Un polip pe colon este o excrescenta mica de celule care se formeaza la nivelul mucoasei colonului. Majoritatea polipilor sunt inofensivi. Insa, in timp, unii polipi colonici se pot dezvolta in cancer de colon, adeseori fatal cand este descoperit in stadii avansate. “Daca ii depistezi in faza precanceroasa, polipii nu mai au sanse sa creasca si sa se dezvolte in cancer,” spune Dr. John Saltzman, conferentiar univ. dr. in cadrul Harvard Medical School si directorul sectiei endoscopie la Brigham and Women’s Hospital din Boston.
Simptome
Cel mai adesea, polipii colonici nu dau simptome. Poti sa nu stii ca ai un polip pana cand medicul nu il descopera in timpul examinarii colonului.
Unele persoane care prezinta polipi colonici pot avea urmatoarele simptome:
- Sangerare rectala. Aceasta poate fi semnul unor polipi colonici, a unui cancer de colon sau al altor afectiuni, precum hemoroizi sau leziuni minore la nivelul anusului.
- Modificarea culorii scaunului. Sangele poate fi observat sub forma unor striatii in scaun sau pot face scaunul sa para negru. Modificarea culorii scaunului poate fi determinata si de alimente, medicamente sau unele suplimente nutritive.
- Modificari ale tranzitului intestinal. Constipatia sau diareea care tin mai mult de 1 saptamana pot indica prezenta unui polip colonic mare. Exista insa multe alte afectiuni care pot determina modificari de tranzit.
- Durerea. Un polip colonic mare poate obstructiona partial colonul, determinand crampe abdominale dureroase.
- Anemie prin deficit de fier. Sangerarea polipilor se poate produce incet in timp, fara urme vizibile de sange in scaun. Sangerarea cronica priveaza organismul de fierul necesar pentru productia substantei care permite celulelor rosii sa transporte oxigenul in organism (hemoglobina). Rezultatul este anemia prin deficit de fier, care iti poate induce senzatia de oboseala si dificultati in respiratie.
Cand sa mergi la medic
Mergi la medic daca ai urmatoarele semne sau simptome:
- Durere abdominala
- Sange in scaun
- Modificari de tranzit intestinal care dureaza peste 1 saptamana
Mergi regulat la screening pentru polipi colonici daca:
- Ai peste 50 de ani
- Prezinti factori de risc, precum istoricul familial de cancer de colon. Unele persoane cu risc crescut ar trebui sa inceapa sa efectueze screeningul regulat mai devreme de 50 de ani
Cauze
Celulele sanatoase se dezvolta si se divid ordonat. Mutatiile la nivelul anumitor gene pot determina celulele sa continue sa se divida chiar daca noile celule nu sunt necesare. La nivelul colonului si al rectului, aceasta dezvoltare dezordonata poate determina formarea polipilor. Polipii se pot dezvolta oriunde la nivelul intestinului gros.
Tipuri de polipi
Exista doua categorii principale de polipi: non-neoplastici si neoplastici.
Polipii non-neoplazici includ polipii hiperplastici, polipii inflamatori si hamartoamele. Aceste tipuri de polipi au rata redusa de malignizare, practic se poate afirma ca acestia nu devin maligni.
Polipii neoplastici includ polipii adenomatosi si polipii serati. In general, cu cat este mai mare polipul, cu atat este mai mare riscul de cancer, in special in cazul polipilor neoplastici care sunt principalii precursori ai cancerelor colorectale, au rata mare de malignizare, fiind considerati premaligni.
Oricine poate dezvolta polipi colonici. Riscul creste daca ai peste 50 de ani, esti supraponderal sau fumator sau ai un istoric familial sau personal de polipi colonici sau cancer de colon.
Polipii colonici in general nu provoaca simptome. Este important sa efectuezi in mod regulat teste de screening, cum este colonoscopia, deoarece polipii colonici descoperiti in stadii precoce pot fi indepartati in siguranta si complet. Cea mai buna metoda de preventie pentru cancerul de colon este screeningul regulat pentru polipi.
Factori de risc
Factorii care pot contribui la formarea polipilor colonici sau a cancerului sunt:
- Varsta. Majoritatea persoanelor cu polipi colonici au peste 50 de ani.
