Daca crezi in aceste mituri, inima ta poate fi in pericol.
Mit 1: Sunt prea tanar ca sa ma ingrijorez ca voi face candva un infarct de miocard.
Modul in care traiesti acum va avea un impact asupra riscului de a face boli cardiovasculare mai tarziu in viata.
Inca din copilarie si adolescenta incep sa se depuna pe peretii arterelor depozite de grasimi denumite placi de aterom (proces denumit ateroscleroza). Aceasta va duce la ingustarea (stenoza) arterelor. Ateroscleroza arterelor coronare este principala cauza a bolii coronariene (cardiopatie ischemica). Fara o cantitate suficienta de sange, inima este deprivata de oxigenul de care are nevoie pentru a functiona corect. Atunci cand o placa de aterom se rupe, se formeaza un cheag de sange (un tromb) care va bloca artera. In lipsa sangelui oxigenat, acea portiune din miocard va muri (necroza), determinand un infarct miocardic acut sau un atac de cord.
Chiar si adultii tineri sau de varsta medie pot sa faca boala coronariana, mai ales ca acum, obezitatea si diabetul zaharat, factori importanti pentru ateroscleroza, sunt din ce in ce mai frecvente la varste tot mai tinere.
Mit 2: Este normal sa am hipertensiune arteriala daca sunt in varsta.
Tensiunea arteriala tinde sa creasca pe masura inaintarii in varsta, insa aceasta tendinta „normala” nu inseamna ca este ceva bun pentru organism.
Apare deoarece peretii arterelor devin rigizi odata cu inaintarea in varsta prin depunerea unor depozite de grasimi (placi de aterom). Arterele rigide forteaza inima sa pompeze mai tare. Astfel se creeaza un cerc vicios. Sangele pompat cu forta va deteriora si mai mult peretii arterelor, pe de o parte, iar pe de alta parte, miocardul (muschiul inimii) suprasolicitat se va contracta cu dificultate si va deveni din ce in ce mai putin eficient pentru a satisface cerintele de sange ale organismului. Acesta este mecanismul prin care tensiunea arteriala crescuta creste riscul de atac de cord (infarct miocardic acut) si accident vascular cerebral (AVC).
Deoarece hipertensiunea arteriala nu produce in general simptome, este important sa mergi regulat la medic pentru a o masura. Daca valorile tensiunii arteriale sunt mai mari de 140/90 mmHg, medicul cardiolog iti va recomanda un tratament pentru a preveni afectarea organelor, care frecvent poate fi ireversibila.
Mit 3: Daca am diabet nu inseamna ca am un risc crescut sa fac o boala cardiovasculara.
Bolile cardiovasculare sunt principala cauza de deces la pacientii cu diabet zaharat.
Diabetul a fost recunoscut ca factor de risc cardiovascular inca din etapele de inceput ale Studiului Framingham Heart, un proiect de cercetare al Universitatii Boston si al National Heart, Lung and Blood Institute din Statele Unite. Acest studiu longitudinal a inceput in anul 1948 si acum se afla la a patra generatie de participanti. Anterior acestui studiu nu se cunostea nimic despre epidemiologia bolilor aterosclerotice cardiovasculare sau a hipertensiunii arteriale. In cadrul acestui studiu, s-a constatat ca diabetul creste de 2-4 ori riscul de a face un infarct miocardic acut, insuficienta cardiaca, arteriopatie periferica si accident vascular cerebral (AVC) si este asociat cu o mortalitate crescuta. Mai mult, diabetul zaharat s-a dovedit a fi un factor de risc pentru bolile cardiovasculare, mai important la femei, comparativ cu barbatii.
Mit 4: Infarctul miorcadic acut se manifesta in acelasi mod la barbati si femei.
Desi majoritatea pacientilor simt durerea clasica din infarctul miocardic acut - acea senzatie intensa de apasare sau presiune la nivelul toracelui, ca si cum „un elefant s-a asezat pe pieptul lor”, exista si manifestari atipice, care sunt mult mai frecvente la femei.
Acestea sunt simptome subtile, care incep cu trei sau patru saptamani inainte de diagnosticul infarctului miocardic. In anul 2003, un studiu publicat in revista medicala Circulation a examinat simptomele a 515 femei (cu varsta medie de 66 de ani) pe care le-au avut anterior unui atac de cord. Cercetatorii au descoperit ca timp de cel putin o luna inainte de evenimentul coronarian acut, 70% dintre femei au prezentat oboseala neobisnuita si aproape 50% au avut o stare de slabiciune, tulburari de somn sau dificultate in respiratie. Mai mult, 43% dintre femei nu au avut durere in piept in momentul atacului de cord. Greata si/sau disconfortul abdominal pot fi, de asemenea, simptome atipice ale unui infarct miocardic la femei. Sigur, nu toate simptomele atipice inseamna infarct miocardic. Este important sa fie analizate in context. Insa daca ai factori de risc cardiovasculari sau daca aceste manifestari sunt noi, suna de urgenta la 112! Mai bine sa gresesti diagnosticul, insa sa fii in siguranta, decat sa fie prea tarziu!
Mit 5: Nu exista colesterol bun.
Un anumit tip de colesterol este esential pentru sanatatea organismului. Corpul are nevoie de colesterol pentru structura celulelor si sinteza anumitor hormoni. Colesterolul circula in sange legat de proteine sub foma de lipoproteine. Exista 2 tipuri de lipoproteine:
- LDL (low-density lipoprotein) - colesterol, care mai este cunoscut sub denumirea de colesterol „rau” - reprezinta cea mai mare parte a colesterolului din organism. Un nivel crescut de LDL-colesterol creste riscul de infarct miocardic acut si accident vascular cerebral (AVC).
