In urma cu peste un deceniu, un studiu important publicat in jurnalul Gut relata ca o combinatie de factori psihologici si fizici poate declansa dureri gastrointestinale si alte simptome legate de intestine. Stresul sever din viata preceda, dupa cum nota raportul, instalarea unor tulburari functionale la nivelul intestinelor.
Experimentele in laborator au aratat ca sistemul digestiv raspunde la excitatia emotionala si stresul mental. Secretia acidului gastric poate creste, ceea ce determina senzatia de arsura retrosternala si inflamarea esofagului (reflux gastro-esofagian). Stresul poate juca un rol in aparitia ulcerului gastric, de asemenea. Stresul poate cauza contractii anormale la nivelul intestinului subtire si colonului si poate afecta ritmul in care mancarea se deplaseza prin tractul gastrointestinal. In plus, poate afecta permeabilitatea intestinelor si regenerarea stratului de celule denumit mucoasa, care ajuta la apararea impotriva agentilor patogeni daunatori; stresul afecteaza bacteriile benefice care contribuie la un intestin sanatos.
Sistemul nervos parasimatic, care are rolul de a aduce organismul inapoi la starea normala dupa ce are loc reactia la stres, este responsabil pentru modificarea contractiilor colonului si cresterea cantitatii de acid gastric.
O varietate larga de factori declansatori poate cauza accentuarea sindromul intestinului iritabil. Printre acestia, se regasesc o dieta cu multe grasimi, bauturile alcoolice sau care contin cafeina si bauturile care folosesc multi indulcitori artificiali, hormonii stresului care afecteaza tractul gastrointestinal si factorii de stres din viata de zi cu zi, precum certurile sau presiunile de la serviciu. Unele cercetari sugereaza faptul ca pierderea timpurie a unuia sau a ambilor parinti in urma decesului sau a divortului are ca rezultat niveluri peste medie ale sindromului intestinului iritabil si ale ulcerului peptic.
Poate ajuta managementul stresului?
Este foarte posibil ca da, daca suferi de sindromul intestinului iritabil. Un alt instrument promitator de gestiune a stresului este terapia cognitiv-comportamentala (TCC). Scopul terapiei este intreruperea ciclului negativ care leaga gravitatea simptomelor de comportamentele de evitare si limitarea functionarii de zi cu zi (de exemplu, evitarea intalnirilor de la serviciu sau a transportului public atunci cand persoanele aveau dureri abdominale, din cauza fricii de a pierde controlul).
Asociat cu tratamentul medicamentos, modificarile de dieta, exercitiile si probioticele, Institutul National de Diabet si Boli Digestive si Renale recomanda incercarea strategiilor de gestiune a stresului, precum meditatia si terapia constienta, hipnoterapia, TCC si alte forme de psihoterapie. Discuta cu doctorul tau despre crearea celui mai portivit program peste situatia ta.
Text: www.health.harvard.edu