Pana la 5% dintre copii pot suferi de spasmul hohotului de plans. Episoadele debuteaza cu plans, cauzat fie de o nemultumire, fie de o lovitura minora, plansul fiind urmat de un moment de apnee (oprirea respiratie), cianoza si chiar sincopa (lesin, pierderea constientei).
Ce se intampla practic in timpul spasmul hohotului de plans?
Copilul incepe sa planga, pana la un punct in care ramane fara aer si nu se mai aude niciun sunet, in timp ce gura ramane deschisa, exact ca atunci cand plange. De multe ori exista din acest punct o revenire, copilul inspira si episodul se termina, dar in multe alte situatii apneea (oprirea respiratiei) continua cu cianoza (culoarea mov-violet a buzelor si fetei), copilul devine moale sau dimpotriva se incordeaza, pot aparea miscari similare celor din epilepsie (se „smuceste” corpul) si lesina pentru 1-2 minute.
Revenirea este spontana, iar copilul poate fi, exact ca intr-o criza de epilepsie, somnoros sau confuz post eveniment, ceea ce duce la confuzii si la dificultatea stabilirii diagnosticului corect. De cele mai multe ori insa, din fericire, copilul este alert si fara alte semne neurologice la 1-2 minute dupa eveniment. Niciodata spasmul hohotului de plans nu apare in somn. Daca un eveniment cu pierderea starii de constienta apare astfel, este intotdeauna o urgenta medicala, iar copilul trebuie evaluat imediat de catre medic.
Evenimentul este inspaimantator pentru parinti, dar este in totalitate benign, fara sa lase urmari pe termen lung, odata diagnosticat corect. Diagnosticul se stabileste clinic, de cele mai multe ori nefiind necesare teste suplimentare pentru diagnosticul de certitudine.
Cand apare spasmul hohotului de plans?
Spasmul hohotului de plans apare de multe ori in situatii in care copilul este certat sau se supara pentru ca simte frustrare, de aceea pot aparea suspiciuni ca este o manifestare „voluntara”. Desi poate parea o manifestare constienta si intentionata, s-a dovedit ca nu este asa, copiii nu fac intentionat, pierderea starii de constienta nu este niciodata teatrala. Sunt copii care isi pot tine respiratia pentru a atrage atentia, pot deveni cianotici, dar nu lesina niciodata procedand in acest fel. Exista o predispozitie genetica in familie, de obicei cel putin un alt membru al familiei a mai avut spasm al hohotului de plans in copilarie.
Ce pot face parintii cand apare?
Parintii trebuie sa isi pastreze calmul, sa nu intre in panica, este extrem de importanta anamneza (ce povestesc acestia medicului mai tarziu). Este important sa ramana langa copil pe toata perioada evenimentului, sa il aseze in pozitie de siguranta (cu capul in lateral), sa nu il loveasca/zguduie/arunce cu apa peste fata, sa nu introduca nimic in gura acestuia (nici degete), sa nu inceapa imediat respiratia gura la gura. Parintii pot solicita ajutor prin serviciul de urgenta, daca se sperie (in general la primul episod) sau daca evenimentul dureaza mai mult de 2 minute si pot solicita consult de specialitate (pediatrie, neurologie pediatrica) pentru a putea fi stabilit un diagnostic de certitudine.
In diagnosticarea corecta, anamneza parintilor este vitala. Se va face intotdeauna diagnosticul diferential cu crizele de epilepsie, de aceea o relatare cat mai exacta a evenimentului, clar legat de o criza de plans, va usura mult munca medicilor. Se poate recomanda efectuarea unui EKG pentru a exclude sindromul de QT prelungit, care se asociaza cu moartea subita a sugarului si care este unul dintre diagnosticele diferentiale. Se mai descrie spasmul hohotului de plans si asociat anemiei feriprive, de aceea pot fi recomandate analize de sange, care sa evidentieze si ulterior sa trateze aceasta patologie frecventa a sugarilor.
De retinut este faptul ca in marea majoritate a situatiilor, spasmul hohotului de plans este un eveniment benign, fara urmari serioare, cu tendinta la a se repeta, care nu necesita niciun fel de tratament si a carei preventie este relativ greu de realizat, pentru ca situatiile in care copiii plang sunt neprevazute si din pacate, relativ frecvente.