Pneumonia

Caile aeriene si plamanii sunt expusi in mod constant agentilor patogeni din mediul extern. Caile aeriene superioare si in special orofaringele sunt colonizate cu asa-numita flora normala (peste 200 specii de bacterii), care se afla intr-o relatie de simbioza cu organismul persoanei si care joaca un rol important in protectia acestuia fata de microorganismele patogene, putand preveni proliferarea si invazia acestora prin diferite mecanisme. Microaspiratia in plamani a acestor bacterii din tractul respirator superior apare in mod obisnuit, dar aceste microorganisme sunt usor anihilate de multiplele mecanisme respiratorii de aparare ale unei persoane sanatoase.

Pneumonia se dezvolta atunci cand:

• Aceste mecanisme de aparare sunt compromise.
• Se produce aspirarea unei cantitati mari de bacterii (macroaspiratie) care depaseste capacitatea naturala de protectie a plamanilor.
• Este inhalat in caile respiratorii un agent patogen deosebit de virulent.

Ocazional, infectia pulmonara se dezvolta atunci cand agentii patogeni ajung in plamani prin fluxul sanguin sau prin extindere din vecinatate. Un alt mecanism potential identificat recent este disbioza microbiomulul existent in plamani (dezechilibrul bacteriilor normale).

Mecanismele de aparare ale cailor aeriene superioare includ: imunoglobulinele IgA, proteazele si lizozimul din saliva cu efect antimicrobial, inhibitorii de crestere produsi de flora bacteriana normala si fibronectina, care acopera mucoasa si inhiba aderenta germenilor de mucoasa cailor respiratorii superioare.

Apararea nespecifica din caile aeriene inferioare este reprezentata de tuse si clearance-ul mucociliar, prin intermediul carora se elimina prin mucus germenii inhalati din caile respiratorii superioare. De asemenea, exista o multitudine de mecanisme de aparare specifica impotriva unui anumit agent patogen.  

Toate aceste mecanisme protejeaza majoritatea oamenilor impotriva infectiilor respiratorii. Totusi, numeroase conditii altereaza flora normala (de exemplu, boli sistemice, subnutritia, expunerea la mediul de spital, administrarea de antibiotice), cresc virulenta germenilor (administrarea de antibiotice care determina rezistenta la antibiotice) sau afecteaza aceste mecanisme de protectie (de exemplu, fumatul, intubatia nazogastrica sau endotraheala, un sistem imunitar slabit). Astfel, agentii patogeni care ajung in caile aeriene inferioare se multiplica si determina inflamatia acuta a plamanilor cu aparitia pneumoniei.

Pneumonia poate afecta un singur sau mai multi lobi pulmonari (un lob reprezinta o portiune bine definita din plaman, existand 2 lobi in plamanul stang, respectiv 3 lobi in plamanul drept) si se numeste pneumonie lobara. Atunci cand inflamatia afecteaza zone din ambii plamani, adesea in apropierea sau in jurul bronhiilor (tuburi care transportul aerul de la trahee in plamani) se numeste bronhopneumonie.

Exista mai mult de 30 de agenti patogeni. Bacteriile, virusurile, fungii (ciupercile) si parazitii pot cauza pneumonie. Streptococcus pneumoniae (pneumococul) reprezinta inca cel mai frecvent agent patogen pentru toate grupele de varsta, loc de aparitie a pneumoniei si regiunile geografice. Cu toate acestea, incidenta infectiei cu S. pneumoniae a scazut din cauza procentului ridicat de persoane vaccinate antipneumococic si a dezvoltarii imunitatii colective. Odata cu disponibilitatea investigatiilor sensibile de diagnostic de biologie moleculara, virusurile reprezinta o cauza din ce in ce mai recunoscuta de pneumonie. Pneumonia virala poate fi cauzata de virusurile gripale, virusul respirator sincitial (VRS) si SARS-CoV-2 (virusul care cauzeaza COVID-19).

