAP, ceea ce este o informatie gresita. Corect este ca, odata ce esti la menopauza, sa te consulti cu medicul ginecolog si sa afli de la acesta daca mai este nevoie de testare sau nu, mai ales daca ai cel putin trei testari PAP negative si nu ai avut rezultate anormale in ultimii 10 ani.

Din perspectiva prevenirii cancerului cervical sau a depistarii lui in stadiu incipient, testarea PAP si HPV sunt metode de screening foarte importante. Daca testul Papanicolau depisteaza celulele precanceroase de la nivelul cervixului, testul HPV are rolul de a identifica infectia cu virusul papilloma uman (HPV), precum si tulpinile acestuia, care modifica celulele epiteliului scuamos, de la nivelul colului uterin. Testul Babes-Papanicolau poate fi efectuat inainte sau concomitent cu testarea HPV.

Retine ca testul HPV nu este folosit, de regula, pentru diagnosticarea verucilor genitale (infectii active cutaneo-mucoase din zona genitala, perigenitala si perianala, provocate de anumite tipuri de virus papilloma uman), ci pentru a evalua daca rezultatul anormal al unui test PAP are drept cauza unul dintre tipurile de papilloma cu risc cancerigen inalt (16, 18, 26, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 53, 56, 58, 59, 66, 68, 73, 82).

La fel ca rezultatul anormal al unui test PAP, un test HPV pozitiv nu indica prezenta cancerului de col uterin, ci doar a unor genotipuri HPV care provoaca modificari precanceroase ale celulelor cervicale (displazii). Numai daca aceste leziuni nu sunt tratate la timp si corect, ele pot duce la cancer. Prin urmare, simpla infectare cu HPV, care este frecventa (8 din 10 persoane sunt infectate de-a lungul vietii), nu duce obligatoriu la dezvoltarea cancerului de col uterin si, de multe ori, virusul este eliminat natural de catre organism. In functie de rezultat, medicul ginecolog poate recomanda examinari suplimentare, precum colposcopia sau biopsia cervicala. Un alt aspect important, de care e bine sa tii cont, este ca vaccinarea impotriva diferitelor tipuri de HPV ce pot cauza cancer cervical este utila numai pentru preventia infectiei cu HPV, la persoanele care nu sunt inca infectate.

In ceea ce priveste frecventa acestor teste, precum si necesitatea co-testarii (atat PAP, cat si HPV), recomandarile Centrului American pentru Controlul si Combaterea Bolilor (CDC) sunt:

Daca ai intre 21 si 29 de ani:

• daca rezultatul este normal, atunci medicul iti poate recomanda repetarea testului PAP la un interval de trei ani;

Daca ai intre 30 si 65 de ani:

• un simplu test PAP - daca rezultatele sunt normale, se poate repeta o data la trei ani;
• un simplu test HPV - se numeste testare HPV primara si, daca rezultatul este normal, medicul iti poate recomanda repetarea testarii o data la cinci ani;
• un test PAP si un test HPV - in termeni medicali, este vorba despre co-testare; daca ambele rezultate sunt normale, atunci ti se poate indica repetarea screening-ului o data la cinci ani;

Daca ai peste 65 de ani:

• daca rezultatele testelor sunt normale trei ani la rand, de exemplu, medicul iti poate spune ca nu mai este nevoie de testare;
• daca ai suferit o interventie de indepartare a cervixului, ca parte a unei histerectomii totale pentru afectiuni non-canceroase, ca fibroamele, de pilda, medicul poate indica incetarea testarii PAP sau HPV.

Este de mentionat ca testul PAP sau HPV se poate face mai des, la recomandarea medicului, in functie de anumiti factori de risc, cum ar fi:

• un diagnostic de cancer cervical in antecedente;
• un test PAP care arata existenta unor celule precanceroase;
• expunerea la dietilstilbestrol (DES) inainte de nastere;
• infectia cu virusul HIV;
• imunitatea scazuta, ca urmare a unui transplant de organe sau a chimioterapiei;
• fumatul.

Inainte de a efectua un test PAP, este bine sa te informezi corect si sa obtii de la medicul specialist toate datele de care ai nevoie, ca sa stii cum sa te pregatesti pentru el, in ce consta testul in sine si la ce sa te astepti dupa efectuarea acestuia.

Pregatirea pentru testul PAP

Pentru ca proba prelevata sa fie considerata adecvata pentru interpretare si pentru ca rezultatele sa fie corecte, este bine sa tii cont de urmatoarele recomandari, inainte de testul PAP:

• programeaza-te la distanta de menstruatie; perioada optima pentru recoltarea probei este intre zilele 10 si 14 ale ciclului menstrual (ziua 1 este prima zi a menstruatiei);
• evita contactul sexual, cu 48 de ore inainte de recoltare;
• nu efectua spalaturi vaginale si nu utiliza ovule, spermicide, tampoane sau creme vaginale, cu 48 de ore inainte de test.

Procedura in timpul testului

Testarea are loc in cabinetul medical, este efectuata de catre un medic ginecolog sau de catre o asistenta cu experienta in recoltarea probelor si dureaza intre 10 si 20 de minute. Vei sta intinsa pe spate, cu genunchii indoiti si picioarele fixate in suporturi speciale (stirrups).

Cu ajutorul unui instrument din metal sau plastic, numit specul, prevazut cu o oglinda, medicul largeste peretii vaginului, pentru a putea observa colul uterin. Apoi, folosind o periuta fina, va preleva proba de celule cervicale, printr-o miscare de rotatie. Proba va fi imediat fixata pe lama de sticla sau va fi pusa intr-un flacon cu lichid si trimisa la laborator, pentru a fi analizata. 

