Hemoroizii (Boala hemoroidala)

Exista doua tipuri de hemoroizi:

• Hemoroizi interni, care se formeaza in mucoasa anusului si a rectului inferior
• Hemoroizi externi, care se formeaza sub piele in jurul anusului

Hemoroizii interni

Se formeaza la aproximativ 2-4 cm deasupra marginii (deschiderii) anusului. Severitatea si dimensiunea lor sunt clasificate in 4 clase.

• Gradul 1 - apar mici umflaturi pe captuseala interioara a anusului si rectului inferior. Nu pot fi vazute sau simtite din exteriorul anusului. Hemoroizii de gradul 1 sunt frecventi. La unii oameni se maresc si mai mult pana la gradul 2 sau mai mult.
• Gradul 2 – umflaturi mai mari in dimensiune. Ei pot fi partial impinsi in afara din anus (prolaps) dupa un efort de defectatie, dar rapid pot „sa revina” inauntru.
• Gradul 3 - atarna (prolaps) din anus. Este posibil sa simtiti unul sau mai multe „bulgari” mici, moi, care atarna de anus. Cu toate acestea, pot fi repozitionati  manual, inapoi, in interiorul anusului.
• Gradul 4 - atarna permanent din interiorul anusului si nu pot fi impinsi inapoi inauntru. Uneori devin destul de mari ca dimensiuni.

Hemoroizi externi 

Sunt mai putin frecventi decat hemoroizii interni. Un hemoroid extern este un mic nodul care se dezvolta pe marginea exterioara a anusului. Desi in general sunt asimptomatici, uneori se poate forma un cheag de sange in hemoroid („hemoroid extern trombozat”), ceea ce induce durerea foarte intensa si necesita tratament urgent.

Motivul exact pentru care apar aceste modificari si duc la formarea hemoroizilor nu este clar. Unii hemoroizi par sa se dezvolte fara un motiv aparent. Insa, in general, hemoroizii apar atunci cand exista prea multa presiune asupra venelor din jurul anusului, determinata de o crestere sustinuta a presiunii intraabdominale: 
Acest lucru poate fi cauzat de:

• Efort prelungit de defecatie;
• Stat pe toaleta perioade lungi de timp;
• Constipatie cronica sau diaree;
• Obezitatea;
• Sarcina;
• Tusea cronica;
• O dieta saraca in fibre;
• Slabirea tesuturilor de sustinere din anus si rect. Acest lucru se poate intampla odata cu imbatranirea sau sarcina;
• Ridicarea frecventa a obiectelor grele;
• Factori ereditari.
   

• Simptomele pot varia. Hemoroizii interni sunt, de obicei, nedurerosi. 
• Cel mai frecvent simptom este sangerarea dupa mersul la toaleta (rectoragia cu sange rosu proaspat). Sangele poate acoperi scaunul si, in general, nu este amestecat cu acesta. Pot fi urme pe hartia igienica sau sange care picura in vasul de toaleta.
• Hemoroizii mai mari pot provoca scurgeri de mucus, dureri, iritatii si mancarimi (prurit anal). Secretia poate irita pielea din jurul anusului. 
• Este posibil sa resimti o senzatie de plinatate in anus sau o senzatie de a nu goli complet rectul cand mergi la toaleta (senzatie de defecatie incompleta, „balonare” rectala). 
• Prolaps hemoroidal (formatiune care prolabeaza sau „atarna” la nivelul canalului anal).
• O posibila complicatie a hemoroizilor interni care atarna (gradul 3-4) sau a hemoroizilor externi este un cheag de sange (tromboza) care se poate forma in interiorul hemoroizilor. Acest lucru este mai putin frecvent, dar provoaca durere intensa daca apare si va necesita examinare in urgenta. Durerea este cea mai intensa de obicei dupa 48-72 de ore si dispare treptat in 7-10 zile.
   

