Oxiuriaza

Infectia apare atunci cand o persoana ingera oua de oxiuri. Aceasta situatie se poate intampla atunci cand exista o igiena mai putin riguroasa si de aceea copiii sunt principalii candidati la a face boala, dar sunt si vectorii de raspandire. Ei ating zona anusului, apoi pun mana pe diverse alte obiecte, obiecte care sunt atinse de alte persoane, iar mainile murdare ajung in gura sau chiar acele obiecte sunt linse/bagate in gura, cum e cazul copiilor foarte mici. Persoanele care au oxiuri pot avea mancarimi intense (prurit) in jurul anusului, pentru ca viermii femele isi depun ouale in pliurile pielii din jurul anusului.

Multi oameni cu oxiuri nu au simptome, ceea ce ii transforma in potentiali transmitatori fara sa stie. Cel mai frecvent simptom este reprezentat de pruritul anal. Mancarimea se intampla cel mai adesea noaptea si poate conduce la tulburari de somn, plans si irascibilitate.Sunt descrise in literatura cazuri in care apar dureri de burta, greata si varsaturi, aceste simptome fiind din fericire foarte rare. Fetitele pot prezenta doar prurit vulvar sau secretii patologice in zona genitala, care intotdeauna trebuie sa sugereze medicului in cadrul diagnosticului diferential si o posibila parazitoza intestinala.

Contrar asteptarilor, desi este vorba despre o parazitoza intestinala, infectia cu oxiuri nu se diagnosticheaza pe baza unui examen coproparazitologic clasic. Pentru stabilirea unui diagnostic corect este nevoie de o „banda scotch”- in cadrul testului de laborator numit amprenta anala. Acest test implica luarea unei bucati de banda scotch si aplicarea acesteia pe pielea din jurul anusului. Daca exista oxiuri, ouale acestora se vor lipi de banda, iar la microscop vor fi vizualizate de catre medicul de laborator.

Oxiurii sunt tratati cu medicamente numite antihelmitice. Nu exista studii care sa demonstreze cu certitudine faptul ca suplimentele alimentare ar trata eficient o astfel de infectie. Oxiuriaza in cazul unui membru al familiei presupune administrarea tratamentului intregii familii, cresterea igienei personale, spalarea la o temperatura inalta a lenjeriei de pat si a celei intime pentru a indeparta si eventualele oua de paraziti. Unghiile trebuie taiate scurt si spalate foarte bine, se poate folosi o periuta pentru a indeparta orice posibile oua de paraziti. Medicamentele impotriva oxiurilor au un grad de toxicitate, mai ales hepatica, de aceea se elibereaza doar cu prescriptie medicala si decizia de administrare este individuala (de exemplu sub 1 an nu este posibila, sub 2 ani se foloseste in functie de substanta activa o doza mai mica, femeile gravide de asemenea au interdictie in a folosi acest tratament). Unele medicamente au nevoie de o a doua doza pentru a fi eficiente in totalitate. Din pacate de multe ori pot aparea recaderi ale acestei infectii, de aceea este posibil sa fie necesara reluarea tratamentului initial in mai multe ocazii.

Oxiuriaza este o situatie neplacuta care afecteaza mult calitatea vietii unui copil bolnav. Tratamentul corect nu trebuie amanat prin preferarea suplimentelor alimentare sau tratamentelor empirice in detrimentul unor medicamente cu adevarat eficiente.