- Bolile inflamatorii intestinale, precum colita ulcerativa si boala Crohn.
- Istoricul familial. Cresc sansele sa dezvolti polipi colonici sau cancer daca ai un parinte, un frate/sora sau un copil care are. Cu cat ii au mai multi membri din familie, cu atat creste riscul sa ii ai si tu. La unele persoane, legatura nu este ereditara.
- Fumatul si consumul de alcool.
- Obezitatea si sedentarismul.
- Diabetul de tip 2 necontrolat eficient.
- Tulburarile ereditare. Daca ai o mutatie genetica (sindromul Lynch, sindromul Gardner, sindromul Peutz-Jeghers etc.), ai risc crescut de a dezvolta cancer colorectal.
Complicatii
Unii polipi colonici pot deveni maligni. Cu cat polipii sunt indepartati mai din vreme, cu atat exista sanse mai reduse sa devina maligni.
Preventie
Poti reduce semnificativ riscul de polipi colonici si cancer colorectal prin efectuarea de screeninguri regulate. Anumite schimbari in stilul de viata pot, de asemenea, sa fie utile:
- Adopta obiceiuri sanatoase. Include in alimentatie multe fructe, legume si cereale integrale si redu aportul de grasimi. Limiteaza consumul de alcool si renunta la fumat. Ramai activ fizic si mentine o greutate sanatoasa.
- Cere sfatul medicului in legatura cu aportul de calciu si vitamina D. Potrivit studiilor, cresterea consumului de calciu poate contribui la preventia recurentei polipilor colonici adenomatosi. Nu se cunoaste insa cu certitudine daca calciul are beneficii protectoare impotriva cancerului de colon. Alte studii arata ca vitamina D ar putea avea efect protector impotriva cancerului colorectal.
- Analizeaza optiunile in cazul in care ai risc crescut. Daca ai istoric familial de polipi colonici, cere sfatul unui specialist genetician. Daca ai fost diagnosticat cu o tulburare ereditara care determina polipi colonici, vei avea nevoie de colonoscopii regulate inca din tinerete.
Diagnostic
Testele de screening indeplinesc un rol-cheie in depistarea polipilor colonici inainte ca acestia sa devina maligni. Aceste teste ajuta, de asemenea, la depistarea cancerului colorectal in stadii timpurii, cand exista sanse mari de recuperare completa.
Metodele de screening recomandate:
- Colonoscopia. Este cel mai sensibil test pentru depistarea polipilor colorectali si a cancerului colorectal. Daca in cadrul procedurii sunt descoperiti polipi, medicul ii poate indeparta imediat sau, in cazul in care depisteaza tesut anormal, poate preleva mostre (biopsie) pentru analiza histopatologica.
- Colonoscopie virtuala (colonografie CT). Este o procedura minim-invaziva, care foloseste scanarea CT pentru a vizualiza colonul. Procedura necesita aceeasi pregatire a colonului ca si colonoscopia. Daca sunt descoperiti polipi, vei avea nevoie de o colonoscopie pentru ca polipii sa fie indepartati.
- Sigmoidoscopia flexibila. In cadrul acestei proceduri, un tub prevazut cu un bec este introdus in rect pentru a examina ultima treime a colonului (colonul sigmoid) si rectul. Daca sunt descoperiti polipi, vei avea nevoie de o colonoscopie pentru a fi indepartati.
- Analiza materiilor fecale pentru decelarea prezentei sangelui sau AND-ului celulelor colonice. Aceste teste presupun fie verificarea prezentei sangelui in materiile fecale (testul Hemocult sau testul imunohistochimic fecal) fie evaluarea AND-ului present in materiile fecale. Daca testul este pozitiv, vei avea nevoie de o colonoscopie.
Tratament
Medicul va indeparta toti polipii descoperiti in urma examinarii colonului. Variantele de indepartare a polipilor pot fi:
- Disectia endoscopica de submucoasa si indepartarea cu forcepsul sau cu o bucla de sarma. Daca polipul are aproximativ 1 cm, va fi injectat un lichid sub el pentru a-l ridica si a izola polipul de tesutul inconjurator, astfel incat sa poata fi indepartat.
