Tulpini noi ale virusului hMPV, generează îngrijorări
Tulpinile emergente ale metapneumovirusului uman (hMPV), au produs, începând din decembrie 2024, o rată foarte ridicată de infecții în Asia de Sud-Est, cu precădere în India și China, dar și în Australia. Cele mai multe cazuri au fost confirmate în China, ceea ce a dus la îngrijorări legate de declanșarea unei crize sanitare similară pandemiei de Covid-19. Deși numărul cazurilor de infecție respiratorie cu virusul hMPV este mare, nu există nicio asemănare între ceea ce se întâmplă acum și situația din 2020, care a dus la pandemia de Covid-19.
Virusul hMPV, (Human Metapneumovirus) este un virus ARN. Mai exact, face parte din familia Paramyxoviridae, genul Metapneumovirus, și are un genom format din ARN monocatenar, de tip negativ, diferit de virusul SARS-CoV-2 care produce Covid-19. Pentru a deveni activ, acest tip de genom ARN trebuie mai întâi transcris într-un ARN complementar de tip pozitiv pentru a putea fi utilizat în sinteza proteinelor virale de către celula gazdă. Mai simplu spus, riscul unei epidemii generalizate, de tipul celei prin care am trecut recent, este relativ redus.
Structura și modul său de replicare sunt similare cu alte virusuri din familia Paramyxoviridae, cum ar fi virusul sincitial respirator (RSV).
Spre deosebire de SARS-CoV-2, care a fost o structură virală nouă, hMPV este un virus respirator comun, identificat pentru prima dată de cercetători olandezi la începutul anilor 2000. Studiile serologice sugerează că virusul există de cel puțin 60 de ani și s-a răspândit la nivel global ca un agent patogen respirator obișnuit. Dar, ca oricare alt tip de virus poate produce mutații, ceea ce-i crește virulența și, pe cale de consecință, determină o rată mai mare de îmbolnăviri, așa cum se întâmplă, în această perioadă în zonele geografice unde prezența acestui agent patogen este confirmată.
De ce se vorbește despre hMPV la știri?
Primul motiv este generat de antecedentele planetare pe care le-am experimentat fiecare dintre noi și care au fost - și încă sunt - destul de serioase, în contextul Covid-19. Al doilea, cu atât mai important, în acest context, este că incidența acestei infecții respiratorii este ridicată, iar pe alocuri foarte ridicată în nordul Chinei. Conform autorităților chineze, cei mai afectați sunt copiii și persoanele în vârstă.
Centrul pentru controlul bolilor (CDC) din China, citat de BBC, a avertizat oamenii să ia măsuri de precauție legate de sănătate și igienă, dar a respins afirmațiile despre spitale copleșite și temeri privind o nouă pandemie.
Oficialii chinezi susțin că nu este nimic neobișnuit, iar numărul ridicat al cazurilor de infecții cu virusul hMPV se datorează diagnosticării precise prin tehnologii rapide. De asemenea se declară precauți în privința focarelor și susțin că numărul infecțiilor respiratorii, în general, și al celor provocate de hMPV, în special, par să fie mai puțin severe comparativ cu perioada virală (decembrie-aprilie) de acum un an.
Cât de grav este HMPV?
Simptomele provocate de infecția cu hMPV sunt similare cu cele ale gripei. Pentru că este un virus „vechi” există un nivel de imunitate în populație datorită infecțiilor anterioare. Sistemul imunitar uman poate recunoaște virusul.
Aceasta este și principala diferență între hMPV și SARS-CoV-2, care a fost, la momentul declanșării pandemiei, un virus nou și necunoscut din punct de vedere al sistemului imunitar al omului.
Infecțiile provocate de hMPV intră în categoria celor provocate de agenți patogeni comuni, se testează și diagnostichează rar, iar cazurile confirmate nu se raportează, așa cum este necesar pentru infecțiile provocate de virusuri gripale sau Covid-19, care se contabilizează.
Totuși, iar aceasta pare să fie situația din prezent (ianuarie 2025), hMPV poate duce la boli mai grave, cum ar fi bronșita și pneumonia, în rândul persoanelor în vârstă, al copiilor foarte mici, al celor cu sistem imunitar compromis sau boli preexistente, ori în cazul femeilor însărcinate. Mai mult, un studiu de caz evidențiază modul în care virusul metapneumovirus uman (hMPV) poate provoca pneumonie severă chiar și la adulți sănătoși, un argument suplimentar pentru necesitatea unui diagnostic de precizie. Studii preliminare vorbesc despre variante virale care au suferit mutații care au crescut efectele infecției.
Pe de altă parte creșterea numărului de cazuri și impactul pe care îl provoacă sunt (și pot deveni) semnificative, mai ales prin potențialul de răspândire foarte mare. Absența unei medicații specifice și a unui vaccin (așa cum sunt cele pentru gripă și SARS-CoV-2) reprezintă un risc suplimentar mai ales pentru categoriile de populație vulnerabile (copii și mai ales sugari, vârstnici, persoane cu boli asociate).
Ce este bine de știut
Virusul hMPV este una dintre cauzele principale ale infecțiilor respiratorii pediatrice, într-un procent semnificativ (peste 40%), fiind un agentul patogen predominant, în ultimii 2-3 ani, mai ales în Asia, Japonia, Statele Unite, China, dar nu numai, în perioada sezonului infecțiilor virale.
Un alt aspect care trebuie luat în calcul este faptul că, din punct de vedere epidemiologic, virusul hMPV a fost puțin explorat. O înțelegere cuprinzătoare a caracteristicilor genetice, prevalenței și semnificației clinice ale hMPV ar putea ajuta la elaborarea unor strategii de prevenire și control pentru populațiile vulnerabile, mai ales în condițiile în care mutațiile suferite de virus au dus la o creștere a virulenței și simptomelor pe care le provoacă.
Simptome infecției cu hMPV
Simptomele includ manifestări asemănătoare gripei: respirație șuierătoare, dificultăți de respirație, febră ridicată, dureri musculare, stare generală alterată, tuse, dureri în gât și, uneori, erupții cutanate în cazurile severe asociate cu pneumonie sau bronșiolită, crize de astm sau agravarea bolii pulmonare obstructive cronice.
Majoritatea persoanelor infectate cu hMPV sunt copiii mai mici de 5 ani, vârstnici sau persoanele cu sistem imunitar slăbit. Virusul se transmite prin contact direct, pe calea aerului, sau prin atingerea unor obiecte contaminate.
În cazuri severe, poate fi necesară internarea în spital, unde tratamentele includ oxigenoterapie, fluide intravenoase și corticosteroizi pentru a reduce inflamația. Antibioticele nu sunt eficiente împotriva hMPV, dar pot fi prescrise în caz de infecții bacteriene secundare, cum ar fi pneumonia.
Gripa A și B
Gripa A și gripa B sunt două tipuri de gripă cauzate de virusuri diferite, dar ambele afectează căile respiratorii și pot duce la simptome similare, cum ar fi febra, tusea, durerea în gât, nasul înfundat, oboseala și durerile musculare. În sezonul gripal 2024-2025 cele două virusuri gripale sunt în circulație în toată Europa, iar numărul cazurilor de îmbolnăviri este mare și afectează mai ales segmentele vulnerabile ale populației (copii, vârstnici, bolnavi cronici).
Virusul gripal A, care produce gripa A, este cel mai variabil și poate infecta atât oamenii, cât și anumite specii de animale, inclusiv păsările și porcii. Este virusul cu cele mai ridicat risc pandemic, deoarece suferă mutații rapide și poate produce tulpini noi, diferite de cele anterioare, permițându-i să ocolească imunitatea populației. Gripa A este responsabilă pentru majoritatea focarelor majore și pandemii, inclusiv pandemia de gripă din 2009.
Gripa B, pe de altă parte, afectează doar oamenii și are un comportament mai stabil comparativ cu gripa A. Deși poate provoca focare sezoniere, nu duce la pandemii și nu suferă mutații la fel de rapide. Gripa B tinde să fie mai ușoară decât gripa A, dar totuși poate duce la complicații severe, mai ales în cazul copiilor, vârstnicilor și persoanelor cu sistem imunitar slăbit.