Prioritatea principala a medicului este excluderea altor cauze de rectoragii (sangerari rectale), in special a cancerului de colon. De asemenea, pacientii cu ciroza hepatica sunt la risc pentru a dezvolta varice anorectale, care pot fi confundate cu hemoroizi. 
Majoritatea pacientilor vor beneficia de un examen clinic initial, cu anoscopie si urmarire ulterioara prin rectoscopie sau colonoscopie, dupa caz.

Pentru a pune un diagnostic, medicul:

• te va intreba despre istoricul medical;
• va efectua un examen fizic. Adesea, hemoroizii externi sunt diagnosticati la inspectia zonei din jurul anusului;
• va face un examen rectal digital (tuseu rectal) pentru a verifica daca exista hemoroizi interni;
• poate apela la proceduri cum ar fi o anoscopie, care foloseste un anoscop (tub iluminat) pentru a vizualiza mucoasa anusului si a rectului si pentru a verifica daca exista hemoroizi interni.

Sigmoidoscopia. Medicul poate folosi, in anumite cazuri,  un sigmoidoscop (un tub iluminat cu o camera) pentru a vizualiza mai mult din interiorul partii inferioare a colonului (sigmoidul) si a rectului. Tipurile de proceduri includ sigmoidoscopia flexibila si sigmoidoscopia rigida (proctoscopia).

In situatii mai complicate, cand se doreste excluderea cancerului de colon, medicul poate folosi colonoscopia pentru a confirma rezultatele altor teste sau pentru a verifica semnele de cancer de colon. Aceasta procedura este efectuata in ambulatoriu, fara internare si poate fi facuta cu anestezie, pentru un confort sporit al pacientului.

Aceste teste pot fi inconfortabile, dar nu sunt dureroase si nu necesita internare.
 

Alimentatia bogata in fibre si hidratarea corespunzatoare sunt foarte importante in procesul de tratament. De asemenea, trebuie luate masuri pentru normalizarea obiceiurilor de defecatie: bolul fecal trebuie evacuat doar cand apare nevoie naturala de a o face, cu adoptarea unei pozitii ce usureaza actul si, dupa caz, suplimentarea cu laxative sau agenti de formare a scaunului.

Cum poti trata hemoroizii acasa?

Cel mai adesea iti poti trata hemoroizii acasa:

• Consuma alimente bogate in fibre;
• Bea suficiente lichide in fiecare zi;
• Evita efortul prelungit din constipatie, foloseste un supliment de fibre, daca este nevoie;
• Nu sta pe toaleta perioade lungi de timp;
• Fa bai calde de cateva ori pe zi pentru a ameliora durerea. Aceasta ar putea fi o baie obisnuita sau o baie de sezut care iti permite sa stai in cativa centimetri de apa calda;
• Utilizeaza creme, unguente sau supozitoare pentru hemoroizi, eliberate fara prescriptie medicala, pentru a calma durerea usoara, umflarea si mancarimea hemoroizilor externi. Acestea sunt, in general,  pe baza de oxid de zinc, hamamelis, cortizon sau lidocaina;
• Ia un antiiinflamator si antialgic in caz de durere sau iritatie locala.

Tratament simptomatic

• Analgezie simpla –  de exemplu Paracetamol;
• Terapie locala – creme cu anestezic local si/sau corticosteroizi. Acestea trebuie utilizate pana la 14 zile. Utilizarea prelungita poate determina dermatita de contact sau sensibilizarea pielii;
• Igiena locala cu apa si sapun si stergerea prin tamponare cu prosop sau servetele umede pentru copii;
• Trebuie evitat efortul prelungit de defecatie, deoarece poate agrava simptomele.

Tratament medical non-chirurgical

• Bandare: O banda de cauciuc se aplica la baza hemoroidului. Aceasta va determina necroza ischemica a plexului hemoroidal, astfel incat acesta va cadea dupa aproximativ 10 zile. Bandarea poate fi urmata de o usoara sangerare post-procedurala.
• Injectare (scleroterapie). Medicul injecteaza o solutie chimica in tesutul hemoroidal pentru a-l micsora. In timp ce injectia provoaca o durere minimala, procedura este mai putin eficienta decat legarea cu banda elastica.
• Coagulare (infrarosu, laser sau bipolar). Tehnicile de coagulare folosesc laser sau lumina infrarosie sau caldura. Acestea fac ca hemoroizii interni mici, care sangereaza, sa se intareasca si sa se cicatrizeze. Coagularea are putine efecte secundare si, de obicei, provoaca putin disconfort. Aceasta procedura blocheaza alimentarea cu sange a hemoroizilor si le reduce dimensiunea.
• Electrocoagulare: Medicii trimit un curent electric scazut intr-un hemoroid pentru a produce cicatrici. Acest tesut cicatricial intrerupe alimentarea cu sange, ceea ce duce la micsorarea hemoroizilor.

