Ce influenta are situatia sociala si personala (de cuplu) a unei persoane asupra starii sale psihice?
Daca ne referim la situatia sociala impusa de societate, viata in cuplu a existat din cele mai stravechi timpuri si a asigurat perpetuarea specie umane. Desigur ca societatea are un impact asupra fiecarui individ in parte in functie de “normalitatea” pe care o impune. In ultimii ani, se remarca o dorinta de a experimenta dragostea romantica constanta si “eterna”. De aceea, ideea de a face parte dintr-un cuplu si de a intemeia o familie tinde sa reprezinte inca o dorinta pentru cele mai multe persoane. Acum, asteptarile partenerilor sunt implinirea sociala, satisfacerea nevoilor afective si atingerea fericirii.
A face parte dintr-un cuplu este o provocare pentru fiecare dintre noi, insa chiar si cei care nu au trecut printr-o experienta de cuplu, cu siguranta au visat sau viseaza la partenerul ideal. Toate acestea se intampla pentru ca ideea de cuplu reprezinta insasi ideea de iubire si de impartasire a acestui sentiment cu persoana iubita.
Inca din copilarie, invatam sa fim iubiti si sa iubim. Cel mai minunat lucru care ti se poate intampla este fenomenul de a te indragosti. Iubirea e o stare pozitiva si este caracterizata printr-o intensitate mare a trairilor emotionale si nu presupune munca si efort. Cine nu si-ar dori acest lucru?
Exista o corelatie intre predispozitia la afectiuni psihice si absenta vietii de cuplu si, in general, a vietii sociale? Dar intre incidenta acestor boli si absenta vietii de cuplu?
Singuratatea reprezinta o stare, un sentiment, o atitudine, o traire interioara. Sentimentul de singuratate este asimilat cu o stare neplacuta si pe lunga durata poate afecta starea de sanatate fizica si psihica. Lipsa unei relatii apropiate sau semnificative poate determina o stare de nefericire. Insa exista si studii care arata ca si persoanele singure pot fi fericite. Nu toata lumea se simte cel mai bine in pozitia de "jumatate sufleteasca" a partenerului de cuplu.
O persoana singura experimenteaza singuratatea ca stare, apoi ca traire, pana cand poate sa experimenteze singuratatea ca sentiment, fiind posibila experimentarea ulterioara a singuratatii ca atitudine. Insa sentimentul de singuratate poate fi trait uneori chiar daca esti intr-o relatie sau cand te afli intr-un cerc de prieteni.
Afectiunile psihice nu sunt cauzate de singuratate, insa singuratatea poate cauza exacerbarea emotiilor unei afectiuni psihice. Viata de cuplu poate influenta manifestarea trairilor din anumite afectiuni psihice in concordanta cu suportul acordat, implicand factorul pozitiv sau negativ prin prezenta sau absenta ei. Nu exista suficiente studii clarificatoare care sa ne indice o corelatie intre afectiunile psihice si absenta vietii de cuplu si nici intre incidenta acestor afectiuni si absenta vietii de cuplu.
Care sunt principalele afectiuni psihice intalnite la persoanele singure?
Efectele singuratatii se pot fi manifesta prin frustrare, tristete, insomnie, teama, dependenta etc., iar, ca efect, din perspectiva a functionalitatii, se poate observa o retragere sociala, o dificultate de comunicare si o accentuare a unor comportamente de adictie. Aceaste manifestari pot alimenta, accentua sau exacerba simptomatologia unor afectiuni psihice, iar cel mai des intalnite afectiuni sunt depresia, anxietatea sociala si dependentele.
In cazul depresiei, studiile arata ca sentimentul de singuratate trait chiar din viata timpurie poate fi un predictor al unei depresii in viitor.
Daca te simti singur si ai impresia ca “nimeni nu te place”, vei evita sa incerci sa intri intr-o relatie. Starea de siguranta din relatie nu poate fi traita si poate duce la sentimentul de singuratate, astfel se formeza un cerc vicios. In acest caz, o cauza a efectelor singuratatii se datoreaza si societatii care stigmatizeaza statutul de persoana singura.
Prezenta unei relatii de cuplu poate influenta pozitiv si in acelasi timp poate echilibra starile emotionale. In cazul afectiunilor psihice manifestate prin dependenta, echilibrul emotional poate influenta pozitiv la randul sau echilibrul chimic la nivelul creierului. Acesta poate duce la diminuarea nevoilor emotionale imediate, caracteristice afectiunilor adictive, efectul fiind ca persoanele in cauza sa nu mai cada prada tentatiei.
Ce impact are singuratatea si absenta pe perioade mai indelungate a unei relatii de cuplu asupra sanatatii fizice si psihice a unei persoane?
Daca lipsa unei relatii de cuplu este perceputa ca o stare de nefericire, deci ca o emotie negativa, pe termen lung poate influenta starea de sanatate fizica si psihica. In acest caz, singuratatea in acest caz poate deveni un factor stresor, iar actiunea prelungita a unui stresor poate duce la o boala cauzata de stres, fenomen cunoscut ca sta la baza aparitiei multor boli.
Insa, de asemenea, se stie ca stresul sporeste riscul de aparitie a unor afectiuni. Daca exista aceasta predispozitie, stresul sporeste riscul ca mijloacele de aparare a unei persone sa fie depasite de afectiunea in sine.
In cazul in care lipsa relatiei de cuplu este un factor neplacut pentru un o persoana, acesta va avea o streso-reactie. Daca expunem acest individ intr-o societate in care exista stigmatul singuratatii, streso-reactia va creste si ca urmare poate produce vulnerabilitate la un cumul de factori stresori favorizand imbolnavirea.
Ce impact are lipsa unui asa-zis sistem de suport (persoane apropiate, partener de viata etc) in gestionarea, tratarea si recuperarea din anumite afectiuni psihice?
Cu siguranta viata de cuplu poate fi o forma de protectie pentru oameni. Sunt studii care arata ca oamenii casatoriti ori care au prieteni apropiati au si o speranta de viata mai indelungata. E bine sa ai un umar pe care sa plangi, cineva care sa te asculte, cineva care sa iti ofere liniste pentru viitor, sa iti spuna ca “totul va fi bine”.
In literatura de specialitate, au fost relatate diferite imbunatatiri in conditia functionala si in sanatatea persoanelor cu anumite afectiuni psihice si au fost dovedite efectele pozitive ale contactelor sociale mai frecvente, face ca stresorii sa fie mai putin stresanti.
Autor: Psiholog Mihaela Stefanoiu, specialist in psihologie clinica, terapie de scurta durata focalizata pe problema, terapie suportiva, optimizare si dezvoltare personala
Citeste mai multe de acelasi autor: