Echilibru este însă un cuvânt foarte relativ și de aceea este foarte important să definim ce înseamnă pentru pentru fiecare dintre noi acest echilibru, ce așteptări avem, ce ne motivează în fiecare zi să ne trezim și să o luăm de la capăt cu sarcinile de serviciu și cu cele de familie.
Realitatea pe care o trăim, așteptările nerealiste și presiunile pe care ni le punem singuri sau pe car le resimțim din exterior ne obosesc tot mai mult, psihic și fizic. Simțim tot mai intens ritmul de viață alert și repetitiv, nu reusim sa simtim satisfactie in ceea ce facem și suntem tot mai obositi. În multe situatii apar simptomele burnout-ului, care genereaza epuizarea resurselor atât pe plan profesional, cât și personal, chiar si in viata de parinte. De aceea, este extrem de important să privim cu atentie din perspectiva părintilor care traverseaza aceste perioade tulburi și pline de incertitudini, în care este tot mai dificil de combinat rolul parental cu cel de profesional.
Mecanismele epuizarii
Ne dorim ca viata noastra profesionala si personala sa fie perfecta si adesea ne comparam cu cei din jur, cuvantul “trebuie” fiind tot mai des intalnit. Trebuie sa “prepar mancarea, sa fac piata, sa iau cat mai multe haine copilului, sa il ascult, sa fac teme cu el, sa ii citesc, sa ma joc cu el, sa il culc, sa am grija sa nu se imbolnaveasca”. Trebuie, trebuie. Acelasi mod de a gandi il avem si la locul de munca. Cele doua combinate, alaturi de anxietatea generata de perioada pe care o traversam, devin factori de stres si epuizare. Pentru o vreme funcționăm așa încercând să dăm cat mai mult, dar de multe ori ajungem sa ne refugiem in procrastinare sau ajungem in burnout si depresie.
În ambele roluri, părinte și angajat, există foarte multă presiune interioară și exterioară asupra felului în care ar trebui sa fim si sa ne comportam, iar acest lucru ne face să nu mai putem fi in contact cu noi înșine și cu viața în sine, ci doar cu niște șine de tren pe care mergem automat.
Modul in care ne comparam cu alti părinti, idealizarea modelului matern și patern (ce înseamnă să fii o mamă bună sau un tată bun) și nevoia de a performa la locul de muncă ne afecteaza echilibrul. Este perfect firesc sa ne dorim să fim părinți buni și buni profesioniști, insa avem nevoie de un echilibru psihoemotional pentru a nu ajunge sa ne razbunam pe cei mici si sa ne simtim coplesiti. Nu suntem Wonder woman sau Superman.
Soluții si sfaturi pentru părinți
Sunt două aspecte de discutat în obtinerea echilibrului: unul ține de esență, de un drum mai în profunzime în propria persoană, iar celălalt ține de latura practică a vieții de zi cu zi.
Primul aspect constă în explorarea interioară pe care fiecare dintre noi trebuie să o facă, e un proces de autocunoaștere pentru a înțelege ce înseamnă echilibru, care sunt resorturile care ne determina sa actionam, care este motivatia reala pentru acest “trebuie” al fiecaruia dintre noi, ce ne face sa ne comparam cu ceilalti, ce ne motivează ca părinte și ca profesionist. În această privință lucrurile pot fi privite ca o invitație la reflecție, o exersare de durată, ca un drum pe care îl faci spre propriul sine. În tot acest demers este importanr să ne tratăm cu blândețe și cu grijă.
Un exercițiu care ar putea sa ne ajute in autocunoastere poate fi scrisul – un jurnal pe care sa il tii zilnic despre tine si trairile tale. Ia-ți 20-30 de minute pentru tine în timpul zilei când poți să te întrebi “eu cum sunt acum? / Ce e important pentru mine azi?”. Permite-ți de asemenea o pauză atunci cand corpul tău o cere.