- Interventie chirurgicala minim-invaziva. Polipii care sunt prea mari sau care nu pot fi indepartati in siguranta in timpul testelor de screening sunt de obicei indepartati laparoscopic, prin introducerea in colon a unui instrument denumit laparoscop.
- Indepartarea colonului si a rectului. Daca ai un sindrom mostenit care este rar, vei avea nevoie de o interventie chirurgicala prin care iti sunt indepartate colonul si rectul (proctocolectomie totala).
Unele tipuri de polipi colonici sunt departe de a se maligniza. Insa un medic anatomopatolog (specialist in analiza mostrelor de tesut) trebuie sa examineze tesutul polipului la microscop pentru de determina daca este potential canceros.
Ingrijirea ulterioara
Daca ai avut un polip adenomatos sau un polip serat, ai un risc crescut de a dezvolta cancer de colon. Nivelul de risc depinde de dimensiune, de numarul si de caracteristicile polipilor adenomatosi care au fost indepartati. Pentru polipi vei avea nevoie de teste ulterioare de screening. Medicul mai poate recomanda si o colonoscopie:
- La 5-10 ani, daca ai avut doar unul sau doua mici adenoame;
- La 3 ani, daca ai avut mai mult de doua adenoame de peste 1 cm sau anumite adenoame;
- La 3 ani, daca ai avut peste 10 adenoame;
- La 6 luni daca ai avut un adenom foarte mare sau un adenom care a fost indepartat pe bucati;
Este important sa iti pregatesti temeinic colonul inainte de colonoscopie. Daca raman urme de materii fecale la nivelul colonului si impiedica vizualizarea peretilor colonului, vei avea probabil nevoie de o colonoscopie ulterioara mai devreme decat recomanda ghidurile.
Pregatirea pentru consult
Vei avea nevoie de trimitere catre un medic specialist in boli digestive (gastroenterolog).
Ce poti face tu
- Fii la curent cu restrictiile pre-consult, precum consumul de alimente solide in ziua precedent consultului.
- Noteaza-ti simptomele, inclusiv pe cele care nu par sa aiba legatura cu motivul pentru care ai efectuat programarea.
- Fa o lista cu toate medicamentele pe care le iei, inclusiv cu vitaminele si suplimentele alimentare.
- Noteaza informatiile medicale importante, inclusiv alte afectiuni pe care le ai.
- Noteaza informatiile personale importante, inclusiv orice schimbare recenta in stilul de viata sau detalii despre agentii stresori.
- Roaga o ruda sau un prieten sa te insoteasca, pentru a te ajuta sa-ti amintesti ce ti-a spus medicul.
- Noteaza intrebarile pe care vrei sa i le adresezi medicului.
Intrebari pentru medic
- Care este cauza cea mai probabila a simptomelor pe care le am?
- Care sunt investigatiile de care am nevoie? Acestea necesita vreo pregatire speciala?
- Care sunt tratamentele disponibile?
- Care sunt probabilitatile ca acesti polipi sa fie maligni?
- Este posibil sa am o boala genetica care sa determine polipii colonici?
- Care sunt investigatiile ulterioare de care am nevoie?
- Ce anume ar trebui sa exclud sau sa adaug in alimentatia mea?
- Am si alte afectiuni. Cum le pot gestiona pe toate impreuna?
- Pe langa intrebarile pe care le-ai pregatit pentru medic, nu ezita sa intrebi si despre alte aspecte in timpul consultului.
La ce sa te astepti din partea medicului
Este foarte posibil ca medicul sa iti adreseze o serie de intrebari. Daca esti pregatit sa raspunzi, iti poate ramane timp sa discuti asupra altor aspecte. Medicul te poate intreba:
- Cand ai avut prima oara aceste simptome si cat de severe sunt acestea?
- Simptomele sunt permanente sau ocazionale?
- Ai sau cineva din familie a avut polipi colonici sau cancer de colon?
- Are cineva din familie alte cancere ale tractului digestiv, uterin, ovarian sau de vezica urinara?
- Cat fumezi si cat alcool consumi?
Consultant: Dr. Duduta Marius, medic specialist gastroenterolog
Surse de informatie:
Afla mai multe: