Amețeli

Persoana care se confruntă cu o stare de amețeală o poate descrie ca pe oricare din următoarele senzații:

• un fals sentiment de mișcare sau de învârtire (vertij);
• senzație de leșin;
• instabilitate sau pierderea echilibrului;
• senzație de plutire;
• senzație de cap greu.

Starea de amețeală poate fi declanșată sau agravată prin mers, ridicarea în picioare sau mișcarea capului. Amețelile  pot fi însoțite de greață sau pot fi atât de bruște sau severe încât trebuie ca persoana să se așeze sau să se întindă. Episodul poate dura câteva secunde sau zile și poate reaparea.

Cauzele comune ale amețelii includ:

• migrena;
• medicamentele;
• alcoolul;
• o tulburare a urechii interne, responsabilă cu echilibrul;
• boala Meniere, care face ca lichidul să se acumuleze în ureche și este asociată cu pierderea auzului și tinitus (țiuit în ureche);
• un neurinom acustic, tumoare necanceroasă care se formează pe nervul care conectează urechea internă de creier;
• scăderea bruscă a tensiunii arteriale;
• cardiomiopatie;
• scăderea volumului sanguin;
• tulburările de anxietate;
• anemia (fier scăzut);
• hipoglicemia (scăderea concentrației de glucoză din sânge);
• infectarea urechii;
• deshidratarea;
• insolația;
• exercițiile fizice excesive;
• răul de mișcare;
• scleroza multiplă;
• accidentul vascular cerebral;
• o tumoare malignă sau o altă tulburare a creierului.

Ocazionalele stări de amețeală ce apar dimineața nu sunt, de obicei, un motiv de îngrijorare. Cauzele pot include:

Deshidratarea:

Persoanele care sunt deshidratate în timpul nopții se pot trezi uneori cu amețeli. Alte semne de deshidratare pot include:

• senzația de sete;
• oboseala;
• durerile de cap;
• gura si buzele uscate.

Motivele pentru care o persoană se trezește deshidratată pot include:

• consumul insuficient de lichide în timpul zilei;
• dormitul într-un mediu prea călduros;
• consumul excesiv de alcool;
• boli care provoacă vărsături și diaree;
• medicamente care determină o persoană să urineze mai mult;
• prea multe băuturi cu cofeină, care fac o persoană să urineze mai mult.

Tensiunea arterială scăzută

Tensiunea arterială scăzută (hipotensiunea arterială) poate provoca amețeli unor persoane. Aceasta poate scădea brusc și atunci când o persoană trece de la o poziție întinsă sau așezată la o poziție verticală, ca de exemplu, când se ridică din pat dimineața. Această scădere bruscă a tensiunii arteriale se numește hipotensiune posturală sau ortostatică.

Simptomele hipotensiunii posturale pot include:

• ameţeală;
• vedere încețoșată;
• leșin.

Tensiunea arterială scăzută poate fi uneori un simptom al unei alte afecțiuni, cum ar fi boala Parkinson sau boala Addison. Repaosul prelungit la pat și anumite medicamente, cum ar fi beta-blocantele, pot provoca, de asemenea, tensiune arterială scăzută.

Pentru persoanele care se confruntă cu hipotensiune arterială posturală, ridicarea în picioare sau ridicarea din pat încet și treptat poate ajuta la prevenirea amețelilor sau a leșinului. Purtarea ciorapilor compresivi în timpul zilei poate ajuta, de asemenea, unii oameni.

Dacă un medicament provoacă tensiune arterială scăzută, medicul poate recomanda modificarea dozei sau trecerea la un alt medicament. Tratarea oricăror condiții de bază poate ajuta, de asemenea, la prevenirea simptomelor tensiunii arteriale scăzute.

Amețelile ce apar dimineața devreme pot fi un simptom al glicemiei scăzute sau al hipoglicemiei. Scăderea concentrației de glucoză din sânge este mai frecventă la persoanele cu diabet, în special la cele care iau insulină.

