Pentru parintii cu copii mici, varsaturile celui mic reprezinta un adevarat motiv de ingrijorare. Sunt situatii cand varsaturile sunt un simptom al stenozei hipertrofice de pilor, o afectiune care, in cazul in care nu este tratata, poate da complicatii precum deshidratarea, scaderea extrema in greutate si pneumonia de aspiratie.
Dr. Daniela Dobritoiu, medic specialist chirurgie pediatrica la Ponderas Academic Hospital, ne vorbeste despre principalele aspecte ale stenozei hipertrofice de pilor si despre solutia de tratament. In Ponderas Academic Hospital, tratamentul chirurgical se face prin abord minim invaziv - minima laparotomie, cu beneficii importante pentru micii pacienti, precum recuperarea mai usoara si externarea la 24-48 de ore de la interventie.
Ce este stenoza hipertrofica de pilor?
Stenoza hipertrofica de pilor (SHP) este o afectiune obstructiva a tubului digestiv. Obstructia apare atunci cand lumenul tubului digestiv este blocat, impiedicand progresia continutului in sensul firesc, de la orificiul bucal catre stomac, intestinul subtire, intestinul gros si, in final, catre anus.
Stenoza hipertrofica de pilor este o obstructie ce apare la nivelul pilorului, segmentul de tub digestiv care face legatura dintre stomac si prima portiune a intestinului subtire - duodenul. Asa cum ii spune si numele, stenoza hipertrofica de pilor este o obstructie care apare prin hipertrofia - cresterea in exces, mai mult decat in mod normal - fibrelor musculare de la nivelui acestui segment de tub digestiv. Prin cresterea exagerata a fibrelor musculare se ingusteaza progresiv lumenul intestinal, pana la obstruarea completa.
De ce apare stenoza hipertrofica de pilor?
Exista multe studii care incearca sa elucideze cauza aparitiei stenozei hipertrofice de pilor, dar pana acum, aceasta nu a fost clar identificata.
Sunt descrisi factori favorizanti, dar si o componenta genetica. Sunt mai predispusi la a face stenoza hipertrofica de pilor: baietii, primii nascuti, copiii ai caror parinti au fost la randul lor operati de SHP, nou-nascutii prematuri care au primit alimentatie prin sonda transpilorica si nou-nascutii alimentati cu formula de lapte.
Cat de frecventa este stenoza hipertrofica de pilor?
Stenoza hipertrofica este o boala a sugarului mic, fiind cel mai frecvent intalnita la cei cu varsta intre 2 si 8 saptamani. Este cea mai frecventa cauza de obstructie gastrica la sugari, avand o incidenta de 1.5-4 cazuri la 1000 de nou-nascuti vii.
Cum se manifa stenoza hipertrofica de pilor?
Principala forma de manifestare a stenozei hipertrofice de pilor sunt varsaturile. Acestea apar in aparenta stare de sanatate a copilului, nefiind insotite de febra sau alte simptome. Caracteristic este faptul ca varsaturile apar la intervale scurte de timp dupa masa si nu contin bila - in limbaj popular, fiere – fiind de culoare alba. Daca initial sugarul varsa partial cantitatea de lapte ingerata, pe masura ce boala progreseaza si obstructia devine completa, intreaga cantitate de lapte ingerata este exteriorizata prin varsatura in jet. Se poate intampla ca in lichidul de varsatura sa apara striuri de sange sau sange usor modificat cu aspect in zat de cafea.
Initial, desi copilul varsa, tonusul acestuia poate fi foarte bun si copilul va plange de foame, insa pe masura ce intervin deshidratarea si epuizarea, starea lui se modifica, se inrautateste, copilul devine apatic, somnolent, nu mai ia in greutate sau chiar slabeste.
Uneori, in urma unui examen clinic efectuat de chirurgiul pediatru, se poate decela o formatiune tumorala, mobila, in hipocondrul drept corespunzatoare pilorului hipertrofiat.
Cu ce poate fi confundata stenoza hipertrofica de pilor?
Stenoza hipertrofica de pilor poate fi confundata cu toate afectiunile medicale sau chirurgicale care determina aparitia varsaturilor la sugarul mic. De aceea, consultul de chirurgie pediatrica ar trebui efectuat la scurt timp de la instalarea simptomelor.
Cauze de varsaturi la copilul mic:
- Spasm piloric
- Gastroenterocolita
- Refluxul gastroesofagian
- Atrezie de pilor
- Duplicatie de regiune antropilorica
- Pancreas ectopic
- Presiune intracraniana crescuta
- Tulburari metabolice
Ce complicatii are stenoza hipertrofica de pilor netratata?
Netratata, prin persistenta varsaturilor, stenoza hipertrofica de pilor conduce la deshidratare, dezechilibre hidroelectrolitice, consumarea rezervelor energetice ale organismului cu stagnare sau chiar pierdere in greutate pana la emaciere (slabire exagerata). Aspiratia continutului gastric si pneumonia de aspiratie sunt alte posibile complicatii.
Care sunt pasii, de la diagnostic la tratament?
Pentru a evita aparitia complicatiilor (pneumonie de aspiratie, deshidratere severa, instalarea malnutritiei), diagnosticul de stenoza hipertrofica de pilor trebuie stabilit cat mai repede. De aceea, orice sugar trebuie examinat si de un chirurg pediatru, asa cum procedam la Ponderas Academic Hospital. Paraclinic, recurgem la ecografia abdominala, o investigatie de referinta, care evidentiaza obstructia de la nivelul pilorului. Uneori, poate fi necesara efectuarea unei radiografii cu substanta de contrast – tranzit baritat esogastric. Dupa stabilirea diagnosticului, este necesara o perioada, de regula de 24 de ore, de reechilbrare a sugarului, de hidratare si de pregatire. -
Cum este tratat la Ponderas Academic Hospital un copil cu stenoza hipertrofica de pilor?
Singurul tratament cu viza curativa al stenozei hipertrofice de pilor este cel chirurgical. Interventia presupune sectionarea stratului muscular crescut in exces pentru a reface continuitatea lumenului si a permite trecerea continutului din stomac in intestinul subtire. Nu se excizeaza nimic si lumenul tubului digestiv nu se deschide, de aceea, recuperarea este rapida si usoara.
Interventia chirurgicala se face sub anestezie generala, atat pentru siguranta copilului, cat si pentru confortul chirurgului. La Ponderas Academic Hospital, abordul este unul minim invaziv - minima laparotomie - prin care se expune pilorul cu musculatura in exces, care se sectioneaza. Interventia se poate face si pe cale laparoscopica, folosind o camera video si instrumente de lucru introduse in abdomanenul copilului prin mai multe incizii ( de regula 3) de cativa milimetrii ( 3-5 mm).
Postoperator, copilul poate sa mai prezinte cateva episoade de varsaturi, dar, pe masura trecerii timpului, se remite edemul si musculatura stomacului pana atunci fortata isi revine la normal.
La cateva ore postoperator, copilul poate primi ser fiziologic, apoi, treptat se reintroduce alimentatia cu lapte (formula sau lapte de san).
Evaluarea postoperatorie la Ponderas Academic Hospital este ghidata de evolutia clinica a fiecarui pacient in parte, pentru cei cu recuperare rapida si la care tranzitul intestinal se reia imediat, nu mai sunt necesare investigatii suplimentare. Cel mai frecvent, copilul poate fi externat la 24-48 de ore de la interventie.