Cancerul de col uterin

Cancerul de col uterin se dezvolta de obicei din modificari precanceroase prezente de peste 10-20 de ani. Infectia cu papilomavirusul uman (HPV) cauzeaza mai mult de 90% dintre cazurile de cancer cervical. Cu toate acestea, majoritatea persoanelor care au avut infectii cu HPV, nu dezvolta cancer de col uterin.

HPV - Human Papilloma Virus – este un virus comun care se transmite prin contact sexual (vaginal, oral sau anal). Infectia persistenta cu HPV reprezinta cauza principala a cancerului de col uterin. Sunt descrise aproape 40 de genotipuri care pot fi localizate la nivelul organelor genitale atat la barbat, cat si la femeie, precum si in faringe si cavitatea bucala, determinand infectii asimptomatice.

Genotipurile difera prin gradul de risc post-infectie pentru dezvoltarea cancerului:

• genotipuri de HPV cu grad ridicat de risc - high risk - determina la femei modificari ale celulelor de la nivelul zonei cervico-vaginale si pot duce la dezvoltarea cancerului de col uterin. Tipurile 16 si 18 sunt cauza a 75% dintre cazurile de cancer de col uterin la nivel global, in timp ce 31 si 45 sunt cauzele altor 10%.
• genotipuri de HPV cu grad scazut de risc - low risk - pot duce la aparitia condiloamelor acuminate (condilomatoza genitala)

O persoana cu o infectie cu HPV nu va dezvolta neaparat cancer de col uterin sau orice alta forma de cancer, intrucat in majoritatea cazurilor sistemul imunitar elimina infectia din organism in aproximativ 2 ani, inainte ca acesta sa produca probleme de sanatate.

Persistenta infectiei cu HPV pentru mai multi ani poate sa duca la aparitia cancerul de col uterin. Dintre cele 150-200 de tipuri de HPV cunoscute, 15 sunt clasificate ca fiind tipuri cu risc ridicat (16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59, 68 , 73 si 82), trei ca fiind un risc ridicat probabil (26, 53 si 66) si 12 ca fiind cu risc scazut (6, 11, 40, 42, 43, 44, 54, 61, 70, 72, 81 si CP6108).

Negii genitali, care sunt o forma de tumora benigna a celulelor epiteliale, sunt, de asemenea, cauzate de diverse tulpini de HPV.

Cu toate acestea, aceste serotipuri nu sunt de obicei legate de cancerul de col uterin. Este obisnuit sa aveti mai multe tulpini in acelasi timp, inclusiv cele care pot provoca cancer de col uterin, impreuna cu cele care cauzeaza verucile.

De obicei, la femeile cu un sistem imunitar normal, boala are nevoie de 15-20 de ani pentru a se dezvolta. Aceasta perioada se reduce la doar 5-10 ani in cazul femeilor cu un sistem imunitar slabit.

Numerosi alti factori de risc au fost identificati in producerea cancerului de col uterin:

• primul contact sexual la scurt timp dupa prima menstra prezinta un risc crescut de infectie cu HPV
• infectia cu virusul herpes hominis tip 2 (herpesul genital, HSV 2)
• infectia HIV/SIDA
• infectia cu chlamydia
• igiena penisului deficitara la partener
• istoric de boli cu transmitere sexuala.
• schimbarea frecventa a partenerilor sexuali
• administrarea pe termen lung a contraceptivelor orale - riscul de cancer de col uterin creste pe masura ce femeile utilizeaza mai mult de 5 ani pilule anticonceptionale
• fumatul - femeile care fumeaza au un risc de 2 ori mai mare de a dezvolta cancer de col uterin fata de femeile care nu fumeaza
• imunosupresia
• dieta saraca in fructe si legume
• supraponderalitatea si obezitatea- femeile supraponderale sunt mai susceptibile de a dezvolta adenocarcinom de col uterin
• sarcini multiple - mai mult de 3 sarcini duse la termen au un risc crescut de a dezvolta cancer de col uterin
• nasterea primului copil inainte de varsta de 17 ani – prezinta un  risc de doua ori mai mare de a dezvolta cancer de col uterin, fata de femeile care au nascut dupa 25 de ani.
• expunerea la dietilstilbestrol (DES). Administrarea acestui medicament hormonal, pentru prevenirea pierderii sarcinii, a fost interzisa dupa anul 1977 in Romania. Femeile ale caror mame au luat DES in timpul sarcinii au dezvoltat adenocarcinom cu celule clare la nivelul colului uterin sau vaginului mai frecvent decat celelalte femei.
• istoric familial de cancer de col uterin