La persoanele cu diabet zaharat, cauzele scăderii glicemiei pot include:

• utilizarea a prea multă insulină sau a altor medicamente pentru diabet;
• sărirea meselor sau consumul redus de alimente;
• activitatea fizică intensă;
• consumul excesiv de alcool.

Simptomele glicemiei scăzute pot include:

• tremur;
• dureri de cap;
• oboseală;
• vedere încețoșată;
• dificultate de concentrare sau confuzie;
• transpirație excesivă.

Cu toate acestea, oricine poate avea glicemia scăzută, fără a exista întotdeauna o cauză evidentă. Persoanele care prezintă în mod regulat simptome de scădere a concentrației de glucoză din sânge ar trebui să consulte un medic.

Labirintita

Labirintita este o infecție virală sau bacteriană a urechii interne, care poate duce la amețeli. Infecția provoacă inflamarea labirintului (sistem de cavități și canale ce formează urechea internă), care joacă un rol important în menținerea echilibrului unei persoane.

Simptomele labirintitei pot include:

• durere a urechii;
• dureri de cap;
• un țiuit sau un zumzet în ureche;
• vedere încețoșată sau dublă;
• greață sau vărsături;
• imposibilitatea ridicării în picioare sau menținerii unei poziții verticale.

Labirintita este cauzată cel mai frecvent de o infecție virală și apare adesea după o răceală sau după gripă. Tratamentul implică de obicei odihnă și consumul ridicat de lichide. Pentru persoanele cu simptome mai severe, medicul poate recomanda medicamente pentru a reduce amețelile și greața. De asemenea, el poate prescrie un antibiotic dacă labirintita este cauzată de o infecție bacteriană.

Medicamentele

Unele medicamente pot provoca amețeli ca efect secundar. Aceste medicamente includ anumite:

• antibiotice;
• diuretice;
• analgezice pe bază de opioide;
• antiepileptice;
• medicamente imunosupresoare;
• antidepresive;
• antipsihotice;
• medicamente antiretrovirale.

Dacă pare că un anumit medicament provoacă amețeli dimineața, ar trebui discutat cu medicul care l-a prescris. Acesta poate recomanda modificarea dozei sau trecerea la un alt tratament.

Apneea obstructivă în somn

Apneea obstructivă în somn este o tulburare de somn care poate provoca uneori amețeli de dimineață. Aceasta apare atunci când respirația unei persoane este întreruptă sau blocată în mod repetat în timpul somnului. Aceste întreruperi perturbă somnul și pot afecta nivelul de oxigen din sânge.

Alte simptome ale apneei obstructive în somn pot include:

• sforăit puternic și gâfâit în timpul somnului;
• nevoia de a urina mai des în timpul nopții;
• gură uscată și dureri de cap dimineața;
• dificultăți de concentrare și memorie;
• oboseală excesivă în timpul zilei.

Pe termen lung, tulburarea poate crește riscul unei persoane de a dezvolta mai multe afecțiuni cronice, cum ar fi probleme cardiace, diabet și astm.

Persoanele cu simptome de apnee obstructivă în somn ar trebui să consulte un medic pentru o evaluare. În funcție de cauza care stă la baza tulburării, opțiunile de tratament pot include intervenții în stilul de viață, purtarea unui dispozitiv de respirație pe timp de noapte și intervenții chirurgicale.

Amețelile și țiuitul în urechi, care interferează cu activitățile zilnice, sunt cunoscute și prin termenii medicali „vertij” și „tinitus”. Aceste simptome pot îngreuna abilitatea unei persoane de a se relaxa, a dormi sau a munci. Mai jos sunt enumerate 12 posibile cauze ale acestor stări și cum pot fi remediate.

Sinuzita

Inflamația sinusurilor, cauzată de infecție, este cunoscută în mod obișnuit sub numele de sinuzită. Cazurile de sinuzită de scurtă durată sunt adesea cauzate de infecții virale, cum ar fi răceala obișnuită. Sinuzita cronică poate fi rezultatul unei infecții bacteriene.

