Prematuritatea

Nasterea prematura poate fi cauzata de o multitudine de factori, precum:

• conditii socio-economice precare;
• stare nutritionala deficitara;
• infectii;
• nastere prematura in antecedente;
• hemoragie;
• preeclampsie;
• diabet;
• un nivel ridicat de stres.

Este important de mentionat ca exista situatii cand nu se poate determina cauza care a condus la nasterea prematura. Exista posibilitatea ca bebelusul sa fie nascut prematur, chiar daca mama a respectat toate indicatiile medicului.

Unele femei pot avea un risc mai mare de a avea un copil nascut prematur. Dintre factorii de risc care cresc incidenta nasterii premature se afla:

• sarcina multipla;
• istoricul de sarcini cu travaliu prematur;
• avortul in antecedente;
• o noua sarcina la mai putin de un an de la nastere;
• varsta mamei (mai mica de 10 ani si mai mare de 35 ani);
• fumatul;
• utilizarea drogurilor;
• afectiunile cardiace;
• afectiunile renale.

Un nou-nascut prematur prezinta un aspect specific, usor de recunoscut de catre medicul pediatru. Printre semnele particulare ale prematuritatii se afla:

• talia mica;
• greutatea scazuta;
• capul are o dimensiune crescuta, raportat la talie;
• urechile sunt pozitionate mai jos;
• pielea cu aspect rozaliu;
• tegumentul subtire, care permite observarea vaselor de sange;
• tesutul adipos subcutanat este cantitativ redus;
• pielea are pliuri;
• lanugo (fire de par subtiri si foarte fine pe suprafata corpului);
• putine fire de par la nivelul scalpului;
• hipotonie (musculatura are aspect flasc);
• activitatea spontana este scazuta;
• testiculele nu sunt coborate;
• organele genitale feminine nu sunt complet dezvoltate.

Pe baza analizei taliei, greutatii si a perimetrului cranian, se stabileste varsta corectata a nou-nascutului. Pentru un nou-nascut prematur, varsta corectata este mai mica, in comparatie cu varsta biologica. Acest aspect este important pentru medicul pediatru, intrucat astfel, va putea oferi cele mai potrivite recomandari pentru o dezvoltare armonioasa a copilului.

Diagnosticul de prematuritate este stabilit de catre medicul pediatru. Pentru ca un nou-nascut sa fie considerat prematur, este necesar a se lua in considerare in ce saptamana a fost nascut.

Este important ca nou-nascutul prematur sa beneficieze de o echipa medicala formata din neonatolog, pediatru, neurolog pediatru, oftalmolog. In acest fel, se stabileste un plan de interventie optim, pentru a asigura dezvoltarea armonioasa a copilului.

Este important ca, in primele zile de viata, bebelusul sa fie ingrijit intr-o unitate de terapie intensiva neonatala. Cu toate acestea, parintii sunt sfatuiti sa fie in preajma nou-nascutului.

Studiile au demonstrat ca interactiunea dintre parinti si copii inca din primele zile contribuie la dezvoltarea celui mic.

Temperatura corporala

Tratamentul recomandat unui nou-nascut prematur este particularizat in functie de starea generala de sanatate. Ingrijirea medicala este importanta inca de la nastere.

Astfel, imediat dupa ce a fost nascut, bebelusul este curatat si invelit in scutece calde. In acest fel, este prevenita hipotermia.

Nou-nascutul prematur prezinta un strat adipos slab reprezentat, ceea ce face ca reglarea temperaturii corporale sa fie realizata cu dificultate. Tocmai de aceea, si sala de nastere este incalzita, temperatura optima fiind de 26 grade Celsius.

Respiratia

Respiratia este foarte importanta pentru asigurarea supravietuirii. Drept urmare, echipa medicala realizeaza curatarea cailor aeriene, astfel incat niciun obstacol sa nu pericliteze respiratia.

In cazul in care medicul estimeaza ca mama va naste prematur, poate administra corticosteroizi. Acestia accelereaza dezvoltarea plamanilor, ceea ce contribuie la reducerea complicatiilor dezvoltate de bebelus.

Parametri vitali

Este foarte important a monitoriza parametrii care evidentiaza starea generala a bebelusului. Din acestia fac parte:

• pulsul;
• tensiunea arteriala;
• frecventa respiratiilor;
• saturatia oxigenului;
• temperatura.

