Alergia alimentara

In cazul unei alergii alimentare, organismul reactioneaza exagerat la anumite proteine dintr-un aliment si elibereaza substante chimice numite histamine, care cauzeaza inflamatie. Interesant si de retinut este faptul ca doar proteinele, nu grasimele sau carbohidratii pot declansa acest razboi intern, cu consecinte nebanuite si de cele mai multe ori la distanta de locul conflictului. Desi sunt frecvent confundate cu intolerantele alimentare, alergiile alimentare sunt diferite, intolerantele alimentare fiind mai putin grave.

Simptomele alergiei alimentare sunt mai frecvente la sugari si la copii, insa pot aparea la orice varsta – poti chiar dezvolta o alergie la alimente pe care ani de zile le-ai consumat fara probleme. Alergiile alimentare afecteaza intre 6 si 8% dintre copiii cu varsta sub trei ani si aproape 5% dintre adulti, iar numarul cazurilor este in continua crestere.

Alergiile alimentare nu apar niciodata la un aliment nou introdus in dieta noastra! Sistemul imunitar are nevoie de minim doua contacte sensibilizante, astfel incat doar de la al treilea sau de la oricare al contact viitor, sa hotareasca ca acea proteina este un „inamic” si sa fabrice anticorpi sau celule cu memorie impotriva ei.

Reactii alergice de tip imediat. Alergiile alimentare pot sa apara dupa cateva minute de la ingerarea alimentului. Este vorba de o reactie alergica de tip imediat si este mediata prin anticorpi din clasa imunoglobulinelor E (IgE) si este tipul de reactie ce poate avea potential de severitate pana la socul anafilactic. Aceste tipuri de alergii pot fi investigate prin testare cutanata sau prin determinarea in sange a anticorpilor specifici din clasa E de imunoglobuline.

Reactii alergice tardive. Pot aparea si alergii de tip tardiv, la mai mult de 6 ore de la ingerarea alimentului. Ele sunt mediate prin alte tipuri de reactii imune, cu implicarea unor celule cu memorie, ce vor recunoaste si declansa semnalul inflamatiei alergice in tesuturi. De regula, aceste celule sunt evidentiate si recunoscute prin biopsierea mucoasei tractului digestiv.

Simptomatologia imbraca forme variate: manifestari orale, gastrointestinale, cutanate, cardiovasculare, sistemice.

• Manifestarile orale constau in senzatia de parestezie (amorteala, furnicatura), prurit (mancarime), tumefierea (umflarea) buzelor si a limbii dupa consumul unor alimente crude (fructe, legume)
• Manifestarile gastrointestinale sunt reprezentate de senzatia de balonare, crampe abdominale, greata, varsaturi, diaree. Acestea apar relativ precoce: la 30 minute – 2 ore de la ingestia alimentului alergizant. Nu este exclusa nici aparitia semi-tardiva si tardiva: de la 4-6 ore pana la 2-4 zile, ceea ce face ca diagnosticarea sa fie stabilita cu dificultate.
• Manifestarile cutanate produse de alergeni sunt: urticarie, prurit, rash (eruptie cutanata), accentuarea dermatitei atopice. De asemenea, sunt descrise forme de dermatita de contact la vegetale produse in timpul manipularii si decojirii legumelor (telina, cartof, hrean).
• Manifestarile respiratorii sunt variate: de la cele nazale (rinoree si stranut) pana la edem glotic sever, wheezing (suierat in respiratie).
• Manifestarile cardiovasculare sunt reprezentate de hipotensiune, palpitatii, tahiaritimii.

Anafilaxia reprezinta o reactie potential fatala care include dificultatea in respiratie si inducerea starii de soc in intreg organismul; reactiile pot afecta simultan diferite parti ale corpului (de exemplu, durere de stomac insotita de eruptie cutanata). Socul anafilactic poate determina urmatoarele semne si simptome: senzatie de slabiciune, ameteli, cefalee, zgomote auriculare, tulburari de vedere cauzate de hipotensiunea arteriala, care pot evolua pana la colaps vascular.

Acestia pot fi:

• Istoricul familial. Prezinti risc crescut de alergie alimentara daca ai astm, eczema sau alergii precum febra fanului sunt frecvente in familia ta.
• Alte alergii. Daca esti deja alergic la un aliment, riscul creste sa devii alergic la un al doilea. Similar, daca ai alte tipuri de reactii alergice, precum febra fanului sau eczema, creste riscul sa dobandesti o alergie alimentara.
• Varsta. Alergiile alimentare sunt mai frecvente la copii, in special sugari si copii mici. Pe masura ce inaintezi in varsta, sistemul tau digestiv se maturizeaza, iar organismul tau este mai putin probabil sa absoarba alimente sau compusi alimentari care declanseaza alergii. Din fericire, copiii dezvolta alergii la lapte, soia, grau si oua. Alergiile severe si alergiile la nuci si fructe de mare pot dura toata viata.
• Astm. Astmul si alergia alimentara se produc frecvent impreuna. Cand se intampla acest lucru, exista probabilitatea ca atat alergia alimentara, cat si simptomele astmului sa fie severe.