Principalele simptome ale sinuzitei sunt:

• presiune asupra sinusurilor;
• drenaj gros, colorat din nas;
• congestie nazală;
• tuse;
• oboseală.

Un caz ușor de sinuzită poate fi tratat acasă, cu odihnă, lichide și analgezice, cum ar fi ibuprofen și paracetamol. Dacă infecția sinusurilor persistă, pot fi necesare antibioticele. 

În unele cazuri rare, sinuzita cronică este cauzată de polipii nazali. Medicul poate recomanda atunci o intervenție chirurgicală pentru a-i îndepărta.

Durerea de cap

Amețelile și țiuitul în ureche pot fi determinate de cefalee, medicii identificând până acum peste 150 de tipuri de dureri de cap.

Declanșatorii obișnuiți ai durerii de cap includ:

• postura proastă;
• deshidratarea;
• stresul;
• vremea sau modificările presiunii aerului;
• consumul de alcool;
• luminile strălucitoare sau puternice.

Tipul de durere experimentată poate ajuta la identificarea durerii de cap de care suferă o persoană. De exemplu, a simți că o bandă este strânsă în jurul capului indică prezența unei durerii de cap tensionale. Cefaleele de tensiune sunt adesea cauzate de schimbările de presiune sau de o postură proastă.

Odihna și analgezicele pot ajuta adesea cu simptome minore de cefalee. De asemenea, o compresă rece pe frunte sau pe ceafă, gestionarea stresului și evitarea factorilor declanșatori ai durerilor de cap (cum ar fi alcoolul sau luminile intermitente) pot ajuta.

Tinitusul

Descris de mulți drept „țiuit în urechi”, tinitusul este adesea cauzat de deteriorarea urechii medii sau interne. Anumite tipuri de cefalee pot provoca, de asemenea, prezența unui „zgomot în urechi”.

Tinitusul poate părea mai rău noaptea, când persoana care se confruntă cu el încearcă să doarmă.

Dintre remediile disponibile acasă, zgomotele care distrag atenția, inclusiv muzica cu volum redus sau un ventilator, pot face ca tinitusul să fie mai ușor de suportat. De asemenea, gestionarea stresului și exercițiile fizice pot ajuta.

În ce privește tratamentul medical, biofeedback-ul și medicamentele antidepresive pot ajuta la ameliorarea simptomelor tinitusului.

Vertijul

Vertijul este mai mult un simptom, decât o tulburare, acesta dând senzația că persoana sau ceea ce o înconjoară se află în mișcare. De obicei, o tulburare a urechii interne numită vertij pozițional paroxistic benign (VPPB) poate provoca amețeli, greață și simptome asociate, amețeala fiind simțită chiar și când persoana stă culcată în pat.

Persoanele care suferă de vertij pot încerca să se odihnească atunci când acesta apare sau să meargă pe loc până când senzația dispare.

Dacă VPPB este problema, atunci un medic specialist poate indica anumite exerciții menite să restabilească echilibrul în ureche. Există exerciții de mișcare a capului care ajută la mutarea micilor cristale de carbonat de calciu din ureche, care cauzează VPPB.

De asemenea, medicamentele precum antihistaminicele și beta-blocantele pot ajuta dacă simptomele sunt severe.

Migrena vestibulară

Migrena vestibulară este un tip de migrenă care nu provoacă neapărat o durere de cap, dar poate provoca simptome precum vertij și amețeală.

Nu se poate ști întotdeauna ce cauzează migrena vestibulară, dar putem deosebi câțiva dintre factorii ei declanșatori. Aceștia includ:

• stresul;
• oboseala;
• anumite alimente și băuturi, cum ar fi ciocolata, vinul roșu și cafeaua.
• Hidratarea și somnul suficient sunt indicate pentru a reduce riscul episoadelor de migrenă vestibulară. Declanșatorii migrenei variază de la o persoană la alta, astfel încât învățarea propriilor factori declanșatori poate ajuta în evitarea ei.

Medicamentele eliberate pe bază de rețetă pot ajuta, de asemenea, la reducerea simptomelor migrenei vestibulare. Printre acestea se află:

• beta-blocantele;
• triptanii;
• medicamentele anti-convulsive;
• blocantele canalelor de calciu.

Boala Meniere

O altă afecțiune care provoacă atât vertij, cât și tinitus, este boala Meniere. Aceasta este rezultatul modificărilor fluidelor din urechea internă.

Simptomele bolii Meniere pot fi ameliorate cu ajutorul odihnei și gestionării stresului. De asemenea, este indicată limitarea consumului de sare și zahăr pentru a preveni acumularea de lichide.

În ce privește tratamentul medical, sunt recomandate medicamentele anti-greață pentru răul de mișcare. De asemenea, diureticele ajută la reducerea nivelului de lichide din organism.

Boala Graves

Simptomele de amețeală și tinitus pot fi cauzate și de boala Graves, o boală autoimună care afectează glanda tiroidă. Boala Graves poate declanșa și senzații de presiune în spatele ochilor.

Pentru această boală, medicamentele antitiroidiene și terapia cu iod radioactiv pot ajuta la reducerea simptomelor.

Comoția

O comoție este o leziune traumatică ușoară a creierului, cauzată de o lovitură la cap. Aceasta poate declanșa amețeli și țiuit în ureche, iar evaluarea unui medic este critică pentru a preveni agravarea situației.

În timpul unei comoții, analgezicele pot ajuta la ameliorarea durerii și a dezorientării inițiale. După o comoție, se recomandă odihna într-un loc întunecat și liniștit, precum și evitarea stimulilor produși de lumini și sunete.

Singura modalitate de a trata o comoție cerebrală este evitarea sporturilor de contact și a altor activități care pot duce la traumatisme craniene. Medicul va dori în continuare să monitorizeze starea persoanei în cauză, pentru semne de sângerare sau umflare în timpul recuperării. Aceste semne ar putea însemna că este necesar un tratament pentru o vătămare mai gravă.

Neurinomul acustic

Gândul la o tumoră poate fi înfricoșător, dar nu toate tumorile sunt canceroase. De exemplu, neurinomul acustic este o tumoră benignă ce apare la nivelul creierului. Deși de obicei inofensiv, neurinomul acustic poate crește și poate pune presiune pe nervul auditiv și pe cel vestibular (responsabil cu echilibrul).

Tratamentul nu este întotdeauna necesar, dar radiațiile pot ajuta uneori la micșorarea tumorii. Acest tip de radiație țintită către tumoră se numește radiochirurgie stereotactică.

Monitorizarea regulată cu o scanare RMN este, de asemenea, importantă. Prin aceasta, medicul se asigură că tumora nu crește la o dimensiune mare care poate perturba activitatea nervoasă și funcția creierului.

Accidentul vascular cerebral ischemic

Un accident vascular cerebral ischemic apare atunci când un vas de sânge care furnizează sânge către țesutul cerebral este blocat sau arterele care furnizează sânge se îngustează semnificativ.

Un accident vascular cerebral ischemic este o urgență medicală. Trebuie contactat medicul dacă apar simptome precum: 

• orbire la un ochi;
• viziune dublă;
• senzație de slăbiciune sau paralizie la unul sau la ambele brațe sau picioare;
• ameţeală;
• vertij;
• stare de confuzie;
• pierderea coordonării;
• faţa căzută pe o parte.

În timpul unui accident vascular cerebral ischemic, se administrează activatori tisulari de plasminogen pentru a dizolva cheagurile de sânge. Există, de asemenea, dispozitive chirurgicale care pot sparge cheaguri și pot restabili fluxul sanguin sănătos.

Abordările generale de tratament pentru prevenirea accidentului vascular cerebral ischemic includ:

• anticoagulanți orali, cum ar fi aspirina;
• controlul tensiunii arteriale;
• scăderea colesterolului;
• anumite modificări ale stilului de viață, cum ar fi renunțarea la fumat, pierderea în greutate și creșterea activității fizice.