Pneumonia bacteriana

Bacteriile sunt cea mai frecventa cauza de pneumonie la adultul tanar cu varsta peste 30 ani, in absenta pandemiei virale in curs de desfasurare COVID-19. Pneumonia bacteriana poate sa apara de sine statator sau uneori poate complica o pneumonie virala, cum este cea produsa de virusurile gripale sau de SARS-CoV-2 care determina boala COVID-19.

Cea mai frecventa cauza a pneumoniei bacteriene este Streptococcus pneumoniae (pneumococ), care este bacteria cel mai frecvent intalnita la orice varsta, mediu de aparitie a pneumoniei sau regiune geografica.

Alte cauze sunt:

• Mycoplasma pneumoniae
• Chlamydophila pneumoniae
• Legionella pneumophila
• Haemophilus influenzae

Pneumonia „atipica”

Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia pneumoniae si Legionella pneumophila sunt bacterii denumite „atipice”, deoarece pneumonia cauzata de aceste microorganisme poate avea simptome si aspect radiologic usor diferit si raspunde la antibiotice diferite fata de bacteriile tipice (pneumococul) care cauzeaza pneumonie. Chiar daca aceste bacterii sunt numite „atipice”, sunt relativ frecvente.

• Mycoplasma pneumoniae - este o bacterie de mici dimensiuni, larg raspandita, care infecteaza de obicei persoanele tinere, cu varsta < 40 de ani, in special care traiesc si lucreaza in comunitati. Aceasta pneumonie se manifesta adesea discret, astfel incat poate ramane nediagnosticata (de aceea, informal, este denumita pneumonie „dusa pe picioare”).
• Chlamydophila pneumoniae - determina in mod obisnuit infectii ale cailor respiratorii superioare pe tot parcursul anului, insa poate cauza si o forma usoara de pneumonie.
• Legionella pneumophila - cauzeaza o forma severa de pneumonie denumita boala legionarilor sau legioneloza. Denumirea provine de la prima epidemie de pneumonie severa, cu un numar mare de decese, care s-a produs printre participantii la Conventia Anuala din 1976 a Legiunii Americane a fostilor combatanti. Spre deosebire de alte pneumonii bacteriene, Legionella nu se transmite de la o persoana la alta. Infectia indusa de Legionella este dobandita exclusiv din surse exterioare, din mediu. Focarele de boala au fost legate de inhalarea de aerosoli de apa contaminata din conductele de aer conditionat si turnuri de racire a apei, umidificatoare de aer, spa-urile cu hidromasaj si fantanile in aer liber. Pneumonia apare mai frecvent la persoanele imunodeprimate.

Pneumonia virala

Virusurile respiratorii sunt adesea cauza pneumoniei. Exemple de infectii virale care pot provoca pneumonie includ:

• Virusurile gripale (gripa)
• Virusul sincitial respirator (VSR)
• Virusul parainfluenza
• Metapneumovirus
• Adenovirus
• Coronavirus
• SARS-CoV-2 (virusul care provoaca COVID-19)
• Virusul rujeolic (rujeola)
• Virusul varicelo-zosterian (varicela)

Desi simptomele pneumoniei virale si bacteriene sunt asemanatoare, pneumonia virala este de obicei mai usoara. Se poate imbunatati in 1-3 saptamani fara tratament specific antiviral. Pacientii cu pneumonie virala au un risc crescut de a face pneumonie bacteriana.

Pneumonia fungica

Fungii din sol sau excrementele de pasari pot cauza pneumonie. Pneumonia fungica apare in special la persoanele cu sistemul imunitar slabit. Exemple de fungi care pot provoca pneumonie includ:

• Pneumocystis jirovecii (frecvent la pacientii HIV sau imunocompromisi)
• Histoplasma capsulatum (histoplasmoza)
• Coccidioides immitis (coccidioidomicoza)
• Blastomyces dermatitidis (blastomicoza)

Pneumonia parazitara

• Toxocara canis sau T. catis (toxocara)
• Dirofilaria immitis (dirofilariaza)
• Paragonimus westermani (paragonimiaza)

Pneumonia la copii

La copii, in functie de varsta, cauzele de pneumonie pot fi:

• < 5 ani -  cel mai frecvent virusurile; dintre bacterii, sunt cauze frecvente Streptococcus pneumoniae, Staphylococcus aureus si Streptococcus pyogenes
• ≥ 5 ani - cel mai frecvent bacteriile: S. pneumoniae, M. pneumoniae sau C. pneumoniae

Oricine poate face pneumonie, insa anumite grupuri de persoane au un risc mai mare:

• Sugari 0-2 ani
• Persoane cu varsta >/= 65 de ani
• Persoane cu sistem imunitar slabit (Sarcina, HIV, Administrarea anumitor medicamente, cum ar fi steroizi sau medicamente pentru cancer)
• Persoane cu afectiuni medicale cronice, cum ar fi: astm, fibroza chistica, BPOC (bronhopneumopatie obstructiva cronica), diabet, insuficienta cardiaca, siclemie (anemia cu celule in secera), afectiuni hepatice cronice, boala cronica de rinichi
• Persoane care au fost recent sau sunt internate in prezent, in special daca au fost sau sunt tratate cu ventilatie mecanica
• Persoane cu afectiuni neurologice care au afectata capacitatea de a inghiti sau de a tusi, cum ar fi: accident vascular cerebral, traumatism cranian, dementa, boala Parkinson
• Persoane care au fost expuse in mod regulat la iritanti pulmonari, cum ar fi poluarea atmosferica sau la locul de munca
• Persoane institutionalizate (inchisoare, azil de batrani)
• Persoanele care consuma droguri sau cantitati mari de alcool, ceea ce determina slabirea sistemul imunitar si cresterea riscului de aspiratie in plamani de saliva sau lichid de varsatura
• Persoanele care fumeaza

Agentii patogeni specifici care cauzeaza pneumonia nu pot fi identificati la peste 50% dintre pacienti, chiar si cu investigatii diagnostice avansate, in primul rand din cauza limitarilor testelor de diagnostic disponibile in prezent, precum si a dificultatii de a obtine probe adecvate din zonele profunde pulmonare.

Cu toate aceste limitari, deoarece tipul de microorganism care cauzeaza pneumonia si prognosticul acesteia tind sa fie similare in functie de mediul unde apare pneumonia si de factorii de risc ai gazdei, pneumoniile pot fi clasificate in urmatoarele tipuri de pneumonie:

Pneumonia comunitara

Pneumonia comunitara apare atunci cand pacientul dezvolta pneumonie in comunitate (nu intr-un spital sau intr-un centru de ingrijire). Bacteriile care determina cel mai frecvent pneumonie comunitara sunt diferite de cele din mediul de spital. Cei mai frecvent identificati agenti patogeni sunt Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, bacteriile atipice (de exemplu, Chlamydia pneumoniae, Mycoplasma pneumoniae, speciile Legionella) si virusurile. Simptomele si semnele sunt febra, tuse, expectoratie, durere pleuritica in piept, dispnee (dificultate in respiratie), tahipnee (respiratie accelerata) si tahicardie (puls crescut). Diagnosticul se bazeaza pe prezentarea clinica si este confirmat de radiografia toracica. Tratamentul se face cu antibiotice alese empiric. Prognosticul este excelent pentru pacientii relativ tineri sau sanatosi, insa in anumite cazuri, in special atunci cand pneumonia este  cauzata de S. pneumoniae, Legionella, Staphylococcus aureus sau virusul gripal, poate evolua sever si poate determina decesul la pacientii in varsta, care au si alte boli asociate.

Pneumonia nosocomiala

Este pneumonia aparuta la cel putin 48 de ore dupa ce pacientul a fost internat in spital. Cei mai frecventi agenti patogeni sunt bacilii gram negativi si Staphylococcus aureus. Microorganismele rezistente la antibiotice reprezinta un factor de risc important pentru prognostic. Simptomele si semnele includ stare generala afectata, febra, frisoane, tuse, dispnee (dificultate in respiratie) si durere toracica. Diagnosticul se suspecteaza pe baza prezentarii clinice si a radiografiei toracice si este confirmat prin hemocultura sau prelevare bronhoscopica de secretii din tractul respirator inferior.

Tratamentul este cu antibiotice. Prognosticul general este rezervat, din cauza comorbiditatilor (bolilor asociate).

Pneumonia asociata ventilatorului

Este un tip special de pneumonie nosocomiala care apare la un pacient ventilat mecanic. Reprezinta aproximativ 50% dintre cazurile de pneumonie nosocomiala. Este pneumonia care apare dupa 48-72 de ore de la intubatia endotraheala, prezenta tubului endotraheal fiind cel mai important factor de risc, deoarece afecteaza mecanismele naturale de aparare (reflexul de tuse) impotriva microaspiratiei bacteriilor de la nivelul gurii care au acces direct la tractul respirator inferior. Cei mai frecventi agenti patogeni sunt bacilii gram negativi si Staphylococcus aureus; organismele rezistente la antibiotice reprezinta o preocupare importanta. La pacientii ventilati, pneumonia se manifesta de obicei prin febra, cresterea numarului de globule albe (leucocite), agravarea oxigenarii si cresterea secretiilor traheale care pot fi purulente.

Diagnosticul este suspectat pe baza prezentarii clinice si a radiografiei toracice si uneori este confirmat de o hemocultura pozitiva pentru acelasi agent patogen gasit in secretiile respiratorii sau pe baza examenului (microscopie si culturi) din secretiile prelevate prin bronhoscopie. Tratamentul este cu antibiotice. Prognosticul general este rezervat, din cauza comorbiditatilor (bolilor asociate).

Pneumonia instututionala

Este pneumonia aparuta la rezidentii institutiilor de ingrijire care au ca factori de risc pentru pneumonie: un status functional deficitar, un status mintal si emotional afectat, deglutitia afectata si prezenta tubului de traheostomie. Pneumonia institutionala se incadreaza intre pneumonia comunitara si cea nosocomiala in ceea ce priveste agentul patogen cauzator si managementul. Mortalitatea este moderat crescuta, fiind datorata in parte prezentei comorbiditatilor.

Pneumonia la pacientii imunocompromisi

Pneumonia la pacientii imunocompromisi este frecvent cauzata de agenti patogeni neobisnuiti, insa poate fi cauzata si de aceiasi agenti patogeni care provoaca pneumonia comunitara. Simptomele si semnele depind de microorganism si de afectiunea care slabeste sistemul imunitar. Diagnosticul se bazeaza pe hemoculturi si prelevarea bronhoscopica a secretiilor respiratorii, uneori cu culturi cantitative.

Tratamentul depinde de tulburarea de imunitate si de agentul patogen.

Pneumonia de aspiratie

Oamenii sanatosi aspira in mod obisnuit cantitati mici de secretii orale, dar mecanismele normale de aparare inlatura in mod natural inoculul fara sechele.

Aspirarea unor cantitati mari sau aspirarea la un pacient cu aparare pulmonara deficitara provoaca adesea pneumonie si/sau abces pulmonar (colectie plina de puroi).

Pacientii mai in varsta au tendinta de a aspira din cauza conditiilor asociate cu imbatranirea care modifica starea de constienta (de exemplu, ca urmare a folosirii sedativelor) si a altor tulburari (de exemplu, tulburari neurologice sau tulburari de deglutitie). Bacilii enterici Gram negativi si anaerobii orali sunt cei mai frecventi agenti patogeni in pneumonia de aspiratie. Empiemul pleural (puroi in cavitatea pleurala care inconjoara plamanii) poate uneori complica pneumonia de aspiratie.

Termenul de pneumonie interstitiala se refera la o varietate de afectiuni independente, de cauza necunoscuta, caracterizate prin inflamatia si fibroza interstitiului pulmonar.

Aceste afectiuni au putine manifestari asemanatoare cu pneumonia infectioasa. De exemplu, pneumonia interstitiala acuta este o boala respiratorie rara, non-infectioasa, care se manifesta acut si care progreseaza rapid spre insuficienta respiratorie cu o rata mare de mortalitate.

Simptomele pneumoniei comunitare sunt:

• Stare generala alterata (stare de rau)
• Tuse
• Dificultate in respiratie (dispnee)
• Febra
• Frisoane
• Durere toracica

Frecvent, tusea este productiva (produce sputa, sub forma de mucus gros, colorat galben sau verde sau uneori cu striuri de sange) la copiii mai mari si la adulti si este seaca la sugari, copiii mici si persoanele in varsta. Dificultatea in respiratie este de obicei usoara si apare mai ales in timpul unei activitati, rar este in repaus. Durerea in piept este de obicei mai accentuata atunci cand pacientul inspira sau tuseste. Uneori, pacientii pot avea dureri in etajul abdominal superior.

Simptomele pot fi diferite la varstele extreme. Simptomele pneumoniei la sugari si copiii mici se manifesta prin iritabilitate si agitatie. Persoanele in varsta pot fi confuze sau obnubilate. Persoanele in varsta si copiii mici pot avea dificultate in a comunica durerea in piept si dificultatea de respiratie. Febra este frecventa, dar poate sa nu apara la persoanele in varsta si cu sistem imunitar slabit.

Initial s-a crezut ca semnele si simptomele difera in functie de agentul patogen. De exemplu, se credea ca factorii care ar sugera o pneumonia virala sunt debutul gradual, simptome anterioare ale unei infectii de cai respiratorii superioare (IACRS), zgomote difuze la auscultatia toracica si absenta unui stari generale afectate. Agentii patogeni atipici (ca de exemplu, Mycoplasma pneumoniae or Chlamydophila pneumoniae) sunt considerati mai probabili atunci cand debutul este mai putin acut si sunt mai probabili in cadrul focarelor comunitare cunoscute. De fapt, simptomatologia se intrepatrunde considerabil. In plus, niciun semn sau simptom luat separat nu este destul de sensibil sau specific pentru  a desemna germenele responsabil. Simptomele sunt chiar asemanatoare celor din alte afectiuni pulmonare non-infectioase, cum ar fi trombembolismul pulmonar (TEP), cancerul pulmonar sau bolile inflamatorii noninfectioase pulmonare cum este pneumonita de hipersensibilitate.

Pneumonia poate provoca complicatii, in special la persoanele cu sistem imunitar slabit sau afectiuni cronice asociate cum ar fi diabetul zaharat:

• Agravarea afectiunilor cronice cum ar fi insuficienta cardiaca congestiva si BPOC (bronhopneumopatie obstructiva cronica).
• Bacteriemia. Bacteriile de la nivelul plamanului se pot raspandi in sange. Diagnosticul se pune in urma detectarii bacteriilor prin cultivarea unei probe de sange (hemocultura). Poate sa apara septicemia, o infectie generalizata severa cauzata de diseminarea bacteriei in intreg organismul, prin intermediul sangelui cu hipotensiune arteriala, soc septic si, in unele cazuri, insuficienta multipla de organ.
• Abces pulmonar. Reprezinta o colectie circumscrisa la nivelul tesutului pulmonar care contine puroi. Tratamentul consta din administrarea de antibiotice timp de cateva saptamani pana la cateva luni, insa poate fi necesar drenajul sau o interventie chirurgicala pentru a elimina puroiul.
• Insuficienta respiratorie acuta. Poate fi necesara ventilatia mecanica.
• Sindromul de detresa respiratorie acuta (ARDS). Este o forma severa de insuficienta respiratorie acuta. Este o urgenta medicala care necesita tratament complex in sectia de Terapie Intensiva.
• Revarsat pleural (pleurezie). Daca pneumonia nu este tratata, poate sa se formeze lichid in jurul plamanilor in cavitatea pleurala, denumit revarsat pleural. Pleura este o membrana subtire care acopera exteriorul plamanilor si interiorul cutiei toracice. Lichidul se poate infecta cu formarea de puroi (empiem pleural) care trebuie drenat.
• Insuficienta multipla de organ. Rinichii, inima sau ficatului pot fi lezate ca urmare a cantitatii insuficiente de oxigen sau daca exista o reactie excesiva a sistemului imunitar la infectie.
• Deces. In unele cazuri, pneumonia poate fi fatala. Decesul poate fi provocat de pneumonia in sine, de progresia spre sepsis, cu afectarea altor organe sau de exacerbarea afectiunilor cronice preexistente (comorbiditatilor). Pneumonia pneumococica reprezinta cauza cea mai frecventa de pneumonie letala comunitara.

Diagnosticul este suspecat pe baza datelor clinice (istoricul medical si examenul clinic) si este confirmat de radiografia pulmonara sau, in anumite cazuri, de examenul CT toracic (computer-tomografia toracica).

Radiografia pulmonara demonstreaza intotdeauna prezenta unui infiltrat (echivalentul radiologic al inflamatiei cauzate de prezenta agentului patogen). Rareori, infiltratul este absent in primele 24-48 de ore boala. Cand exista suspiciune clinica mare de pneumonie si radiografia toracica nu evidentiaza un infiltrat, se recomanda efectuarea tomografiei computerizate (CT) sau repetarea radiografiei toracice in 24 - 48 de ore.

Severitatea pneumoniei este estimata utilizand o varietate de factori clinici si de laborator care sunt uneori organizati folosind sisteme de statificarea cantitativa a riscului. Pacientii spitalizati necesita numaratoarea de leucocite (hemoleucograma), dozarea electrolitilor, ureei si creatininei, efectuarea pulsoximetriei si a gazelor sanguine pentru a stabili gradul de risc si dezechilibrele hidro-electrolitice.

In general, in cazul unui pacient cu pneumonie comunitara forma usoara, medicul nu va efectua de rutina teste suplimentare pentru a determina ce organism a cauzat pneumonia, deoarece majoritatea pneumoniilor sunt tratate eficient cu tratamentul standard si identificarea agentului patogen nu determina o abordare diferita care sa asigure succesul tratamentului. Cu toate acestea, daca medicul trebuie sa identifice microorganismul, ca de exemplu in cazelor formelor moderat-severe, de obicei se incearca identificarea acestuia in sputa, sange sau urina. Chiar si atunci cand se fac astfel de investigatii, agentul patogen este identificat in mai putin de jumatate din cazuri.

Tratamentul va depinde de tipul de pneumonie (comunitara, in spital sau in institutii de ingrijire), de cat de grava este si de starea generala de sanatate a pacientului. Medicul va stratifica riscul in cazul fiecarui pacient luand in calcul o serie de factori de risc si va identifica pacientii care pot fi tratati in siguranta in ambulator (acasa) si pe cei care necesita spitalizare din cauza riscului mare de complicatii.

Unii dintre acesti factori de risc sunt:

• Varsta
• Daca este prezenta si o alta afectiune, cum ar fi cancerul sau o boala hepatica, insuficienta cardiaca sau boala pulmonara cronica sau boala cronica renala.
• Daca exista elemente grave la examenul fizic sau la examenele de laborator (de exemplu, alterarea starii mintale, hipotensiune arteriala, frecventa respiratorie sau cardiaca crescute, saturatie scazuta a oxigenului in sange SaO2, etc.).
• Daca pacientul este capabili sa aiba grija de el insusi sau are pe cineva acasa care sa-l ajute.