Factorii care pot creste riscul de a dezvolta o reactie anafilactica (aceasta ameninta viata) sunt:

• Istoricul de astm
• Varsta tanara – adolescent sau tanar
• Amanarea folosirii epinefrinei pentru tratarea simptomelor alergiei alimentare
• Nu prezinti urticarie sau alte simptome cutanate

Cele mai alergenice alimente

La adulti: fructe de mare, peste, arahide, nuci

La copii: arahide, nuci, oua, lapte de vaca, grau, soia

Totodata, persoanele alergice la un anumit aliment pot avea reactii alergice la alimentele inrudite – o persoana alergica la creveti poate reactiona alergic si la crab sau la homar, iar unele persoane alergice la arahice – care sunt, de fapt, leguminoase (bobi) – pot avea probleme cu alunele de padure, cu nucile, cu alunele pecan, migdalele si nucile caju, insa, in rare circumstante, pot avea probleme cu alte leguminoase (excluzand soia).

Alergiile alimentare se impart in doua categorii:

1. Alergii de tip IgE (imunoglobulina E mediata): In cazul acestor alergii, sistemul imunitar reactioneaza la un anumit produs alimentar prin producerea de anticorpi IgE, asa cum este histamina, care produce inflamatii si favorizeaza aparitia unor simptome precum mancarimi, inrosirea pielii, eczeme, dificultati de respiratie sau chiar soc anafilactic.
2. Alergii non-mediate IgE: In cazul acestor alergii, care sunt intalnite indeosebi in cazul copiilor, alte parti ale sistemului imunitar reactioneaza si produc simptome, in special de natura gastrointestinala (diaree, varsaturi, constipatie, flatulenta), insa nu implica producerea de anticorpi IgE. O persoana poate avea atat alergii alimentare de tip IgE, cat si alergii non-mediate IgE.

Alimentele care determina cele mai frecvente alergii

Orice aliment poate determina o reactive adversa, insa doar opt alimente sunt responsabile pentru 90% dintre reactiile alergice. Acestea sunt:

1. Ouale
2. Laptele
3. Arahidele
4. Alunele de padure
5. Pestele
6. Fructele de mare
7. Graul
8. Soia

Anumite seminte, intre care cele de susan si de mustar (principalul ingredient din mustar) reprezinta, de asemenea, alergeni posibili in anumite zone ale lumii.

Alergia alimentara la sugari si la copii

Alergiile alimentare sunt mai frecvente la sugari si la copiii de varsta mica. Si topul alimentelor incriminate in alergii difera in functie de grupele de varsta, astfel:

• La copiii, cele mai frecvente alergii alimentare sunt la laptele de vaca si derivati, la ou (albusul este partea cea mai alergizanta a oului), soia, glutenul din cereale, in special din grau, cacao, arahide si peste
• La adolescenti si adulti, cele mai fecvente alergii alimentare apar la alune, arahide, nuci, migdale, peste si fructe de mare si soia

Din fericire, aproximativ 70-80% dintre copii se vindeca pana in jurul varsei de 6-7 ani sau, cel mai tarziu, in preajma pubertatii. Alergia la alune/nuci/arahide si cea la fructele de mare dureaza toata viata, in majoritatea cazurilor.

Medicul va evalua simptomele resimtite la ingerarea anumitor alimente, istoricul familial de alergii, va efectua o examinare fizica si, nu in ultimul rand, va recomanda teste alergologice specifice. Alergiile alimentare cele mai importante sunt cele care apar rapid dupa ingerarea alimentului si se pot investiga prin urmatoarele teste:

• Testarea cutanata de tip prick - pentru proteinele alimentare, dar nu si pentru aditivii alimentari. Tegumentele trebuie sa fie imune, fara leziuni. Acest tip de testare nu are indicatie la cei ce au prezentat anafilaxie, caci alergenul de la testare poate el insusi declansa tabloul de anafilaxie. Medicatia antialergica trebuie oprita inainte de acest tip de testare, iar administrarea de cortizon inainte de testare poate amana testarea cu un interval de timp variabil, in functie de tipul de preparat cortizonic si perioada utilizarii lui.