Anevrismul

Anevrismul este o zonă slabă sau subțire a unei artere din creier. Când un anevrism se rupe, rezultatul este un accident vascular cerebral hemoragic. Dezvoltarea unui anevrism este uneori rezultatul hipertensiunii arteriale. 

Un anevrism rupt este mult mai periculos decât un accident vascular cerebral ischemic și trebuie tratat ca o urgență medicală.

Medicamentele pentru reducerea tensiunii arteriale și pentru sângerarea lentă pot ajuta în acest caz, pe când în situațiile severe este necesară o intervenție chirurgicală pentru a repara artera deteriorată.

Cancerul cerebral

Deși tumorile maligne cerebrale sunt destul de rare, scanările regulate ale creierului sunt recomandate pentru a detecta tumorile cerebrale de la început. Acest lucru este valabil mai ales dacă există antecedente familiale de cancer la creier.

Intervenția chirurgicală este cel mai frecvent tratament pentru cancerul cerebral. Dacă tumora nu poate fi îndepărtată chirurgical în siguranță, poate fi necesară chimioterapia sau radioterapia.

Rezultatele unor studii clinice au demonstrat efectul benefic al tratamentului cu vitamina D asupra forței musculare a membrelor inferioare, asupra balansării corpului și a performanței fizice la subiecții cu vârsta de peste 50 de ani. 

Întrucât deficitul de vitamina D rezultă în stări de oboseală, dureri de oase, crampe sau slăbirea mușchilor, ce pot rezulta în amețeli și dezechilibru, verificarea nivelului de vitamina D și suplimentarea ei poate ajuta la diminuarea stărilor de amețeală.

Amețelile și tremuratul pot sugera prezența unor probleme cardiace sau neurologice, cum ar fi tremorul, ritmul cardiac anormal și tensiunea arterială scăzută. Episoadele de hipotensiune pot veni, de asemenea, cu amețeli și tremur, dar și cu transpirații și greață. Există medicamente pentru toate acestea, inclusiv pentru tremor, deși cele mai comune cauze ale amețelilor și tremurului sunt starea de nervozitate, stresul și consumul excesiv de cofeină.

Există multe alte condiții sau afecțiuni medicale care pot fi asociate cu amețeala și tremuratul, însă noi vom vorbi despre următoarele:

Aritmia 

Aritmia reprezintă un ritm cardiac anormal. Bătăile inimii pot fi neregulate, prea lente (bradicardie) sau  prea rapide (tahicardie). Când o singură bătaie a inimii apare mai devreme decât este normal, se numește contracție prematură.

Tremorul

Tremorul se referă la mișcările involuntare ale uneia sau mai multor părți ale corpului. Cauzele tremorului includ tulburările neurologice, bolile neurodegenerative, medicamentele, intoxicațiile cu mercur, tiroida hiperactivă și insuficiența hepatică. Există mai multe tipuri de tremor, iar tratamentul depinde de tipul de tremor și de disponibilitatea medicamentelor pentru afecțiune.

Atacul de panică

Când cineva are un atac de panică, acea persoană simte o teamă bruscă, intensă, care nu poate fi controlată. Persoanele care au atacuri de panică simt adesea că au un atac de cord, că își pierd controlul, se sufocă sau sunt pe cale să moară. În timpul atacului de panică, persoana poate suferi de dureri în piept, greață, dificultăți de respirație, frisoane, transpirații, amețeli sau senzație de sufocare. Nu este întotdeauna clar ce cauzează atacurile de panică, dar poate avea de-a face cu genetica sau stresul.

Boala Parkinson

Boala Parkinson este o afecțiune degenerativă a sistemului nervos. De obicei, începe la persoanele cu vârsta de peste 60 de ani și progresează lent. Boala distruge celulele creierului care produc dopamină, o substanță chimică a creierului care ajută la controlul mișcării. 

În stadiul incipient, boala Parkinson poate provoca probleme cu mirosul sau somnul și constipație. De-a lungul timpului, boala duce la tremur, rigiditate, mișcare lentă și tulburări de echilibru și coordonare. Acest lucru poate îngreuna mersul, vorbirea și îndeplinirea sarcinilor de zi cu zi. 