Medicamente eliberate pe baza de reteta

In functie de cauza specifica, medicul va prescrie un medicament care sa ajute la tratarea cauzei pneumoniei:

Antibiotice

• Antibioticele orale reprezinta principalul tratament pentru pneumonia bacteriana comunitara.
• Deoarece bacteria cauzatoare este dificil de identificat, medicul va alege antibioticul empiric, in functie de ce bacterie este cel mai probabil sa fi cauza pneumoniei, precum si de severitatea bolii si riscul de complicatii.
• Tratmentul cu antibiotic trebuie inceput cat mai repede, de preferat in </= 4 ore de la prezentarea la medic.
• Ia intotdeauna doza completa de antibiotice, asa cum a fost recomandata de catre medic, chiar daca vei incepe sa te simti mai bine.
• La majoritatea pacientilor cu pneumonie comunitara, starea se amelioreaza dupa primele 24-72 de ore de antibiotic.
• Daca starea pacientului nu se amelioreaza, medicul va reevalua pacientul pentru prezenta unei alte afectiuni, a unei bacterii neobisnute, rezistenta la antibioticul recomandat, coinfectie cu alt organism, raspandirea infectiei dincolo de plaman (de exemplu, la nivelul pleurei, foita care acopera plamanul) sau pentru existenta unei tulburari imunitare sau boli respiratorii care intarzie vindecarea.  

Antivirale

• Antibioticele nu functioneaza asupra virusurilor.
• In unele cazuri de pneumonie virala, medicul iti poate prescrie un medicament antiviral. Totusi, multe cazuri de pneumonie virala se vindeca de la sine cu simpla ingrijire la domiciliu. Daca pacientul cu o presupusa pneumonie virala este foarte bolnav sau nu se amelioreaza in cateva zile dupa inceperea tratamentului, medicii pot prescrie antibiotice in cazul in care s-a produs suprainfectia bacteriana.

Antifungice

• Medicamentele antifungice sunt folosite pentru a trata pneumonia fungica.
• Este posibil sa faci tratament timp de cateva saptamani pentru a elimina infectia.

Medicamente fara prescriptie medicala

Pentru a ameliora tusea, durerea si reduce febra, daca este necesar, medicul iti poate recomanda:

• Ibuprofen sau acetaminofen
• Medicamente pentru tuse - in functie de tipul acesteia, medicul iti poate recomanda mucolitice si expectorante daca tusea este umeda sau antitusive, daca tusea este uscata si chinuitoare, pentru a te putea odihni.

Remedii naturale

Desi remediile naturale nu trateaza pneumonia, ajuta la ameliorarea simptomelor:

• Odihneste-te mult si bea multe lichide.
• Compresele reci pot ajuta la scaderea febrei. Hidratarea adecvata, consumul de ceai sau supa sunt, de asemenea, importante.
• Tusea este unul dintre cele mai frecvente simptome ale pneumoniei. Modalitatile naturale de a ameliora tusea includ gargara cu apa sarata si ceaiul de menta.

Desi aceste masuri pot ajuta la ameliorarea simptomelor, este important sa respecti planul de tratament recomandat de medic. Ia medicamentele prescrise conform instructiunilor.

Spitalizare

Daca semnele si simptomele sunt severe sau daca ai alte afectiuni cronice care se pot agrava, medicul iti poate recomanda inca de la inceput spitalizarea si tratament cu antibiotice administrate intravenos si oxigenoterapie (printr-un tub nazal, masca faciala sau ventilator, in functie de severitate).

Majoritatea persoanelor cu pneumonie comunitara se vindeca. Totusi, pneumonia poate fi fatala, cel mai adesea la sugari si la persoanele in varsta. Starea pacientilor tratati in ambulator se amelioreaza de obicei dupa 24-72 de ore. In cazul pacientilor spitalizati, starea se amelioreaza sau deterioreaza in functie de comorbiditati. Aspiratia este un factor de risc major pentru deces, cai si varsta inaintata, numarul si tipul bolilor asociate, pecum si anumiti agenti infectiosi. Decesul poate fi cauzat de pneumonia in sine sau de progresia spre septicemie, care afecteaza functionarea altor organe sau exacerbarea afectiunilor preexistente.

In general, nu se recomanda o radiografie toracica de control in cazul pacientilor la care pneumonia s-a rezolvat clinic. Infiltratul radiologic poate ramane cateva saptamani dupa ce boala nu mai este evidenta clinic.
 