La ce sa te astepti dupa test

Testarea PAP nu este dureroasa, dar iti poate crea un anumit disconfort (presiune la nivelul pelvisului) si chiar sangerari. Acestea nu sunt, insa, cauzate de testarea in sine, ci, mai degraba, de inflamarea colului uterin. Rezultatele pot fi aflate dupa 1-2 saptamani, la fel ca in cazul testului HPV.

In urma testului PAP, poti primi mai multe tipuri de rezultate. Iata care sunt si ce inseamna fiecare dintre ele:

Rezultate normale - nu exista celule anormale la nivelul cervixului; nu ai nevoie de alte investigatii suplimentare sau de repetarea testului;

Inflamatie - testul a depistat prezenta unor celule usor anormale, dar care sunt cauzate, de cele mai multe ori, de o infectie de alta natura decat HPV sau de o inflamatie; colul uterin se poate inflama daca, de exemplu, ai avut contact sexual cu mai putin de 48 de ore inainte de testul PAP; medicul iti poate recomanda un nou test PAP peste cateva luni, ca sa vada care este evolutia acestor celule anormale;

Anomalii - exista celule anormale care pot insemna modificari precanceroase; ele sunt de mai multe tipuri:

• ASCUS - arata modificari ale celulelor epiteliului scuamos; este unul dintre rezultatele comune, care, in peste 50% dintre cazuri, indica prezenta infectiei cu un genotip HPV cu risc inalt oncogen; medicul iti poate recomanda un nou test peste 4-6 luni, o evaluare aprofundata a colului uterin, testarea HPV, colposcopie;
• L-SIL (leziune intraepiteliala scuamoasa de grad scazut) - inseamna modificari ale celulelor situate in o treime a grosimii epiteliului scuamos de acoperire; este necesara efectuarea unui nou test Papanicolau la 6-9 luni; daca L-SIL persista, atunci este recomandata si o colposcopie;
• H-SIL (leziune intraepiteliala scuamoasa de grad inalt) - indica prezenta celulelor modificate, in doua treimi din grosimea superioara a epiteliului scuamos de acoperire; intr-o astfel de situatie, este nevoie de colposcopie, biopsie, examen histopatologic;
• ACG - inseamna ca exista anomalii ale epiteliului glandular si este nevoie de chiuretaj de endocol si examen histopatologic.

Cancer - celulele canceroase sunt raspandite in profunzimea colului uterin.

Testul Babes-Papanicolau este una dintre metodele sigure de screening pentru cancerul cervical. Totusi, ca orice test de laborator, acesta nu este 100% exact. Se poate intampla ca rezultatele sa fie neconcludente sau fals-negative, ceea ce inseamna ca testul nu indica prezenta celulelor anormale, desi ele exista. Astfel de rezultate neclare sau fals-negative pot avea mai multe cauze, cum ar fi:

• un numar prea mic sau prea mare de celulele anormale;
• dusurile vaginale sau medicamentele care au „curatat” sau „ascuns” celulele anormale;
• unele infectii care pot „acoperi” celulele anormale si acestea nu se mai vad;
• probele insuficiente de celule cervicale.

Cu toate ca este posibil ca, uneori, celulele anormale sa ramana nedetectate, efectuarea cu regularitate a testului PAP, conform indicatiilor medicului specialist, este foarte importanta. Cancerul cervical nu apare peste noapte si, de foarte multe ori, nici nu are simptome vizibile. Evolutia lui poate dura chiar si cativa ani. Totodata, atunci cand se manifesta, poate avea simptome, cum ar fi sangerarile sau scurgerile vaginale anormale, ce pot fi confundate usor cu alte conditii medicale comune. Daca un test PAP nu a detectat celulele anormale la un moment dat, cel mai probabil, urmatorul test le va identifica. Mergi la medicul ginecolog daca ai unul dintre urmatoarele simptome: sangerare intre menstruatii, dupa actul sexual sau dupa instalarea menopauzei.

Screening-ul salveaza vieti, iar cancerul de col uterin poate fi prevenit si depistat precoce. Astfel, in Reteaua privata de sanatate Regina Maria, beneficiezi de:

• servicii de screening prin examen citologic exfoliativ al tractului genital Babes-Papanicolau, prin tehnica clasica, adica cea conventionala, si in mediu lichid;
• detectie si genotipare HPV;
• consult ginecologic cu colposcopie;
• consiliere;
• interventii chirurgicale de mica si de mare anvergura (conizatie de col, respectiv histerectomie), asociate, la nevoie, cu tratament citostatic (chimioterapie gratuita, prin Programul PNS3).

Testele de screening, efectuate cu regularitate, asa cum sunt si testarea PAP si pentru depistarea infectiei cu HPV si a genotipurilor cu risc cancerigen inalt, iti pot salva viata. Detectarea celulelor anormale sau modificate de la nivelul colului uterin, precum si cunoasterea exacta a tulpinii de HPV ce a provocat o infectie sunt pasi esentiali pentru prevenirea si diagnosticarea inca din stadiul incipient a cancerului cervical, ceea ce creste sansele de tratare eficienta a acestuia.

Surse:

https://www.who.int/health-topics/cervical-cancer#tab=tab_1
https://gco.iarc.fr/today/data/factsheets/populations/900-world-fact-sheets.pdf  
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4613936/
https://www.cdc.gov/cancer/cervical/basic_info/screening.htm
https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/pap-smear/about/pac-20394841
https://www.webmd.com/women/guide/pap-smear#2