Nu există leac pentru boala Parkinson, dar medicamentele, intervențiile chirurgicale și stimularea profundă a creierului pot ajuta la controlul simptomelor și la gestionarea afecțiunii. Kinetoterapia, terapia ocupațională și logopedia ajută, de asemenea.

Anemia

Anemia este o afecțiune în care organismul nu are suficiente celule roșii în sânge pentru a transporta oxigen către țesuturi. Anemia poate provoca stări de oboseală, piele palidă, slăbiciune, amețeli, tremur, dureri de cap, dureri în piept și dificultăți de respirație. 

Există multe tipuri de anemie și multe cauze, inclusiv pierderea de sânge și deficiența de vitamine. Sarcina, bolile cronice, cancerul și tulburările autoimune pot provoca, de asemenea, anemie. În funcție de tipul de anemie de care suferă o persoană, există mai multe tipuri de tratamente.

Privarea de somn

Privarea de somn apare atunci când lipsa unui somn odihnitor este suficient de gravă pentru a compromite funcțiile de bază ale corpului și gândirea coerentă. Oamenii au nevoie de un program diferit de somn, dar, în medie, adulții au nevoie de 7 până la 9 ore în fiecare noapte pentru a evita privarea de somn. 

Oamenii pot fi privați de somn din mai multe motive, precum apneea în somn, sindromul picioarelor neliniştite sau insomnia. Unii lucrează în ture de noapte, iar alții pur și simplu încearcă să se descurce dormind mai puțin. Indiferent de motiv, privarea de somn poate provoca somnolență în timpul zilei, oboseală, amețeală, lipsă de concentrare, iritabilitate, tremur, probleme de erecție și depresie. De asemenea, lipsa de somn are legătură cu luarea în greutate și poate crește riscul de boli de inimă.

Dependența de droguri 

Anumite droguri, precum cocaina, pot cauza ușor dependență. Dependența apare atunci când o persoană nu poate opri consumul de droguri, chiar dacă utilizarea continuă cauzează probleme legale, pierderea locului de muncă, probleme de sănătate și probleme în relație. Oamenii care sunt dependenți de droguri dezvoltă toleranță la acestea, astfel încât au nevoie de mai mult pentru a atinge aceeași stare de fericire. 

Abuzul de cocaină, spre exemplu, crește riscul unui atac de cord sau a unui accident vascular cerebral, duce la probleme digestive, malnutriție, probleme respiratorii, paranoia sau halucinații. Tratamentul pentru dependența de droguri include medicamente care ajută la ușurarea sevrajului, terapie, precum și tratamentul oricărei probleme de sănătate mintală subiacente.

Dacă medicul bănuiește că persoana care suferă de amețeli a avut sau are un accident vascular cerebral ori dacă aceasta este mai în vârstă sau a suferit o lovitură la cap, el poate comanda imediat un RMN sau un CT.

Majoritatea oamenilor care își vizitează medicul de familie din cauza amețelii vor fi mai întâi întrebați despre simptomele avute și medicamentele pe care le iau, apoi li se va face un examen fizic. În timpul acestui examen, medicul va verifica dacă există probleme cu echilibrul și cum funcționează nervii majori ai sistemului nervos central.

• Dintre testele ce pot fi realizate, menționăm:
• Testarea mișcării ochilor – Medicul poate urmări traseul ochilor atunci când persoana urmărește un obiect în mișcare. Se poate face un test de mișcare a ochilor și după ce s-a introdus apă sau aer în canalul urechii.
• Testarea mișcării capului – Dacă medicul suspectează că amețeala este cauzată de vertijul pozițional paroxistic benign, el poate face un test simplu de mișcare a capului, numit manevra Dix-Hallpike, pentru a verifica diagnosticul.
• Posturografie – Acest test îi arată medicului pe care părți ale sistemului de echilibru se bazează o persoană cel mai mult și care părți pot provoca probleme. Testul constă în a sta cu picioarele goale pe o platformă, în timp ce se încearcă menținerea echilibrului în diverse condiții.
• Testarea cu scaunul rotativ – În timpul acestui test, persoana stă pe un scaun controlat de computer, care se mișcă foarte încet într-un cerc complet. La viteze mai mari, se mișcă înainte și înapoi într-un arc foarte mic.