Uneori, medicul va recomanda efectuarea unei radiografii toracice sau a unui CT toracic dupa >/= 6 saptamani dupa tratament pentru a se asigura ca orice rezultat anormal observat pe radiografia initiala s-a rezolvat. Urmarirea radiologica este importanta in special la persoanele fumatoare si in varsta si permite diferentierea intre o pneumonie si un cancer subiacent unei pneumonii.

In multe cazuri, pneumonia poate fi prevenita. Renuntarea la fumat este cel mai bun mod de a preveni pneumonia. Unele pneumonii pot fi prevenite prin vaccinare.

Vaccinare

Exista mai multe vaccinuri care pot ajuta la prevenirea anumitor tipuri de pneumonie comunitara.

Prevenar 13 si Pneumovax 23

Sunt doua vaccinuri impotriva pneumoniei pneumococice determinate de Streptococcus pneumoniae.  Medicul iti va spune care dintre aceste vaccinuri este indicat in cazul tau.

Prevenar 13 (vaccinul pneumococic conjugat) este eficient impotriva a 13 tipuri ale bacteriei Streptococcus pneumoniae. Este indicat pentru:

• Copii < 2 ani
• Persoane cu varsta >/=19 ani cu afectiuni cronice (inclusiv pacientii imunocompromisi) care cresc riscul de pneumonie pneumococica
• Adulti cu varsta >/= 65 de ani, la recomandarea medicului

Pneumovax 23 (vaccinul pneumococic polizaharidic) este eficient impotriva a 23 tipuri de pneumococi care reprezinta tipurile responsabile de majoritatea (90%) infectiilor cauzate de Streptococcus pneumoniae. Este recomandat pentru:

• Adulti cu varsta >/= 65 de ani
• Adulti cu varsta 19 - 64 de ani care fumeaza
• Persoane cu varste cuprinse intre 2 - 64 de ani cu afectiuni cronice care cresc riscul de pneumonie pneumococica

Vaccinul antigripal

Pneumonia poate fi adesea o complicatie a gripei, asa ca asigura-te ca te vaccinezi anual impotriva gripei. Se recomanda vaccinarea impotriva gripei a tuturor persoanelor incepand cu varsta de 6 luni, si in mod special al celor care au un risc crescut de a face complicatii ale gripei.

Vaccinul Hib (vaccinul anti-haemophilus influenzae B)

Acest vaccin protejeaza impotriva Haemophilus influenzae tip b (Hib), un tip de bacterie care poate provoca pneumonie si meningita. Este recomandat pentru:

• Toti copiii < 5 ani
• Copiii mai mari sau adultii nevaccinati care au anumite afectiuni
• Persoane care au primit un transplant de maduva osoasa

Chiar daca vaccinurile impotriva pneumoniei nu vor preveni toate cazurile de boala, daca esti vaccinat, vei face o forma de boala mai usoara si mai scurta si vei avea un risc mai mic de complicatii.

Alte masuri de preventie

In plus fata de vaccinare, exista o serie de masuri universale pentru a preveni infectiile:

• Daca fumezi, incearca sa renunti la fumat. Fumatul te face mai susceptibil la infectii respiratorii, in special la bronsite si pneumonie.
• Spala-te corect pe maini cu apa si sapun timp de cel putin 20 de secunde, in mod regulat.
• Acopera-ti nasul si gura cand tusesti sau stranuti. Arunca imediat la gunoi servetelul folosit.
• Evita expunerea la persoanele bolnave. Evita multimile de oameni.
• Mentine un stil de viata sanatos pentru a avea un sistem imunitar functional. Odihneste-te suficient, consuma alimente variate, cu multe legume si fructe si fa regulat exercitii fizice.

Surse de informatie:
Community-Acquired Pneumonia www.merckmanuals.com
What is pneumonia? www.healthline.com
Pneumonia www.cdc.gov
What you should know about pneumonia www.medicalnewstoday.com
What is pneumonia? www.hopkinsmedicine.org
Pneumonia www.lung.org

Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Editor