Dictionar de afectiuni, simptome, investigatii si tratamente

Tiroida ectopica mediastinala

Tiroida ectopica mediastinala

 

Tiroida ectopica este o conditie medicala foarte rara, care apare ca urmare a unui defect de migrare in timpul dezvoltarii embrionare a glandei tiroide.

Mediastinul este regiunea din cavitatea toracica dintre cei doi plamani care contine organe si structuri vasculare si nervoase importante:  inima, vasele mari ce intra si ies din inima, traheea, esofagul, ganglionii limfatici, structuri nervoase (nervul vag, nervul frenic, trunchiul simpatic toracic) si ductul toracic. Mediastinul poate fi impartit in mai multe regiuni: mediastinul superior si inferior, care la randul lui este subdivizat in mediastin anterior, mijlociu si posterior.

La nivel mediastinal, tiroida ectopica este localizata mai frecvent in mediastinul anterior sau in mediastinul posterior, ca o masa para-esofagiana. Foarte rar se descriu cazuri in care tiroida ectopica este localizata in spatiul paratraheal.

Tiroida ectopica mediastinala este cu atat mai rara si se considera ca reprezinta 1% din totalul tesutului tiroidian ectopic.

Cum apare

Tiroida este o glanda localizata in mod normal in partea din fata si inferioara a gatului si este responsabila pentru formarea si secretia hormonilor tiroidieni. Tiroida este prima glanda endocrina care se dezvolta in organismul fatului, incepand cu ziua 20 a vietii intrauterine. Se formeaza dintr-o formatiune de la baza limbii (podeaua tubului primitiv faringian). Tiroida primitiva va incepe apoi migrarea in jos de la baza gatului spre locul sau final, in fata traheei, in dreptul cartilajelor traheale 2 si 4, astfel incat pana in saptamana 7 de sarcina, tiroida capata forma definitiva si atinge destinatia finala. Migrarea prin gatul in curs de dezvoltare al fatului se face prin canalul (ductul) tireoglos, un conduct care se va atrofia si va disparea in mod normal.  

Coborarea tiroidei in timpul embriogenezei poate insa sa nu se desfasoare in mod normal.

Migrarea se poate opri oriunde de-a lungul caii de coborare a tiroidei embrionare, de la baza gurii pana la localizarea pretraheala finala.

Orice tesut tiroidian care nu este localizat anterior si lateral la nivelul cartilajelor traheale 2 si 4 se numeste tesut tiroidian ectopic - “ectopic” inseamna pozitionat in alta parte decat este normal. 90% dintre toate cazurile de tesut tiroidian ectopic se gasesc la nivelul acestei cai de migrare, iar 10% in alte locatii anatomice.  

Locurile frecvente ale tesutului tiroidian ectopic la nivelul capului si gatului includ baza limbii (tiroida ectopica linguala), submandibular sau sublingual si in fata laringelui. Mult mai rar, tiroida ectopica poate fi gasita in faringe, esofag, trahee, mediastin, inima, sani, plamani, duoden sau glanda suprarenala. Din totalul tiroidelor ectopice, 90% sunt linguale si 10% au alte localizari.

Simptome

Glanda tiroidiana ectopica poate coexista cu tiroida normal pozitionata sau poate fi singurul tesut tiroidian functional.

Frecvent, tiroida ectopica mediastinala este asimptomatica si este diagnosticata inccidental, cu ocazia efectuarii unor investigatii imagistice pentru alte acuze.

Simptomele tesutului tiroidian ectopic sunt cauzate de cresterea masei tiroidiene care apasa pe organele invecinate. Rar, pacientii cu tiroida ectopica mediastinala se plang de durere retrosternala sau au simptome obstructive, ca urmare a compresiei traheale, esofagiene sau vasculare exercitate de masa tiroidiana. Tiroida ectopica mediastinala poate cauza dificultate la inghitire (disfagie), respiratie cu dificultate (dispnee), tuse cronica, raguseala (disfonie), hemoptizie (tuse cu expectoratie cu sange) sau sindrom de vena cava superioara. Mai frecvent, simptomele sunt asociate cu hipotiroidism cronic, datorita impactului glandei ectopice asupra functiei tiroidei normal pozitionate.

Orice tip de afectiune care poate afecta tiroida normala se poate manifesta si la nivelul tiroidei ectopice, ca de exemplu: hiperplazie, inflamatie, adenom (tumora benigna, necanceroasa) sau cancer. Rata de transformare maligna (canceroasa) in tesutul tiroidian ectopic nu este mai mare decat cea din tiroida pozitionata normal.