- HDL (high-density lipoprotein) - colesterol, cunoscut sub denumirea de colesterol „bun” - transporta colesterolul inapoi in ficat, de unde va fi eliminat din organism. Un nivel crescut de HDL- colesterol poate scadea riscul de boli cardiovasculare.
Deoarece nu poti simti ca ai colesterol „mare”, Asociatia Americana a Inimii recomanda sa faci regulat, la fiecare 5 ani, incepand cu varsta de 20 de ani, o analiza de sange pentru a verifica nivelul de colesterol din sange (profilul lipidic).
Mit 6: Daca am fost diagnosticat cu boala coronariana nu ar mai trebui sa mananc deloc grasimi.
Este adevarat ca ar trebui sa ai o alimentatie saraca in grasimi saturate (carne rosie, carne de pasare, unt, produse lactate grase), grasimi partial hidrogenate sau grasimi trans (margarina, produse procesate, fast-food, produse de patiserie, chips-uri). Insa alte tipuri de grasimi, si in mod special grasimile nesaturate care se gasesc in uleiurile vegetale si alte alimente, sunt benefice. De altfel, daca mananci de 2 ori pe saptamana peste bogat in acizi grasi omega-3, cum ar fi somon, pastrav, ton, macrou si sardine, riscul de a face o boala cardiovasculara se reduce. Include in dieta ta produse lactate cu continut redus in lipide (1.5%), peste gras, nuci si ulei de masline. Daca mananci carne, alege carnea slaba si indeparteaza pielita la carnea de pasare.
Mit 7: Pot reduce riscul de a suferi de boala coronariana daca iau suplimente alimentare si vitamine.
Studiile clinice privind suplimentele de vitamine antioxidante E, C si beta caroten nu au demonstrat un beneficiu sau au fost realizate prin metode care nu au permis formularea unei concluzii clare. Asociatia Americana a Inimii a specificat ca nu exista dovezi stiintifice care sa justifice utilizarea acestor vitamine pentru prevenirea sau tratarea bolilor cardiovasculare. Organismul absoarbe cel mai bine vitaminele si mineralele atunci cand acestea sunt dobandite din alimente. De aceea, pentru a te asigura ca obtii necesarul de vitamine si minerale de care ai nevoie, mananca o varietate de alimente nutritive. Cum stii asta? Farfuria ta sa contina toate culorile curcubeului!
Mit 8: Un „mic” infarct de miocard nu este ceva grav.
Infarctul de miocard poate varia in functie de cat de mult tesut miocardic este deprivat de sange. Un infarct de miocard mic poate sa nu fie ceva grav pentru functia muschiului inimii si ar putea chiar sa treaca neobservat. Insa este un semn de alarma extrem de important care semnifica faptul ca ai deja boala coronariana (cardiopatie ischemica) si ca urmatorul atac de cord ar putea sa-ti produca moartea. De aceea, este important sa reduci riscul de a suferi un nou infarct miocardic acut, mergand regulat la controale la medicul cardiolog, urmand tratamentul recomandat si schimbandu-ti stilul de viata intr-unul sanatos.
Mit 9: Daca fumez de ani de zile, nu mai pot sa fac nimic pentru a reduce riscul de boala cardiovasculara.
De fapt poti - daca incetezi sa mai fumezi. Beneficiile renuntarii la fumat, indiferent de varsta sau de cate tigari ai fumat pana atunci, vor incepe la scurt timp dupa ce nu mai fumezi:
- Dupa 1 an - riscul de infarct miocardic se reduce la jumatate, comparativ cu cel al unui nefumator.
- Dupa 5-10 ani - riscul de a avea un accident vascular cerebral este asemanator cu cel al unui nefumator.
- Dupa 15 ani - riscul de boala coronariana este egal cu cel al unei persoane care nu a fumat niciodata.
Mit 10: Chirurgia cardiaca imi va „repara” inima.
Daca ar fi atat de simplu! Interventiile de revasculare a arterelor coronariene, precum angioplastia si interventia chirurgicala de bypass, restabilesc fluxul sanguin la nivelul inimii si amelioreaza durerea toracica (angina pectorala) si imbunatatesc calitatea vietii pacientului, dar nu „repara” boala care sta la baza cardiopatiei ischemice - ateroscleroza, care inseamna ingustarea arterelor ca urmare a depunerii unor depozite de lipide pe peretii vaselor.
Daca factorii care au cauzat ateroscleroza nu sunt controlati (de exemplu, sedentarismul, supraponderea sau obezitatea, alimentatia nesanatoasa, fumatul si colesterolul ridicat), procesul de ateroscleroza va continua, cu reaparitia anginei pectorale sau chiar a unui nou infarct miocardic acut sau a unui accident vascular cerebral.
De aceea, dupa interventia de revasculare este important sa mentii un stil de viata sanatos: sa nu fumezi, sa mananci sanatos (dieta mediteraneana), sa faci regulat o activitate fizica in limita tolerabilitatii, sa mentii o greutate sanatoasa (optim un IMC<25kg/m2), sa consumi alcool moderat si sa reduci stresul. In plus, controlul strict al factorilor de risc cardiovasculari (colesterol ridicat, hipertensiune arteriala si diabet) este foarte important.
Surse de informatie:
www.world-heart-federation.org
www.mayoclinic.org
www.cdc.gov
www.heartfoundation.org.au
www.webmd.com
www.health.clevelandclinic.org
www.heart.org
www.health.harvard.edu
Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Content Writer