In stadii timpurii, modificarile cervixului sunt deseori asimptomatice, cancerul de col uterin poate fi identificat doar prin controale periodice.

In stadii avansate pot aparea:

• secretii vaginale cu miros neplacut
• sangerari abundente
• dureri pelvine
• dureri in timpul contactelor sexuale -dispareunie
• sangerari intre menstruatii (menometroragie)
• sangerari dupa actul sexual

Fazele foarte avansate ale bolii sunt marcate de simptome cauzate de raspandirea bolii:

• anemie datorita pierderilor masive de sange
• durere la nivelul zonei lombare
• durere la nivelul membrelor inferioare
• scadere brusca in greutate, mai multe kilograme in decurs de cateva saptamani/luni

Tipurile histologice de cancer de col uterin

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) recunoaste doua tipuri histologice principale de cancer invaziv (OMS)

• carcinomul scuamos (care constituie circa 85% dintre toate cazurile). Se dezvolta in celulele din exocervix cu aspect scuamos.
• adenocarcinomul (care constituie circa 10-15% dintre toate cazurile). Se dezvolta din celulele glandulare, producatoare de mucus, din endocervix.
• rar se depisteaza cazuri de cancer de col uterin care au caracteristici mixte, atat de carcinoame cu celule scuamoase, cat si de adenocarcinoame. Acestea sunt denumite carcinoame adenoscuamoase sau carcinoame mixte.

Exista si alte tipuri de cancer care se pot dezvolta la nivelul colului uterin si care apar mai frecvent in alte parti ale corpului, cum ar fi melanom, sarcom si limfom.

Exista 5 stadii ale cancerului de col uterin.

Stadiul 0 ( carcinom in situ) - se caracterizeaza prin afectarea primului strat de celule al cervixului, fara invadare in straturile profunde.

Stadiul 1 – tumora implica doar cervixul:

• Stadiul 1a - cancerul nu invadeaza tesutul cervical mai mult de 5mm in profunzime si nu se intinde mai mult de 7 mm.
• Stadiul 1b - cancerul invadeaza tesutul cervical in adancime mai mult de 5 mm si se intinde mai mult de 7 mm.

Stadiul 2 - cancerul invadeaza cele doua treimi superioare ale vaginului, dar nu si peretele pelvisului.

• Stadiul 2a - invazie in cele doua treimi superioare ale vaginului, dar nu si in tesuturile din jurul uterului
• Stadiul 2b - invazie dincolo de cele doua treimi superioare ale vaginului. Poate cuprinde si tesuturile din jurul uterului.

Stadiul 3 - cancerul invadeaza treimea inferioara a vaginului

• Stadiul 3a - cancerul nu invadeaza peretele pelvin
• Stadiul 3b - cancerul invadeaza peretele pelvin si/sau formatiunea canceroasa are o dimensiune atat de mare incat poate bloca ureterele

Stadiul 4 - cancerul invadeaza alte organe pelvine sau alte parti ale corpului

• Stadiul 4a - cancerul invadeaza vezica urinara sau peretele rectal sau nodulii limfatici din pelvis
• Stadiul 4b - cancerul invadeaza si alte parti ale organismului, ca abdomenul, tractul intestinal sau plamanii

Cancerul de col uterin se suspecteaza in baza constatarilor clinice efectuate in cadrul examenului ginecologic:

• mobilitatea si consistenta cervixului sunt evaluate prin palpare la tuseul vaginal
• prin investigatia ecografica se vizualizeaza interiorul vaginului si a cervixului
• primul pas in depistarea cancerului de col uterin este un rezultat anormal al testului Papanicolau

 
Testul Papanicolau poate fi folosit ca test de screening, De aceea, confirmarea diagnosticului de cancer de col uterin sau precancer necesita o biopsie a colului uterin. Principala limitare a testului este ca produce un rezultat fals negativ in pana la 50% dintre cazurile de cancer de col uterin. Colposcopia (cu biopsie), conizatie de col uterin si biopsia pun diagnosticul de cancer cervical.

Colposcopia este o investigatie care permite medicului ginecolog sa evalueze vaginul si colul uterin. Se poate face cu sau fara biopsie, inclusiv femeilor gravide si nu este mai incomoda decat o alta examinare ginecologica. La fel ca testul Papanicolau, nu este recomandata in timpul menstruatiei.

Biopsia de col uterin - mai multe tipuri de biopsii pot fi folosite pentru a diagnostica leziunile precanceroase si cancerul de col uterin, precum colposcopie cu biopsie, chiuretaj endocervical sau conizatie. Daca rezultatele biopsiei atesta cancerul de col uterin, medicul poate solicita teste suplimentare imagistice pentru a vedea cat de extinsa este tumora, precum ecografie, tomografie computerizata, RMN, PET.

Optiunile de tratament depind in mare masura de stadiul tumorii, insa exista si alti factori care pot influenta planul de tratament, cum ar fi: varsta si starea generala de sanatate, circumstantele individuale si preferintele fiecarei persoane in parte, avand in vedere ca boala afecteaza atat viata sexuala, cat si capacitatea de a avea copii.

Tratamentul cancerului de col uterin poate presupune una sau mai multe metode terapeutice:

• Interventie chirurgicala
• Radioterapie- utilizeaza raze X pentru a distruge celulele canceroase
• Chimioterapie - utilizeaza substante care au capacitatea de a distruge celulele tumorale (citostatice)
• Terapie tintita - se adreseaza unui grup de pacienti care prezinta tumori cu anumite alterari genetice.

Terapia tintita urmareste sa inhibe respectivele mutatii care favorizeaza multiplicarea haotica a celulelor maligne, astfel incat tumora sa se diminueze.

Stadiile incipiente ale bolii pot fi tratate fie prin realizarea unei interventii chirurgicale, fie prin radioterapie si chimioterapie. Pentru etapele mai avansate, combinatia dintre radioterapie si chimioterapie este, de obicei, tratamentul de baza. In unele cazuri, cancerul de col uterin avansat poate fi tratat numai prin cure de chimioterapie.

Recuperarea dupa cancer este obiectivul principal al echipei medicale de ingrijire. In cazul in care nu poate fi utilizat un anumit tratament, tinta terapeutica poate fi aceea de a elimina sau de a distruge cat mai mult din tumora, pentru a te ajuta sa traiesti cat mai mult posibil si sa te simti mai bine. In cazuri avansate, tratamentul urmareste ameliorarea simptomelor si se numeste tratament paliativ.

Chirurgia cancerului de col uterin

Interventiile chirurgicale ajuta atat la diagnosticarea cancerului de col uterin, evaluarea stadiului tumorii, cat si la tratarea afectiunii – in special in cazurile depistate in faze incipiente. Exista mai multe tipuri de interventii chirurgicale care pot fi recomandate, in functie de fiecare caz in parte.

Criochirurgie sau crioterapie

Consta in aplicarea unei sonde de metal la o temperatura extrem de scazuta, direct pe colul uterin care distruge celulele anormale prin refrigeratie.

Chirurgie cu laser

Se foloseste un fascicul de raze laser, dirijat prin vagin, pentru a vaporiza (arde) celule anormale sau pentru a elimina o mica bucata de tesut pentru testarea anatomopatologica. Se realizeaza cu anestezie locala.