Tratament chirurgical (hemoroidectomie)

Tratamentul chirurgical este rezervat pentru hemoroizii mari, simptomatici si care nu raspund la manevrele conservatoare. O alta indicatie o reprezinta hemoroizii sangeranzi, care determina aparitia anemiei. Obiectivul interventiei chirurgicale este ameliorarea simptomatologiei. 
Ca proceduri chirurgicale, de mentionat sunt hemoroidectomia conventionala si hemoroidopexia cu stapler. 

• Hemoroidectomia conventionala

O hemoroidectomie este utilizata pentru hemoroizii de gradele 3-4, hemoroizi externi mari, hemoroizi interni care au prolapsat sau cei care nu raspund la tratamentul nechirurgical.
Hemoroidectomia se refera la indepartarea chirurgicala a hemoroizilor interni sau externi, de obicei in timp ce pacientul este sub anestezie generala. Aceasta este cea mai eficienta metoda de tratare a hemoroizilor severi.

Hemoroizii sunt excizati cu ajutorul unui instrument ascutit sau cu laser, iar ranile sunt inchise prin sutura. In urma procedurii, pacientii sunt sfatuiti sa faca bai de sezut, sa evite constipatia si sa utilizeze analgezice usoare.

• Hemoroidopexie cu stapler

Hemoroidopexia se realizeaza cu un dispozitiv mecanic denumit stapler. Este o interventie chirurgicala ce necesita internare in spital (1-2 zile) si anestezie generala.

Staplarea este utilizata pentru a trata hemoroizii prolabati - gradele 3-4. O capsa chirurgicala fixeaza hemoroidul prolapsat inapoi in interiorul rectului si intrerupe alimentarea cu sange, astfel incat tesutul se va micsora si va fi reabsorbit.

Recuperarea prin staplare dureaza mai putin si este mai putin dureroasa decat recuperarea dupa o hemoroidectomie conventionala in cazul hemoroizilor de dimensiuni crescute. 

Tromboza hemoroidala - tratament

Hemoroizii trombozati sunt foarte durerosi si pot necesita incizia si drenajul cheagului.

Tratamentul conservator consta in analgezie, aplicare de gheata local si laxative si poate dura pana la 14 zile pentru ameliorarea simptomelor.

Complicatiile tratamentului chirurgical sunt rare. Pe termen scurt, acestea pot include: durere, sangerare postoperatorie, retentie urinara imediat postoperator si infectie locala. Pe termen lung pot aparea stenoza de canal anal, incontinenta anala si reaparitia hemoroizilor.

Schimbarile stilului de viata pot ajuta la scaderea riscului de hemoroizi. Acestea includ:

• Dieta sanatoasa: Consumul de alimente bogate in fibre, cum ar fi fructele, legumele si cerealele integrale, poate ajuta la mentinerea scaunelor moi. Hidratarea si suplimentele de fibre pot fi de folos.
• Evitarea efortului de defecatie: Incordarea pune presiune asupra venelor din rectul inferior.
• Mersul la baie atunci cand este nevoie: Cu cat o persoana asteapta mai mult, cu atat scaunele vor fi mai uscate, iar efortul depus pentru defecatie va fi mai mare;
• Activitatea fizica regulata ajuta ca miscarile intestinale sa fie mai regulate.
• Mentinerea unei greutati corporale moderate: Excesul de greutate creste riscul de a avea hemoroizi.

Consultant: Dr. Bogdan Dumbrava, medic specialist chirurgie generala