Ambele tipuri de gripă sunt transmise prin aer, prin tuse sau strănut, și prin contact direct cu suprafețe contaminate. Vaccinurile anuale împotriva gripei includ de obicei protecție împotriva ambele tipuri de virus.
Pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae, pneumonia atipică
Infecție respiratorie provocată de o bacterie, cunoscută sub numele de Mycoplasma pneumoniae, cauză comună a pneumoniilor atipice, este caracterizate printr-un debut lent și simptome mai ușoare comparativ cu pneumonia clasică bacteriană. Este frecventă mai ales în rândul copiilor mai mari, adolescenților și adulților tineri.
Caracteristici principale:
- Infecția este produsă de Mycoplasma pneumoniae, o bacterie de dimensiuni mici, fără perete celular, ceea ce o face rezistentă la anumite antibiotice, precum penicilinele și cefalosporinele (care acționează pe peretele celular bacterian).
- Se răspândește prin picături respiratorii, atunci când o persoană infectată tușește sau strănută. Este frecvent întâlnită în comunități aglomerate (școli, cămine, unități militare).
- Perioada de incubație este de obicei între 1 și 3 săptămâni.
Simptome:
Simptomele pneumoniei cu Mycoplasma se dezvoltă treptat, sunt de obicei mai blânde decât în cazul pneumoniei bacteriene clasice. Debutul este lent, cu tuse persistentă, uscată, care poate dura câteva săptămâni, febră moderată, durere în gât și durere toracică, provocată de inflamația căilor respiratorii. Se asociază cu oboseală și stare generală de rău. Uneori pot să apară simptome atipice precum: iritații cutanate, dureri articulare sau musculare, cefalee.
Diagnosticul este dificil doar pe baza simptomelor, deoarece pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae poate imita alte boli respiratorii. Sunt necesare investigații imagistice (radiografia toracică), teste de sânge care identifică anticorpi specifici Mycoplasma pneumoniae sau teste moleculare (PCR), pentru detectarea directă a ADN-ului bacteriei.
Afecțiunea se vindecă cu antibiotice specifice pentru bacteriile din această categorie, rar poate da complicații, mai ales în cazul unei terapii insuficiente. Cele mai grave complicații sunt otita medie, meningita, miocardita.
👉Exista mai multe tipuri antibiotice fiecare un mecanism specific și un spectru de acțiune, dar limitată doar împotriva bacteriilor. Infecțiile virale nu pot fi tratate cu antibiotice.
COVID-19, rămâne o amenințare și o infecție frecventă
La aproape cinci ani de la apariția virusului SARS-CoV-2, acesta continuă să circule. Nu are un caracter sezonier, provocând boli severe și condiția post-COVID-19 (PCC). Impactul global variază de la o țară la alta, dar virusul nu mai este atent monitorizat.
Conform datelor oficiale ale OMS, până pe 10 noiembrie 2024, au fost raportate global peste 776,8 milioane de cazuri confirmate și 7 milioane de decese. Majoritatea deceselor au avut loc în primii ani ai pandemiei, iar numărul acestora a scăzut semnificativ datorită imunizării. În perioada 14 octombrie - 10 noiembrie 2024, ultima cu date statistice centralizate la nivel global, cazurile au scăzut cu 39%, fiind raportate 77 de țări cu noi cazuri.
Numărul de internări în secțiile de terapie intensivă, per 1000 de spitalizări, a scăzut de la vârful din iulie 2021, cu fluctuații la începutul anului 2024. Decesele per 1000 de spitalizări au avut o scădere constantă, un minim fiind în noiembrie 2024.
PCC rămâne o preocupare majoră, afectând aproximativ 6% dintre infecțiile simptomatice, majoritatea cazurilor fiind după forme ușoare de COVID-19. Vaccinarea reduce riscul de a dezvolta PCC.