• Testarea serologica - determinarea de IgE specifice pentru proteine. Nu este influentata de nicio medicatie anterior folosita si are indicatie majora la cei care au prezentat orice schita de anafilaxie. Este indicata atunci cand relatia de tip cauza-efect intre ingerarea proteinei nu este evidenta si in cazul suspicionarii alergiei la aditivi alimentari. Deoarece exista peste 3500 de asemenea aditivi, care conserva, dau gust si miros alimentelor procesata industrial, se recomanda ca pacientul sa tina un jurnal alimentar, unde vor fi notate ora ingestiei si compozitia detaliata a alimentelor consumate, inclusiv a aditivilor alimentari de pe etichete, precum si ora si tipul reactiilor aparute. Ulterior, medicul alergolog, printr-o munca de „detectiv”, va stabili o lista cu cele mai probabil incriminate substante proteice si aditivi, care vor fi investigati ulterior.

Cel mai eficienta metoda este evitarea alimentelor implicate. Se pot indica si medicamente antihistaminice, in functie de severitatea acuzelor. Pacientii care au avut in antecedente reactii alergice severe pot fi sfatuiti de medicul curant sa aiba asupra lor medicatie care poate fi administrata in caz de urgenta (antihistaminice orale, injectii cu epinefrina, iar, pentru formele extinse de alergie si/sau insotite de angioedem, corticosteroizi orali sau injectabili.

In caz de anafilaxie, principalul tratament indicat cand apar elementele de gravitate clinica este adrenalina autoinjectabila, care trebuie purtata in permanenta de catre pacientul care a experimentat o asemenea reactie.

Cea mai buna metoda de a preveni o reactie alergica este sa stii si sa eviti alimentele care determina semnele si simptomele acesteia. Unele persoane considera aceasta metoda un simplu inconvenient, in timp ce altele o considera extrem de dificila. De asemenea, anumite alimente – cand sunt folosite ca ingredient in anumite produse – pot fi bine ascunse, aspect valabil pentru produsele de la raft, dar si in restaurante. Daca te cunosti cu o alergie alimentara, urmeaza acesti pasi:

• Cunoaste ce mananci si ce bei. Asigura-te ca citesti cu atentie eticheta alimentelor.
• Daca ai avut deja o reactie alergica severa, poarta o bratara speciala sau un colier prin care poti sa alertezi persoanele din jur in cazul in care ai o urgenta medicala legata de alergia alimentara care te poate impiedica sa comunici.
• Cere sfatul medicului in legatura cu reteta care sa includa epinefrina de urgenta. Probabil ca vei fi nevoit sa porti cu tine o injectie cu epinefrina autoinjectabila daca esti la risc de reactie alergica severa.
• Fii precaut la restaurant. Asigura-te ca bucatarul cunoaste faptul ca nu poti consuma sub nicio forma alimentul la care esti alergic. De asemenea, asigura-te ca alimentele nu sunt pregatite pe suprafete sau in tigai care contin urme din alimentul la care esti alergic. Nu fii retincent in a-ti exprima dorintele – stafful din restaurant este in general incantat sa te ajute mai ales daca le explicit cu claritate doleantele tale.
• Planifica-ti mesele si gustarile inainte sa pleci de acasa. Daca este necesar, ia cu tine un recipient cu efect de racire pentru alimentele necesare atunci cand calatoresti sau cand mergi la un eveniment. In cazul in care tu sau copilul nu puteti consuma prajitura la petrecere, ia cu tine un desert sigur, astfel incat nimeni sa nu se simta lasat pe din afara.

In cazul in care copilul tau are o alergie alimentara, ia aceste masuri de precautie:

• Anunta persoanele care trebuie sa stie. Ingrijitorul, personalul de la scoala, prietenii copilului si alti adulti cu care copilul interactioneaza frecvent – acestia trebuie sa cunoasca faptul ca este alergic la un anumit aliment. Pune accent pe faptul ca reactia alergica ii poate ameninta viata si ca necesita interventie imediata. Si copilul trebuie sa stie sa ceara ajutor imediat daca se confrunta cu o reactive alergica.
• Explica-le adultilor simptomele alergiei alimentare. Spune-le adultilor care petrec timp cu copilul care sunt semnele si simptomele alergiei alimentare si cum sa le recunoasca.
• Fa in scris un plan de actiune. Planul ar trebui sa descrie cum poate fi ingrijit copilul atunci cand acesta are o reactie alergica la un aliment. Inmaneaza acest plan educatoarei sau altor adulti care se ocupa cu supravegherea copilului.
• Cere copilului sa poarte bratara sau colierul. Acestea pot alerta cand copilul are nevoie de ingrijire in cazul unei crize alergice.

Surse de informatie:
https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/alergiile-alimentare-la-copii-si-adulti
https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/ce-este-alergia-alimentara
https://acaai.org/allergies/types/food-allergy
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/food-allergy/symptoms-causes/syc-20355095