În plus, se pot face teste de sânge pentru a verifica posibilitatea unei infecții și alte teste pentru a verifica sănătatea inimii și a vaselor de sânge.

Amețelile pot fi ameliorate adesea fără tratament, căci în câteva săptămâni organismul se adaptează la cauza amețelii, dacă aceasta este provocată de un medicament sau o problemă minoră.

Tratamentul recomandat de un medic poate include medicamente și exerciții de echilibru. Chiar dacă nu se găsește nicio cauză sau dacă amețelile persistă, medicamentele eliberate pe bază de prescripție medicală și alte tratamente precum terapia sau procedurile chirurgicale pot face simptomele mai ușor de gestionat.

Medicamente

• Diuretice – În cazul bolii Meniere, medicul poate prescrie diuretice, care, împreună cu o dietă săracă în sare, pot ajuta la reducerea frecvenței amețelilor.
• Medicamente care ameliorează amețelile și greața – Medicul poate prescrie medicamente pentru a ameliora imediat vertijul, amețelile și greața, inclusiv antihistaminice și anticolinergice. Multe dintre aceste medicamente provoacă somnolență.
• Medicamente anti-anxietate – Diazepamul (Valium) și alprazolamul (Xanax) fac parte dintr-o clasă de medicamente numite benzodiazepine, care pot provoca dependență. Ele pot provoca, de asemenea, somnolență.
• Medicamente preventive pentru migrenă.

Terapie

• Manevre de poziționare a capului – O tehnică numită repoziționare a canalelor (sau manevra Epley) ajută de obicei la rezolvarea vertijului pozițional paroxistic benign, mai rapid decât a aștepta pur și simplu ca amețeala să dispară. Manevra poate fi făcută de un medic specialist, de un audiolog sau de un kinetoterapeut, fiind necesare, de obicei, două ședințe pentru ca situația să se îmbunătățească. Înainte ca o persoană să fie supusă acestei proceduri, este recomandat să îi spună medicului dacă suferă de o afecțiune a gâtului sau a spatelui, de detașarea retinei sau probleme cu vasele de sânge.
• Terapie pentru echilibru – Se pot învăța exerciții specifice pentru a face sistemul de echilibru mai puțin sensibil la mișcare. Acestea sunt utilizate de oamenii care suferă de amețeli din cauza afecțiunilor urechii interne, cum ar fi nevrita vestibulară.
• Psihoterapie – Acest tip de terapie poate ajuta persoanele ale căror amețeli sunt cauzate de tulburări de anxietate.

Proceduri chirurgicale sau alte proceduri

• Injecții – Medicul specialist poate injecta urechea internă cu antibioticul gentamicină pentru a dezactiva funcția de echilibru. Urechea neafectată preia apoi această funcție.
• Îndepărtarea organului de simț al urechii interne – O procedură care este rar folosită și se numește labirintectomie. Ea dezactivează labirintul vestibular din urechea afectată, iar cealaltă ureche preia funcția de echilibru. Această tehnică este utilizată când pierderea auzului este severă și amețelile nu se ameliorează în urma altor tratamente.

Surse:

• https://www.healthline.com/health/dizziness#when-to-seek-help
• https://www.medicalnewstoday.com/articles/324724
• https://www.healthline.com/health/ringing-in-ears-dizziness-pressure-in-head#tinnitus
• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4913711/#B12
• https://www.medicinenet.com/feeling_faint_lightheadedness_and_shaking
• https://symptomchecker.webmd.com/multiple-symptoms  symptoms=dizziness%7Cshaking%7Ctrembling%
• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/dizziness/diagnosis-treatment/drc20371792#:~:text=Sit%20or%20lie%20down%