Conizatie

In timpul conizatiei, se indeparteaza un segment de tesut cervical de forma conica. Medicul ginecolog utilizeaza un cutit chirurgical, cu laser sau un electrod subtire, atasat la un generator electrochirurgical (procedura de excizie cu ansa electrica sau procedura LEEP).

Histerectomie totala simpla

Interventia consta in indepartarea uterului - atat corpul uterului, cat si colul uterin, dar nu si a structurilor de langa uter (parametru si ligamente utero-sacrate). Vaginul si ganglionii limfatici pelvini, ovarele si trompele uterine sunt prezervate.

Histerectomie radicala

In timpul acestei operatii, se indeparteaza uterul, tesuturile periuterine si partea superioara (aproximativ 3 cm) din vagin. De multe ori, sunt rezecati si ganglionii limfatici pelvini. Ovarele si trompele uterine nu sunt eliminate, daca nu exista alte motive medicale care cer indepartarea lor. Histerectomia radicala se face, de obicei, prin incizie abdominala.

Trachelectomie

Pentru a putea conserva uterul, in vederea mentinerii capacitatii de procreare, fara riscul ca boala sa recidiveze, trebuie indeplinite o serie de conditii:

• Tumora situata la nivelul colului uterin sa nu depaseasca 4 cm
• Ganglionii pelvici sa nu fie invadati de celulele canceroase
• Tumora sa nu se extinda ascendent la corpul uterului

De asemenea, o conditie esentiala pentru ca pacienta sa poata procrea ulterior este ca aceasta sa nu fie iradiata inaintea operatiei.
Interventia chirurgicala conservatoare denumita trachelectomie radicala vaginala cu limfadenectomie pelvica laparoscopica a fost conceputa de profesorul francez Daniel Dargent si consta in doua tehnici minim invazive de chirurgie vaginala si chirurgie laparoscopica, care ofera pacientei o recuperare extrem de rapida, cu externare la doua zile postoperator.

Aceasta procedura consta in eliminarea colului uterin si a partii superioare a vaginului, dar nu si eliminarea corpului uterului. Prin urmare, permite femeilor sa-si pastreze capacitatea de procreare. Interventia se face fie prin vagin, fie prin abdomen si este realizata laparoscopic.

Trachelectomie radicala cu limfadenectomie pelvica laparoscopica se poate realiza pe cale vaginala sau total laparoscopica si consta din doi timpi operatori:

• Limfadenectomia pelvica laparoscopica reprezinta primul timp operator si se efectueaza laparoscopic. Este etapa in care se verifica daca tumora a invadat ganglionii. Se identifica ganglionul santinela care este primul nodul limfatic din lanturile pelvice care poate fi invadat de celulele canceroase. Examenul anatomopatologic extemporaneu – efectuat in timpul operatiei, stabileste daca tumora s-a extins la acest nivel. Daca ganglionul santinela nu contine celule maligne, inseamna ca nici ceilalti ganglioni nu sunt invadati. Astfel, medicul poate sa continue operatia de tratament conservator, lasand uterul intact.
• Trachelectomia radicala reprezinta al doilea timp operator. Consta in indepartarea colului uterin care contine tumora impreuna cu treimea superioara a vaginului si treimea mediala a parametrelor (structuri din vecinatatea colului uterin). Partea ramasa din vagin este apoi reconectata cu corpul uterin printr-o sutura circulara – un cerclaj, refacandu-se astfel integritatea tractului genital. Daca o sarcina va aparea, copilul va putea sa se dezvolte in interiorul uterului si sa se nasca la termen.

Exenteratie pelvina totala

Este o operatie complexa si este utilizata pentru tratarea cancerului de col uterin avansat. Consta in indepartarea in bloc a uterului, vezicii urinare si a rectului cu reconstructia acestor organe.