Rata de vaccinare a evoluat pozitiv peste 39 de milioane de oameni, din 90 de țări au primit o doză nouă de vaccin, doar în 2024.
👉Este mereu util să poți face diferența între infecțiile gripale și COVID-19. Află ce semne, simptome sunt specifice pentru fiecare dintre acestea.
Alte amenințări virale
- Rinovirusurile – sunt responsabile de aproximativ 50% din răcelile comune, cele mai frecvente infecții virale. Afectează persoane de toate vârstele, sunt mai frecvente în sezonul rece, dar pot apare în orice perioadă din an.
- Coronavirusurile (diferite de SARS-CoV-2) pot cauza răceli ușoare, mai ales în sezonul rece. Acestea provoacă simptome precum nas înfundat, tuse și febră ușoară, fiind de obicei autolimitante. Spre deosebire de coronavirusul SARS-CoV-2, care poate duce la forme severe de boală, aceste tipuri sunt asociate în principal cu infecții respiratorii ușoare și obișnuite.
- Virusurile parainfluenza – provoca răceli, dar și infecții respiratorii mai severe, în special la copii și vârstnici.
- Adenovirusurile – determina simptome de răceală, dar și alte probleme, cum ar fi conjunctivita sau infecții gastrointestinale.
- Virusul sincitial respirator (RSV) – este un agent patogen comun care afectează tractul respirator, fiind o cauză frecventă a infecțiilor respiratorii la copii mici, dar și la adulții în vârstă și persoanele imunocompromise. Se transmite prin contact direct cu secrețiile infectate, prin tuse, strănut sau atingerea suprafețelor contaminate. RSV poate provoca simptome ușoare, similare răcelii, cum ar fi febră, tuse, congestie nazală și dificultăți de respirație.La sugari și persoanele vulnerabile, poate duce la complicații severe, cum ar fi bronșiolita sau pneumonia, necesitând uneori spitalizare.
- Enterovirusurile – inclusiv virusurile Coxsackie, care uneori provoacă simptome de răceală alături de alte manifestări, cum ar fi erupții cutanate.
Măsuri de protecție și prevenție a infecțiilor virale
Infecțiile virale sezoniere, precum răcelile comune, gripa, RSV sau infecțiile cu alte virusuri respiratorii, pot fi prevenite prin măsuri eficiente care reduc riscul de îmbolnăvire și transmitere.
- Igiena riguroasă a mâinilor - Spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun, timp de cel puțin 20 de secunde, este esențială. În absența apei și săpunului, se recomandă utilizarea unui dezinfectant pe bază de alcool. Este intens recomandat să eviți să duci mâna la nas, gură și ochi.
- Protecția în caz de tuse sau strănut - Tușește și strănută în pliul cotului sau folosește un șervețel de unică folosință, pe care să-l arunci imediat, urmat de spălarea mâinilor.
- Evitarea contactului cu persoane bolnave - Reducerea interacțiunilor cu persoane care prezintă simptome de răceală sau gripă este importantă, mai ales pentru cei vulnerabili (copii, vârstnici, persoane cu boli cronice).
- Purtarea măștii în locuri aglomerate - În sezonul rece, purtarea măștii în spații închise aglomerate sau în prezența persoanelor bolnave poate reduce semnificativ expunerea la virusuri.
- Igiena suprafețelor și aerisirea spațiilor - Dezinfectarea periodică a suprafețelor frecvent utilizate și menținerea unei bune ventilații în spațiile închise contribuie la reducerea transmiterii virusurilor.
- Vaccinarea sezonieră - Vaccinarea împotriva gripei sezoniere este o măsură eficientă pentru reducerea riscului de îmbolnăvire.
- Menținerea unui stil de viață sănătos - O alimentație echilibrată, hidratarea corespunzătoare, somnul suficient și evitarea stresului întăresc sistemul imunitar, reducând vulnerabilitatea la infecții.
Adoptarea acestor măsuri simple poate limita considerabil răspândirea infecțiilor virale sezoniere și proteja sănătatea personală și a comunității.
Surse:
- news-medical.net
- who.int
- my.clevelandclinic.org