Pe parcursul pandemiei, deși munca de acasă a presupus mai multă flexibilitate, tot ea a schimbat și rutina multor familii, iar presiunea cea mai mare a fost resimțită de părinții cu copii mici (de până în 12 ani), care au trăit concret și intens dezechilibrul dintre viața de profesionist și cea ca părinte.
Armonia dintre cele două dimensiuni poate fi obtinută cu puțină creativitate și multă răbdare.
- Discută cu partenerul părțile din programul tău care nu sunt negociabile
- Planifică si stabilește cu partenerul care sunt momentele din zi care nu pot fi negociate și care sunt importante pentru tine ca profesionist - ședințele pe zoom sau o anumită perioadă de timp fără întreruperi din partea celor mici, pentru a putea avea un workflow eficient. Puteți de asemenea să vă ajutați reciproc să identificați pentru fiecare în ce parte a zilei sunteți mai productivi, astfel încât să planificați cât mai bine timpul dedicat muncii și familiei.
- Plănuiți împreună la sfârșitul săptămânii mesele pentru săptămâna următoare
- Mesele în familie pot fi moment de conectare, dar pot fi și un stres permanent, care să interfereze cu programul deja încărcat de muncă al fiecărui părinte. Așa că, o bună idee este să plănuiți ca familie ce veți mânca pentru următoarea săptămână, când și cine va găti masa pentru familie. E importantă implicarea tuturor membrilor, așa că dacă aveți copii mai mari îi puteți include si pe ei în alegerile culinare și în pregătirea meselor - îi responsabilizează și nici nu cade sarcina doar pe un singur părinte.
- Folosiți ferestrele de timp dintre ședințe pentru a vă conecta cu cei dragi
- Acordați atenție timpului. Acele mici pauze dintre ședințe sau task-uri pot fi folosite pentru relaxare in familie și ca pe o oportunitate de a vă îmbrățișa copilul sau partenerul. În loc de a face un check-in pe social media, faceți un check-in în familie.
- Dezvoltați-vă ritualuri zilnice
- Unul dintre cele mai mari obstacole atunci când lucrezi de acasă este tendința de a te lăsa distras de detalii sau task-uri noi. O bună modalitate de a preveni acest lucru este să dezvoltați ritualuri în familie pentru momentele importante ale zilei - începutul zilei de muncă, tranziția de la ziua de muncă la timpul dedicat familiei. Discutați și care sunt obiectivele zilei pentru fiecare și ce progrese ați făcut, când să faceți timp pentru pauze și când să mâncați împreună. Ritualurile creează apartenență și securitate, și reduc anxietatea.
- Delimitați spațiul dedicat muncii de spațiul dedicat timpului cu familia
- Dacă aveți un birou folosiți-l, renunțând la canapea, chiar dacă e mai comodă. Dacă nu, amenajați un loc special dedicat activității profesionale, chiar dacă este vorba doar despre un colț al unei camere. Delimitarea este importantă pentru a crea și trecerea mentală de la spațiu privat, unde ne relaxăm, la cel unde muncim. O idee care ar putea funcționa cu copiii mai mici, care tind să dea buzna atunci când lucrați, este să creați chiar o limitare fizică - lipiți pe jos o bandă colorată care să le transmită că în interiorul ei este doar locul în care mama si tata lucrează. Copiii acceptă ușor jocurile și regulile, dacă le sunt explicate și le înțeleg rolul. .
- Ieșiți în aer liber
- Ori de câte ori aveți ocazia includeți în ritualul vostru zilnic o plimbare pe afară. O pauză care include și o plimbare poate să vă sporească conectivitatea cu voi înșivă și cu copiii sau partenerul. Schimbarea decorului, punerea corpului în mișcare, discuțiile relaxate pot fi un adevărat buton de restart pentru o zi încărcată.
Articolul a fost scris de Adina Marin, psihoterapeut la Clinica Oana Nicolau. Mai multe despre expertiza psihoterapeutului, aici.
Surse de informatie:
thriveglobal.com
www.todaysparent.com
www.irishnews.com