Testul Papanicolau (PAP) sau frotiul citologic si testul virusului papilloma uman (HPV) sunt investigatiile recomandate in screeningul cancerului de col uterin, pentru a depista eventualele leziuni precanceroase inainte ca acestea sa se transforme in cancer. Cele mai multe tipuri de cancer de col uterin se descopera la femeile care nu-si fac regulat testul Papanicolau. Este o procedura simpla care se efectueaza in cabinetul ginecologic, prin care se recolteaza celule de la nivelul colului uterin, partea ingusta a uterului, pentru a fi analizate la microscop. Se poate efectua standard sau in mediu lichid. Aceste celule pot fi, de asemenea, folosite pentru testarea HPV.

Un test Papanicolau este recomandat sa fie realizat in fiecare an, incepand cu varsta de 21 de ani sau la 3 ani dupa inceperea vietii sexuale. Pana la implinirea varstei de 30 de ani, testul Papanicolau poate fi facut fara testul HPV. Dupa aceasta varsta, sunt recomandate ambele teste la fiecare 3-5 ani sau doar PAP la fiecare 3 ani.

Testul HPV identifica daca ai fost infectata cu virusul HPV (Human Papilloma Virus). Anomaliile celulare precanceroase si forma cea mai frecventa de cancer de col uterin sunt determinate de infectia persistenta cu cel putin unul dintre cele 15 genotipuri de HPV cu grad inalt de risc (high risk), cele mai importante fiind genotipurile HPV 16 si HPV 18 care sunt implicate in 70% dintre cazuri. Daca ai peste 30 ani, medicul iti va recomanda acest test impreuna cu testul Papanicolau.

Programeaza-te aici la screening-ul pentru cancerul de col uterin.

• Evita expunerea la infectia cu HPV prin utilizarea prezervativului de fiecare data cand faci sex
• Vaccineaza-te impotriva HPV
• Trei vaccinuri HPV (Gardasil, Gardasil 9 si Cervarix) reduc riscul de modificari canceroase sau precanceroase ale colului uterin si ale perineului cu aproximativ 93% si respectiv 62%.  Vaccinurile sunt eficiente intre 92% si 100% impotriva HPV 16 si 18 pana la cel putin 8 ani.
• Vaccinurile HPV sunt administrate de obicei la varsta de 9 pana la 26 de ani, deoarece vaccinul este cel mai eficient daca este administrat inainte de aparitia infectiei. Nu se cunoaste durata eficacitatii si daca va fi nevoie de un rapel.
• Renunta la fumat
• Vitamina A este asociata cu un risc mai mic de cancer cervical la fel ca vitamina C, vitamina E si beta-caroten.

Cancerul de col uterin poate recidiva?

• Daca nu au fost extirpate colul uterin, uterul si asa mai departe, cancerul de col uterin poate recidiva sau poate reaparea sub forma altui tip de cancer.

Ce trebuie sa facem dupa ce ne-am vindecat de cancer de col uterin?

• Odata cu incheierea tratamentului si cu instalarea vindecarii, pacientele trebuie sa mearga la control la fiecare 3 luni in primii 2 ani, ulterior consultul poate fi efectuat la fiecare 6 luni daca totul decurge normal.

Femeile care au avut cancer de col uterin mai pot deveni mame?

• Daca uterul nu a fost extirpat si daca starea pacientei dupa vindecarea de cancer de col uterin este una optima, atunci femeile care au avut cancer de col uterin pot deveni sau redeveni mame.

Din pacate, inca exista numeroase mituri si prejudecati cu privire la cancerul de col uterin si importanta testelor de screening care pot intarzia depistarea precoce a acestei boli necrutatoare ce anual ucide peste 300.000 de femei din intreaga lume. Va prezentam mai jos 10 astfel de mituri demontate si va sfatuim sa discutati intotdeauna cu medicul ginecolog despre orice nelamurire pe care o aveti cu privire la preventia si screening-ul cancerului de col uterin.