Hranirea

Hranirea unui nou-nascut poate fi dificila, deoarece reflexul de supt nu este pe deplin format. Daca varsta gestationala este mai mica de 29 de saptamani, este aleasa alimentatia parenterala. Trecerea la o alimentatie enterala se va face treptat.

In cazul nou-nascutilor mai mari de 33 de saptamani, se opteaza pentru alimentatia enterala. Aceasta se realizeaza prin gavaj. Tehnica gavajului consta in introducerea unei sonde nazofaringiene sau nazogastrice, pana la nivelul stomacului.

Nou-nascutii prematuri au un risc mai mare de a dezvolta complicatii, comparativ cu cei nascuti la termen. Printre cele mai comune complicatii se afla:

• tulburarile gastrointestinale - frecvent, bebelusii dezvolta enterocolita necrozanta. Aceasta afectiune se manifesta prin aparitia leziunilor la nivelul peretelui intestinal. Riscul de a dezvolta aceasta afectiune este mai scazut la nou-nascutii hraniti cu lapte matern.
• afectiunile cardiace - bebelusii pot avea hipotensiune arteriala. De aceea, monitorizarea tensiunii arteriale este importanta.
• hemoragiile cerebrale sau infarct cerebral - aceste manifestari ale sistemului nervos sunt determinate de hipotensiunea arteriala si de fragilitatea vaselor sanguine.
• apneea - poate fi de cauza centrala, prin lipsa dezvoltarii optime a centrilor respiratori, sau de cauza periferica, prin obstructia cailor respiratorii.
• acidoza - poate aparea ca urmare a capacitatii scazute a rinichilor de a excreta acizii.
• icterul neonatal - apare prin distrugerea eritrocitelor ce contin hemoglobina fetala.
• tulburarile metabolice - in aceasta categorie se incadreaza hipoglicemia. Existenta unui nivel scazut de glucoza in sange este data de rezervele diminuate ale acestei substante.
• infectiile - sistemul imunitar al nou-nascutilor prematuri este incomplet format, ceea ce ii face mai sensibili la agentii patogeni.

Asigurarea unor conditii optime pentru dezvoltarea bebelusului este foarte importanta. Nou-nascutii prematuri au un risc mai mare de a dezvolta complicatii si pe termen lung, de tipul:

• tulburari de vedere;
• deficiente auditive;
• dezvoltare necorespunzatoare a dentitiei;
• tulburari de comportament;
• deficiente cognitive.

De aceea, este esential ca ingrijirea nou-nascutului prematur sa se realizeze de catre o echipa de specialisti, cu specializare medicala si psihologica. Ingrijirea unui copil care s-a nascut prematur este un proces care nu se incheie curand, fiind necesara o recuperare completa, atat fizic, cat si mental.

Nasterea prematura nu poate fi in totalitate prevenita. Cu toate acestea, respectarea indicatiilor medicale si ingrijirea prenatala adecvata contribuie la scaderea incidentei prematuritatii.

Viitoarelor mamici li se recomanda:

• efectuarea controalelor medicale periodice;
• evitarea consumului de alcool, droguri sau substante toxice;
• renuntarea la fumat;
• adoptarea unei diete echilibrate nutritional;
• suplimentarea dietei din timpul sarcinii cu anumiti nutrienti (acid folic).

Nasterea prematura poate avea un risc mai mic de aparitie daca sunt respectate recomandarile medicale. Chiar daca bebelusul este nascut  prematur, acesta poate beneficia de o dezvoltare armonioasa. Pentru aceasta, este important sa primeasca ingrijirea adecvata, inca din primele zile.

Bibliografie:
www.emedicine.medscape.com, https://emedicine.medscape.com/article/975909-overview, accesat  la data 18.05.2022;
www.mayoclinic.org, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/premature-birth/symptoms-causes/syc-20376730, accesat  la data 18.05.2022;
www.stanfordchildrens.org, https://www.stanfordchildrens.org/en/topic/default?id=prematurity-90-P02401, accesat  la data 18.05.2022;
Beers M. H et al. (ed.), 2009, Manualul Merck de diagnostic și tratament, Ed. a  XVIII - a, Ed. ALL, pag. 2266-2268.