Cauze

Cauza aparitiei tesutului tiroidian ectopic este frecvent necunoscuta. Se presupune ca prezenta tesutului tiroidian ectopic in locatiile indepartate s-ar datora unei migrari anormale sau unei dezvoltari in alt loc decat cel normal a celulelor primitive. S-a sugerat ca o coborare excesiva a ramasitelor de canal tireoglos este cauza tiroidei ectopice mediastinale.

Frecventa

Tiroida ectopica este o anomalie embiologica foarte rara. Majoritatea pacientilor cu tiroida ectopica sunt asimptomatici (nu au semne sau simptome) si din acest motiv, incidenta reala a tiroidei ectopice este necunoscuta, frecvent fiind o descoperire incidentala (cu ocazia efectuarii unor investigatii pentru o alta problema medicala).

Se estimeaza ca in populatia generala, incidenta tesutului tiroidian ectopic este de 1 la 100.000 - 300.000 persoane si afecteaza in principal femeile, comparativ cu barbatii (4:1). In randul pacientilor cu hipotiroidism, incidenta tiroidei ectopice este estimata la 1/4.000 - 1/8.000 pacienti. Studiile la persoanele decedate au sugerat ca tesutul tiroidian ectopic asimptomatic poate fi gasit de-a lungul canalului tireoglos la 7-10% dintre adulti.

Diagnostic

Cea mai importanta investigatie de diagnostic a tiroidei ectopice este scintigrafia tiroidiana cu tehnetiu-99 m. Punctia aspirativa pe ac fin ghidata imagistic (care uneori poate fi dificil de efectuat daca tiroida ectopica este localizata in zone greu de abordat), ecografia, tomografia computerizata (CT) si imagistica prin rezonanta magnetica (IRM sau RMN) pot ajuta la stabilirea extinderii si a localizarii tesutului tiroidian ectopic.

Tratament

Tiroida ectopica mediastinala trebuie rezecata chirurgical din cauza riscului crescut de compresie pe structurile vasculare sau traheobronsice din vecinatate sau a potentialului malign. Mai mult, examenul histopatologic al masei mediastinale permite un diagnostic cert.

Mediastinul este o regiune anatomica complexa care contine multe structuri vitale. Chirurgia mediastinala a evoluat de la un abord maxim-invaziv care implica o sternotomie mediana (incizia sternului) sau toracotomie (incizia toracelui cu departarea coastelor cu departatoare mecanice), la o abordare minim-invaziva video-asistata (VATS) sau asistat robotic.
In prezent, chirurgia robotica este cea mai avansata forma de chirurgie minim-invaziva.

Robotul daVinci permite rezectia aproape a tuturor maselor mediastinale, indiferent de dimensiune sau localizare, permitand accesul inclusiv in zonele indepartate.

In cazul afectiunilor mediastinale, chirurgia robotica are o serie de beneficii in comparatie cu chirurgia VATS. Vizualizarea 3D, marirea campului operator, miscarea precisa a instrumentarului si dexteritatea chirurgului sunt mult imbunatatite. Bratele robotice articulate permit o miscare naturala, mai ampla chiar decat cea facuta de mana umana, insa folosind instrumente de dimensiuni mici. Astfel, robotul face posibila rezectia sigura si precisa in jurul structurilor vitale si accesul in acele zone sensibileale mediastinului.

Cu ajutorul robotului, operatii mari pot fi efectuate printr-un numar mic de incizii de mici dimensiuni, oferind in acelasi timp pacientului beneficiile abordului minim-invaziv: spitalizare mai scurta, reluarea mai rapida a activitatilor cotidiene, mai putina durere, un raspuns inflamator mai redus si un rezultat estetic mult imbunatatit.  

In Centrul de Excelenta in Chirurgia Robotica din Ponderas Academic Hospital, viitorul este deja prezentul. Nu numai ca pacientilor li se ofera ori de cate ori este indicat interventia robotica, dar medicii nostri chirurgi sunt implicati in instruirea si pregatirea altor medici specialisti. In cadrul Centrului de Training in Chirurgia Laparoscopica si Robotica, Dr. Felix Dobritoiu instruieste si pregateste medici chirurgi toracici din tara si strainatate in operatii minim-invazive.

 

Surse de informatie:
www.ncbi.nlm.nih.gov
www.jmedicalcasereports.biomedcentral.com
www.annalsthoracicsurgery.org
www.surgeryresearchjournal.com
www.ctsnet.org
www.shc.amegroups.com
www.bmcresnotes.biomedcentral.com

Autor: Ileana Andreescu, Senior Medical Editor