MIT 1

Cancerul de col uterin afecteaza numai femeile in varsta

• GRESIT. Cancerul de col uterin poate afecta femeile de orice varsta. Statisticile arata ca varsta medie de stabilire a diagnosticului pentru modificarile precanceroase de la nivelul colului uterin este de 29 de ani, iar pentru carcinomul invaziv este de 47 de ani. Desi rareori boala este depistata in jurul varstei de 20 de ani, acest lucru se poate intampla. De aceea, se recomanda realizarea periodica a testului Babes-Papanicolau incepand cu varsta de 21 de ani.

MIT 2

Testul Babes-Papanicolau este dureros

• GRESIT. Testul Babes-Papanicolau nu doare. Cel mult, realizarea procedurii poate crea un oarecare disconfort. Fiecare femeie trebuie sa constientizeze faptul ca orice senzatie neplacuta este nesemnificativa in comparatie cu beneficiile realizarii acestui test care iti poate salva viata. Stim ca este dificil sa te relaxezi inaintea procedurii, in special daca este prima oara sau daca esti ingrijorata de rezultate. Insa, acest lucru este foarte important si permite medicului ginecolog sa realizeze mai usor si mai repede examinarea -  muschii vaginali se contracta atunci cand iti este teama sau esti anxioasa.

MIT 3

Nu am nevoie de screening pentru ca nu am niciun simptom

• GRESIT: Cancerul de col uterin poate fi prezent fara sa ai vreun simptom. De fapt, majoritatea persoanelor infectate cu HPV nu au simptome. In plus, un test de screening, cum este testul Papanicolau, este menit sa depisteze modificarile celulelor cervicale cauzate de HPV la persoanele sanatoase, care nu prezinta simptome. Medicii sustin ca femeile nu trebuie sa astepte pana cand observa semnele sau simptomele specific, pentru a se testa. Screningul permite identificarea si tratarea celulele atipice cu mult inainte ca orice simptom sa apara.

Atunci cand se manifesta, simptomele cancerului de col uterin sunt confuze. Semnele de avertizare, cum ar fi sangerarile sau scurgerile vaginale anormale sunt vagi si de altfel, multe femei confunda aceste manifestari cu alte conditii medicale comune.

MIT 4

Nu mai poti ramane insarcinata dupa tratamentul cancerului de col uterin

• PARTIAL CORECT. In mod obisnuit, femeilor diagnosticate cu neoplasm (cancer) de col uterin li se recomanda ca metoda de tratament realizarea unei histerectomii (operatia clasica de extirpare a uterului – organul intern al femeii in care se dezvolta sarcina) si / sau chimioterapie si radioterapie. Exista, insa, si o alternativa la tratamentul clasic, care permite pastrarea functiei de reproducere, astfel incat femeia diagnosticata cu cancer de col uterin sa poata sa devina mama. Este vorba despre tratamentul conservator al cancerului de col uterin, recomandat pentru cazurile de cancer de col uterin incipient, in care celulele canceroase nu au invadat ganglionii limfatici.

In situatia in care, pe langa histerectomie este nevoie de anexectomie (indepartarea chirurgicala a ovarelor), trebuie cunoscut ca exista si in aceasta situate o serie de metode menite sa conserve fertilitatea, pe care medicii le recomanda femeilor inainte de a incepe tratamentul pentru cancerul de col uterin. De exemplu, se pot utiliza tehnologii de reproducere asistata pentru a ingheta ovulele si / sau embrioni, iar radioterapia poate fi oferita astfel incat ovarele sa nu fie afectate de campul de radiatii, pentru situatia cand este necesara radioterapia.

MIT 5

Un rezultat anormal al testului Papanicolau inseamna ca am cancer de col uterin

• GRESIT. Testul Papanicolau se efectueaza pentru a evidentia precoce prezenta modificarilor la nivelul celulelor colului uterin cauzate de infectia persistenta cu HPV. Testul PAP in mediu lichid imbunatateste considerabil identificarea leziunilor celulare.

Foarte rar, insa, un test anormal inseamna ca ai cancer cervical. Frecvent, semnificatia anomaliilor celulare identificate este aceea ca celule recoltate de la nivelul colului uterin arata diferit de celulele normale, atunci cand sunt examinate la microscop. Daca nu sunt tratate, aceste leziuni pot progresa in ani de zile spre cancer. Toate femeile cu un test anormal trebuie sa fie supravegheate cu atentie de medicul ginecolog, care le va explica in detaliu ce masuri sunt necesare pentru a preveni cancerul de col uterin.

MIT 6

HPV nu este o infectie frecventa. Afecteaza numai persoanele cu mai multi parteneri

• GRESIT. Infectia cu HPV este foarte frecventa. Statisticile arata ca 8 din 10 persoane vor fi infectate la un moment dat pe parcursul vietii lor.

HPV genital este transmis cu usurinta prin contact intim la nivelul pielii din zona genitala, inclusiv atingere, sex oral sau sexul cu un partener de acelasi sex. Prin urmare, cu cat o persoana este mai activa sexual si are mai multi parteneri, cu atat sansele de a fii infectata cu HPV sunt mai mari. Din pacate, folosirea prezervativului nu ofera protectie 100%.

Este important de retinut ca a fi infectat cu HPV nu inseamna automat ca partenerul actual a fost infidel. Virusul poate ramane nedetectat multi ani, de aceea este dificil sa cunoastem cu exactitate momentul infectarii.

MIT 7

Testul Papanicolau nu mai trebuie facut la menopauza

• GRESIT. Conform ghidurilor international, testul Papanicolau este recomandat tuturor femeilor cu varste cuprinse intre 21 si 65 de ani, inclusive femeilor care sunt la menopauza. Femeile cu varste peste 65 ani ar trebui sa discute cu medicul ginecolog despre nevoia de a continua testarea, mai ales daca au cel putin 3 teste negative si nu au avut rezultate anormale in ultimii 10 ani.

MIT 8

Poti face testul Papanicolau si in perioada menstruatiei

• GRESIT. Nu este recomandat sa-ti faci testul Papanicolau cand esti la menstruatie. Pentru un rezultat cat mai precis, nu este bine sa-ti faci testul PAP cand esti la menstruatie, cea mai indicata fiind perioada de mijloc a ciclului menstrual. De asemenea, se recomanda evitarea contactului sexual cu 48 de ore inainte realizarii testului, dusurile intravaginale sau utilizarea oricaror medicamente vaginale timp de doua zile inainte de testare, deoarece toate aceste activitati pot duce la pierderea sau deteriorarea celulelor de la nivelul colului uterin.

MIT 9

Daca m-am vaccinat impotriva HPV, nu mai trebuie sa fac si testul Papanicolau

• GRESIT. Testul PAP este important si dupa vaccinarea impotriva HPV. Vaccinul impotriva HPV previne infectarea cu anumite tulpini de virus, cunoscandu-se ca 80% din cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de infectia persistenta cu aceste tipuri de virus. Prin urmare, vaccinarea impotriva HPV nu inseamna ca nu mai trebuie sa-ti faci regulat testul PAP.

MIT 10

Nu am nevoie de screening, deoarece nu exista cazuri de cancer de col uterin in familie

• GRESIT: Majoritatea tipurilor de cancer de col uterin sunt cauzate de anumite tulpini ale virusului papiloma uman. HPV se raspandeste prin contactul cu pielea in timpul actului sexual vaginal, oral sau anal cu o persoana care are virusul. Infectia cu HPV este atat de frecventa incat aproape fiecare persoana activa sexual va fi infectata la un moment dat in viata, daca nu s-a vaccinat impotriva HPV. Cu toate acestea, putini barbati si femei infectati cu HPV vor dezvolta cancer. Lipsa unui istoric familial de cancer de col uterin nu este neaparat un predictor al cancerului de col uterin si nu este un motiv pentru care femeile sa evite realizarea testelor de screening recomandate.

Programeaza-te aici la screening-ul pentru cancerul de col uterin sau completeaza formularul de mai jos si vei fi contactata in vederea unei programari.